Page 32 - 1957-01
P. 32
Pag; 4. DRUMUL SOCIALISMULUI Kr 660
Declaraţia agenţiei TASS O cerinţa legitimă a Egiptului
ALEGERILE PENTRU SEIMUL R. P, POLONE MOSCOVA ’(Agerpres). — gnavează primejdia izbucnirii u- CAIRO (Agerpres). — ridica nici o obiecţiune pentru
TASS. nui război atomic. Nu se poate Potrivit agenţiei egiptene Men ca un comitet de experţi ai u-
98,4 la sută din alegători s-au pronunţat să un se vadă de asemenea că totalul distrugerilor şi pierderi nor ţări străine să vină în Egipt
Potrivit ştirilor apărute în această acţiune are drept scop să lor suferite de către Egipt oa pentru a evalua distrugerile. Pe
pentru Frontul Unităţii Naţionale presa americană, în cercurile o- ferească S.U.A. de principala urmare a agresiunii anglo-fran- de altă parte agenţia Men pre
fioiale din S.U.A. se examinează contralovitură în cazul dezlăn co-israeliene sînt evaluate La cizează că proprietăţile aparţi*
în prezent problema creării şi ţuirii unui război atomic de că 500 milioane lire egiptene. Agen nînd ţărilor agresoare oare au
staţionării pe teritoriul altor sta tre cercurile reacţionare din ţia anunţă că Egiptul a cerut fost confisoate de guvernul e-
te a unor unităţi militare ame S.U.A. şi să expună, în felul a- puterilor agresoare plata inte giptaan sînt evaluate la 170 mi
ricane atomice cu destinaţie spe cesta, la primejdia contralovi- grală a acestei sume şi că nu va lioane lire egiptene.
cială, înarmate cu arma atomică. turii atomioe, în primul rînd po
Regiunile posibile pentru staţio —-O-
VARŞOVIA 23 — Corespon Din cei 764.632 de alegători celelalte mandate revenind depu narea acestor unităţi ar fi Eu poarele Angliei, Franţei, Germa Proteste împotriva discriminării rasiale
dentul Agerpres transmite: înscrişi pe listele electorale din taţilor fără de partid şi activiş ropa occidentală, Turcia, Iran, niei occidentale, Italiei, Turciei, în domeniul învăţăm-ritului
cele tref circumscripţii din Var tilor catolici. Japonia şi insula Okinawa. In Iranului, Japoniei şi ale altor
In seara zilei de 22 Ianuarie, şovia, au votat 729.329 de per presă se subliniază că despre ţări, pe teritoriul cărora se pro LONDRA (Agerpres). — vin tele: „Ştiinţa nu depinde de
Comisia centrală electorală a soane, adică peste 95 la sută Comisia centrală electorală, crearea acestor unităţi militare iectează staţionarea de unităţi a- Potrivit relatărilor presei, gu culoare“, „Vrem oa universităţi
dat publicităţii rezultatele ale din alegători. In aceste trei cir care a procedat la numărătoa se vorbeşte şi în mesajul la bu tomice amerioane speciale. vernatorul general al Uniunii le noastre să fie libere".
gerilor din Seim. cumscripţii, candidaţii Frontu rea voturilor, a constatat că toţi getul S.U.A. adresat Congresu Sud-Afrioane, Jansen, a declarat
lui Unităţii Naţionale au întru activiştii de frunte ai Partidului lui de preşedintele Eisenhower, In legătură cu ştirile menţio că guvernul intenţionează să se Mitinguri şi demonstraţii atl
Aceste rezultate arată că po nit 99,63 la sută din voturi. Din Muncitoresc Unit Polonez,* Par mesaj în oare se arată că gu nate, apărute în presa america pare învăţămîntul pentru albi şi avut loc de asemenea la Cape
porul. polonez, prin voturile a* cele 456.384 de voturi declarate tidului Unit Ţărănesc şi parti vernul amerioan acordă o mare nă, în cercurile conducătoare ale negri. In semn de protest împo town. Studenţii universităţii din
cordate Frontului Unităţii Na valabile în cele trei circumscrip dului Democrat, oare au candi importanţă acestei probleme. Uniunii Sovietice se exprimă triva acestor acţiuni ale auto
ţionale a votat pentru orîndui- ţii din Lodz, candidaţii Frontu dat în alegerile pentru Seim, au convingerea că popoarele ţărilor rităţilor, studenţii de la Univer Capetown au protestat împotriva
rea democrat-populară, pentru lui Unităţii Naţionale au întru fost aleşi cu o majoritate covîr- Aşa dar, este vorba de inten pe oare Statele Unite le atrag sitatea Vitvaters—Rând au or hotărîrii guvernului de a exclude
construirea socialismului în Po nit 452.829 de voturi, adică pes şitoare de voturi. ţiile guvernului S.U.A. de a fo în planurile lor de pregătire a ganizat la 21 ianuarie o demons
lonia sub conducerea P.M.U.P. te 99,21 la sută. La Gdansk din losi teritoriul unor state străine, unui război atomic îşi dau sea traţie. Demonstranţii purtau din universitate pe studenţii ne»
193.619 voturi valabile 192.888 Wladislaw Gomulk'a, prim se unde există baze militare ame- ma că înfăptuirea acestor pla pancarte pe oare erau scrise cu-
Numărul total al alegătorilor au fost pentru Frontul Unităţii cretar al C.C. al P.M.U.P., oare rioane, pentru pregătirea în ve nuri agresive ale S.U.A. atrage europeni şi ’de a intro’duoe dig»
înşcrişi pe liste a fost de Naţionale. In cele două circum a candidat în capitala Poloniei, derea războiului atomic. Totoda cele mai serioase urmări, şi că
17.944.081. Din aceştia au par a întrunit 99,4 la sută din voturi, tă, guvernul amerioan consideră aceste popoare se vor pronunţa criminarea rasială în dQnjşpîuJ
ticipat la vot 16.892.213: 58.897
de buletine au fost anulate. învăţăoiîntului > ,
Candidaţii Frontului Unităţii scripţii din Cracovia, candidaţii I. Cyrankiewicz, preşedintele acum posibil să nu-şi mai as cu hotărîre împotriva acestor Pescarii japonezi cer interzicerea
Iraţionale au întrunit 16.563.314 Frontului Unităţii Naţionale au Consiliului de Miniştri al R. P. cundă aceste intenţii.
planuri agresive.
experienţelor Angliei cu arma atomicăîntrunit de asemenea peste 99 la Polone, care a candidat la Cra Guvernul S.U.A. încearcă să Este de la sine înţeles că răs
«ofturi, adică 98,4 la sută..
In circumscripţia electorală sută din voturi. covia, a întrunit 96 la sută din- inducă în eroare cercurile opi punderea pentru urmările la ca TOKIO (Agerpres). — ghi şi Kanagava au ¡adoptnt ho-
nr. 37 în care trebuiau să fie a- Date similare s-au înregistrat voturi; 96,07 la sută din alegă niei publice din S.U.A. şi din re ar putea duce înfăptuirea a- După cum transmite agenţia
l | | i trei deputaţi, numai doi torii din Katowice şi-au dat vo alte ţări, prezentînd această ac cestor planuri va reveni nu nu Kiedo Ţusin, ştirile cu privire la tărîrea de a lupta prin toate niij-'
candidaţi au întrunit numărul şi la Lublin, la Katowice, Szcze- turile lui Edward Och'ab', mem ţiune a sa oa o măsură „împo mai guvernului S.U.A., ci toto proiectatele experienţe ale An loacele împotriva apropiatelor,
necesar de, voturi. In această cin Wroclaw oa şi în restul din triva unei eventuale agresiuni“. experienţe. Mulţi pescari _ din
circurnscripţie vor avea loc noi cele 116 circumscripţii electo bru în Biroul Politic al C.C. al Se pune întrebarea : ce în dată guvernelor oare vor con gliei cu arma atomică în regiu prefecturile Koţi şi Miadzald an
alegeri pentru alegerea celui de- rale. P.M.U.P. Cu o majoritate co- seamnă această nouă acţiune a- simţi oa teritoriul statelor lor să nea insulelor Christhmas, în o- adresat guvernului cererea de $
ial treilea deputat. vîrşitoare de voturi a fost ales gresiva a guvernului S.U.A. ? fie folosit drept cap de pod pen ceanul Pacific, au stîrnit indig nu admite efectuarea de expS»
Potrivit unor date prealabile, A. Zawadski, preşedintele Con tru pregătirea unui război ato narea şi protestele pescarilor ja rienţe cu arma nucleară, care
Astfel, din 459 de candidaţi, neoficiale, 236 de deputaţi ai siliului de Stat al R. P. Polone, Fără îndoială că această ac mici ponezi. ameninţă interesele populaţiei
în noul Seim al Republicii noului Seim ■sînt membri ai la fel oa şi alţi membri al Bi ţiune a guvernului american a- Japoniei;
Populare Poione au fost aleşi P.M.U.P., 116 — membri ai Reprezentanţii asociaţiilor
458 de deputaţi care au figurat pescarilor din prefecturile Mia-
pe listele Frontului .Unităţii Na Partidului Unit ţărănesc, 39—roului Politic al C.C. şi secre N oi d em on sfrafii în Irak
ţionale. membri ai Partidului Democrat, tari ai C.C. al P.M.U.P.- BEIRUT (Agerpres)’.; —- Djupă Irak au început din nou "demons- Puternică opoziţie In Adunarea Naţională
Acţiunile provocatoare din Oamenii muncii cum anunţă ziarul -„As-Sias“, traţii de protest împotriva po- Franceză faţă de „Piaţa comună**
englezi au în ultimele zile în oraşele din liticii guvernului Nuri Said.
CIPRU SINT SPRIJINITE Proiectul de moţiune depus de deputaţii comunişti
In Cehoslovacia vor fi construite subliniază primejdia ce ameninţă economia Franţei
de autorităţile britanice manifestat cîteva centrale atomo-electrice PARIS (Agerpres). — In du- tale, realizarea „pieţei comune"
în faţa camerei comunelor ar duce la slăbirea şl înăbuşirea
— Ministrul de Externe al Greciei a cerut împotriva scumpirii vieţii PRAGA ’(Agerpres)’.- — CE- la construirea primei centrale a- pă-amiaza zilei de 22 , ianuarie economiei unor ţâri membre
intervenţia Comitetului Politic al O. N. U. — TEKA transm ite: tomo-electrice ,se va construi o au fost reluate în Adunarea Na printre altele a celei franceze, şl
LONDRA (Agerpres). — a doua centrală atomo-electrică, ţională Franceză dezbaterile în la aservirea acestor ţări din
•; NEW YORK (Agerpres)'. — ^ La 22 ianuarie Camera Co Frantişek Vlasak, ministrul iar apoi altele. Aceste centrale legătură cu problema „pieţei co punct de vedere economic şi po
munelor engleză şi-a reluat ac se vor construi în primul rînd mune“. Pînă la reluarea discu litic faţă de Germania occiden
ha 21 ianuarie ministrul de Externe al Greciei, Averoff a pre tivitatea după vacanţele parla Centralelor electrice, a publicat în Moravia şi Slovacia, unde ţiilor au fost depuse la Biroul tală.
zentat preşedintelui Comitetului politic al Adunării Generale a mentare. Sute de oameni ai în coloanele ziarului „Rude Pra resursele existente nu pot aco Adunării opt proiecte de moţiuni
O.N.U. o , scrisoare în oare se cere „intervenţia imediată a Or muncii din Londra s-au adunat vo“ un articol cu privire la fo peri consumul de energie elec în legătură cu această problemă, In cursul dezbaterilor au luat
ganizaţiei Naţiunilor Unite“ pentru a se ajunge la rezolvarea si în faţa sediului parlamentului losirea energiei atomice în sco trică. dar —< după cum relatează co cuvîntul mai mulţi deputaţi, ex-
tuaţiei încordate create în Cipru. ■ . pentru a se întîlni cu deputaţii puri paşnice în Cehoslovacia. respondentul agenţiei France primînd punctele de vedere ale
şi pentru a protesta hotărît îm In încheiere, ministrul Vlasak Presse — majoritatea celor oare diferitelor grupuri parlamentare.
In scrisoare se arată, citîndu-se relatări ale presei, că în potriva majorării chiriilor pro El a subliniat că în viitorul a subliniat importanţa ajutorului sprijină politica favorabilă „pie- Dintre aceştia, deputatul pro-
ultima vreme grupuri de turci din Cipru au organizat acţiuni iectată de guvern, împotriva apropiat se va termina proiec acordat cu generozitate de U- g resist Pierre Cot şi liderul ra-
provocatoare şi ataeurr împotri va populaţiei greceşti-a insulei. creşterii continue a scumpetei. tul primei centrale atomo-elec nîuneă' 1"Sovietică, ‘'Cehoslovaciei ţei comune“, dusă de guvernul
Ministrul de Externe al Greciei subliniază că după aceste ac Reprezentanţi ai oamenilor trice cehoslovace. Construcţia ei în domeniul folosirii-energiei a- Mollet, cer o serie de garanţii şi dioal Mendes-France s-au pro
ţiuni provocatoare, autorităţile britanice au promulgat interdic muncii din diferite oraşe engle va începe în anul acesta în Slo tomice în scopuri paşnice. U- insistă oa guvernul să nu se an nunţat împotriva „pieţii comu
ţia de a circula pe străzi în cartierele greceşti ale oraşului Ni ze, aleşi în cadrul adunărilor vacia. Puterea ei va- fi -de niunea Sovietică a oferit Ceho gajeze’în' mod pripit în semnarea ne“, arătînd că ea va duce La
cosia şi au început să folosească în acţiunile lor poliţieneşti sindicale şi mitingurilor de ma 150.000 de kw. Centrala atomo- slovaciei experienţa savanţilor şl izolarea Franţei. Diferiţi repre
aşa numitele forţe speciale auxiliare de poliţie“, alcătuite din să, au sosit de asemenea la tehnicienilor ei, proiectele diferi proiectului : zentanţi ai grupurilor de dreapta
membri ai minorităţii turceşti din Cipru. „In felul acesta — electrică va fi dată în exploa telor instalaţii şi unele instalaţii Figurează şi un proiect de au formulat oareoari rezerve fa
se spune în scrisoare — mai a les după ce atacurile şi provocă tare la sfîrşitul anului 1960 şi va complete necesare centralei ato ţă de proiectul „pieţei comune“,
rile au continuat împotriva populaţiei greceşti, autorităţile bri da posibilitatea să se economi moţiune depus de deputaţii co cerînd mai ales „garanţii“ cape
sească anual aproximativ 1 mi mice; munişti ,prin care se subliniază să apere interesele cercurilor e-
că proieotul „pieţei comune“ este conomice franceze.
lion tone de cărbune brun. o reluare a faimoasei C.D.E.
Pe baza experienţei acumulate („Comunitatea defensivă euro
tanice au dat cea măi bună dovadă’ că bandele de provocatori Londra pentru a adera la pro peană") prin oare se oaută per După o declaraţie a liderului
test. Intr-o petiţie semnată de
se organizează şi acţionează sub protecţia britanică“. 350 de mineri din Ţara Galilor ,îngă Belgrad a meepuf construirea manentizarea împărţirii Europei „independent“ Paul Reynaud,
„De mai bine de trei sute de ani — se spune în scrisoarea în două lagăre. In moţiunea gru- oare s-a pronunţat în favoarea
apHsuelumiencoeamucna,istdespearstuebldine ia„ază„co„d„ne- p*roi.e_c. tu. lu. i,’ oer„ind, ttotuJşi vşi el „a-
ministrului de Externe grec — ciprioţii şi membrii minorităţii de Sud se spune: „Vrem pace unui nou pod peste Dunăre tribul la consolidarea colaborării numite „garanţii , dezbaterile au
turceşti din Cipru au trăit împreună în relaţii de bună înţele şi socialism, cerem ridicarea ni
gere şi prietenie, relaţii care nu s-au înrăutăţit nici chiar în velului de trai. Cerem renunţa BELGRAD ’(Agerpres). — Noul pod prezintă o deosebită economice între ţările occiden- fost suspendate.
timpul războaielor dintre cele două ţări. Agitaţiile şi luptele in rea la politica majorării chirii
Taniug transmite: însemnătate economică, întrucît
terne între grecii şi turcii din Cipru nu au început decît ca un lor. Jos conservatorii“. Recent au început lucrările de va asigura o mai bună legătură In nici un caz şi M A G A ZIN
rezultat al politicii colonialiste britanice. Răspunderea deplină Intr-o altă petiţie a minerilor construcţie a unui nou pod peste între regiunile din nordul Iugo sub nici un pretext
pentru această învrăjbire şi pentru acţiunile provocatoare revi Dunăre, situat în apropiere de slaviei şi celelalte părţi ale ţării. Simbătă 26 ianuarie 1957
ne autorităţilor britanice şi guvernului britanic... Este deci lim din Ţara Galilor de Sud se cere Belgrad. Noul pod, oare va avea Nutrebuie să fie permis!
pede — se spune în încheierea scrisorii adresate de ministrul îmbunătăţirea radicală a condi o lungime de 800 metri şi o lăr In afară de acest pod, în anul folosirea armei nucleare D EV A : Feroviarul (film italian) :
de Externe grec preşedintelui Comitetului Politic al Adunării ţiilor de trai ale oamenilor mun gime de 28 metri, va fi străbă ALBA IULIA : Dreptul de a te naşte
cii. Cu petiţii asemănătoare au tut de două linii de cale ferată curent se prevede construirea
unui alt pod pe Dunăre, în apro
Generale O.N.U. — că o acţiune imediată a Organizaţiei Na sosit la Londra reprezentanţi ai şi două şosele. El va fi termi piere de Novi Sad, centru al Răspunsurile la ancheta între (film cu b anez); PETROŞANI: Papa
ţiunilor Unite este neapărat necesară...“. oamenilor munci din alte oraşe. nat la sfîrşitul anului 1959. provinciei autonome Voevodina. prinsă de revista mexicană Dolar (film m aghiar)! SEBEŞ : Papa
Dolar (film maghiar) i HAŢEG: Su
„Manana"
Continentul african, ca supra c  jjd e n — ô- a a i t ă e â -lâ -m e cîteva exemple care acuză co flete împietrite (film englez) i SIME-
faţă este al doilea de pe glob, lonialismul european. MEXICO CITY (Agerpres).
ocupînd aproximativ 30.000.000 Sub titlul „Problema morală R IA : Othelo (film sovietic în culori) ţ
Cu toată teroarea, în conştiin a armelor atomice“ revista me
ţa africanilor s-a născut ideia ORAŞTIE1: Aii Baba şi cei 40 de hoţi
(film francez colorat) ; BRAD : Biga
km. p. Populaţia lui numără unei vieţi mai bune. Clasa mun xicană „Manana“ a publicat răs mul (film italian ): LONEA îndră
214.000.000 locuitori, împărţiţi în gliei de pe urma exploatării co In raportul O.N.U. cu privire la ria lui Leon Africanul, care în citoare, care este în plină dez punsurile unor eminente perso gostiţii (film francez): ZLATNA:
50 state. Majoritatea acestora loniilor se ridică la fabuloasa condiţiile economice din Africa 1513 găsise în partea apuseană voltare, devine pe zi ce trece o nalităţi mexicane la întrebarea : Poemul pedagogic (film sovietic) j
sţnt colonii ale cîtorva ţări euro sumă de 1.222.000.000 lire ster scrie: „Majoritatea populaţiei a Africii centrale 15 regate ale forţă capabilă să unească în ju „In cazul unui nou război, folo TE1UŞ : Othelo (film sovietic în cu
pene. Doar cîteva printre care se băştinaşe se hrăneşte prost sau negrilor cu comerţ înfloritor şi rul ei toate forţele anticolonia sirea armelor nucleare ar fi per lori) ; ILIA: Cea de-a 12-a noapte
numără Egiptul, Sudanul, Maro line. insuficient. Raţia africanului arta în plină dezvoltare. liste. De la Gape-Town pînă la misă ?“. (film so v ietic); APOLDU DE S D S :
cul şi Tunisul sînt independente. Alger, din Madagascar pînă la Bancnota de 1.000.000 lire sterline
Restul ţărilor sînt colonii sau Este şi normal că aceste su este cea mai mică din lume“. Care sînt cauzele decăderii Coasta de Aur, popoarele Africii DR. MANUEL SANDOVAL (film englez în culori) i BARU MARE:
protectorate ale Angliei,- Fran me nu pot fi obţinute decît prin Foamea este o boală cronică în Africii ? Răspunsul este unul se trezesc la o viaţă nouă. După VALLARTA, ministru al Educa Ana Zacheo (film italian).
ţei, Belgiei etc. exploatarea nemiloasă a munci Africa, care bîntuie cu o deose sin gu r: colonialismul. Comerţul cel de-al doilea război mondial ţiei şi membru în comisia na
torilor şi ţăranilor. Pentru a ne bită furie. Datorită acesteia, nu cu sclavi, teroarea, masacrele au luat fiinţă primele sindicate ţională pentru energia nucleară, Selecţiuni din programul
Bogăţiile acestui vast conti forma o imagine veridică asu mai într-un an Ja minele din înfricoşătoare, maltratările, ex- în Sudan, s-au desfăşurat zeci a declarat că „astăzi se impune de radio
nent sînt imense şi variate. Este pra acestui lucru, un exemplu Rhodesia din cei 75.000 mun crocheriile de tot felul, iată cî necesitatea de a se elimina posi
cît se poate de plastic îl con
suficient să amintim că Africa stituie salarizarea muncitorilor. citori africani 55% s-au îmbol de greve în Nigeria, Kenia, Ma
posedă 98% din rezervele lumii: Un muncitor minier, din minele năvit de diferite boli. teva din metodele prin care dagascar, Tanganica şi alte sta bilitatea unui război atomic. In Programul I : — 6,30 Sfaturi pentru
de diamant, 80% din cele de co de aur Rând din Africa de Sud, stăpînitorii europeni au distrus te.. Toate acestea aveau caracter nici un oaz şi sub nici un pretext turişti: Turismul pe schi în munţi —
Colonialiştii şi ideologii lor populaţia Africii şi odată cu ea politic şi economic. nu trebuie să fie permisă folosi unde nu se găsesc cabane. Vorbeşte
balt, 59% din cele de aur, 30% cîştigă aproximativ 100 şilingi afirmă că nivelul de viaţă şi în şi civilizaţia ei. Ca să ne dăm rea acestei arme. In această o- alpinistul Emilian Cristea, maestru al
săşi organizarea africanilor ar seama de bestialitatea faptelor Partide politice progresiste au poziţie absolută trebuie să fie sportului; 6,45 Emisiunea pentru copii
din cele de mangan, fără a mai pe lună. Or. necesarul existen fi superioare celor anterioare acelor ce stăpînesc popoarele a- apărut peste tot acolo unde cu unanimi nu numai eventualii be şi tineret: „A sosit poştaşul": 9,30 E-
stăpînirii europene. Faptele însă fricane sînt suficiente două e- rentul de eliberare naţională a ligeranţi, dar şi lumea în misiunea pentru copii şi tineret: „Cu
aminti uriaşele zăcăminte de ţei minime se cifrează la o su desmînt acest lucru. Popoarele xem ple: Belgienii puseseră cote crescut, s-a întărit şi dezvoltat. treagă“. tezătorii“ ; 13,10 Din operetele lui Mii-
Africii au avut o civilizaţie ve atît de mari de cauciuc pe cap locker şi Suppe; 16,45 „înfloreşte ţara
uraniu. Pe lîngă acestea Africa mă dublă. Se poate spune în a- che oare a surprins pe mulţi ne de locuitor în Congo îneît era Succesele acestor frămîntări JESUS SILVA HERZOG, con mea" — cîntece; 17,35 Reportaj în
gustori europeni din Evul Mediu aproape imposibil să fie achi se văd în zilele noastre. După ferenţiar La universitatea din Me- sat. Emisiune realizată de Ştefan Ia-
este principalul furnizor de ca ceste condiţii — după cum afir Leo Frobenius în cartea sa „Ci tate. Celor ce nu reuşeau să lupte în care popoarele tunisian xico, a declarat că folosirea ar c o b ; 19,03 Ciclul: „Convorbiri econo
vilizaţia Africană“ scrie ur strîngă cantitatea cerută li se şi marocan, au adus mii de mei atomice „ar constitui cea mice". Vorbeşte conf. univ. Costin
fea, cacao, ulei de cocos, ulei de mă unele cercuri engleze —- că mătoarele despre aşezările din tăia mîna dreaptă. Prin satele jertfe, Franţa a fost nevoită să mai mare crimă din istorie, căci Murgescu; 19,55 Emisiunea „Noapte
golful G uineei: străzi bine şi oraşele din Congo, vizitatorii ie acorde independenţa. ar fi distrusă în mare parle o- bună, co p ii: „Galoşii înfumuraţi" de
palmier şi altele. nivelul de trai al muncitorilor amenajate, întinzîndu-se pe vedeau un tablou sinistru: cor pera materială şi culturală acu Permiak; 20,00 Pagini de satiră şi u-
kilometri întregi, străjuite de tegii de oameni fără mîna drep- Astăzi mai mult ca oricînd mulată cu trudă de generaţiile m or: Umor bulgar şi japonez; 21,00
Toate aceste uriaşe bogăţii din aceste mine este înalt ?. Cu o parte şi de alta de tă. Un alt exemplu de bestiali Africa s-a trezit la viaţă. Nici trecute şi de generaţia actuală“. Cronica evenimentelor internaţionale:
sînt exploatate în majoritate siguranţă că nu. Trusturile bri copaci, ...ogoare minunate... o tate îl arată un explorator care tunurile, nici miile de soldaţi 17,15 Tribuna radio: Condiţiile create
de colonialişti. Profiturile stoar tanice au aici avantajul mîinii ţară locuită de oameni care pur a văzut cum au fost duse căpi englezi sau francezi nu vor pu BULETINUL „PAZ“, organul de regimul democrat-popular oameni
se de pe urma exploatării ne de lucru ieftine. Exemplificarea tau vesminte frumoase, confec tanului Rom 21 de capete de oa tea împiedica lupta dreaptă a Mişcării pentru pace din Mexi- lor de ştiinţă din ţara noastră, de
miloase atît a bogăţiilor cît -şi cea mai nimerită este salariul ţionate din materiale ţesute popoarelor din Algeria, Kenia co, într-un comentar consacrat acad. prof. 'Raluca R ipan; 20,03 „Con
a populaţiei se cifrează la sume plătit pentru aceeaşi muncă u- meni, pe care le-a aşezat ca anchetei deschise de „Manana“, cert ghicitoare": Parada instrumente
fabuloase. Este suficient să a- nui miner en g le z ; el este de chiar de locuitorii acestei ţări.. bordură la rondurile de flori ale şi alte ţări. Baionetele şi proiec declară că părerile expuse mai lor.
mintim că sumele învestite de multe ori cu 400 la sută mai ri casei sale. Aventurierii, oameni tilele nu pot opri ideiile progre sus oglindesc hotărîrea fermă
trusturile europene aduc un be dicat decît al minerului african. O mulţime de oameni îmbrăcaţi siste. Ele străbat prin orice ob şi de nezdruncinat a poporului Radiojurnale şi Buletine de ştiri
neficiu net de 80-90% pe an. Nu fără căpăta ai Europei îşi gă stacole. Zilele noastre sînt mar mexican, care, în mai multe rîn-
mai în 1937 minele de cositor In ce priveşte ţărănimea ea în mătăsuri şi catifele; state tore ale unor frămîntări care duri şi prin diferite mijloace, a 5,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,00;
din Nigeria au adus societăţilor este obligată să-şi părăsească seau un refugiu în Africa unde cerut interzicerea imediată a 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (Pro
engleze profituri ce s-au ridicat proprietăţile. Pe de o parte din mari şi bine organizate, cîr- tăiau capele, violau, masacrau, zguduie întreg sistemul colonial. armelor atomice ea un principiu gramul I ); 14,00; 16,00; 18,00; 20,00
la suma de 1.249.000 de lire ster din cauza impozitelor excesiv Mai devreme sau mai tîrziu,
line. Acesta este doar unul din de mari, iar pe de altă parte, muitori puternici, o industrie fără să-i tragă nimeni la răs
multele exemple ce se pot enu datorită acaparării tuturor pă- ponoarele Africii vor scutura
mjnturilor bune de către fer bogată, locuitori foarte civiliza pundere. Pesta tot omul alb era jugul apăsător al colonialismu
mera. An de an aceste profituri mierii albi. lui, vor deveni libere.
cresc în ritm vertiginos. In ia-
ceastă direcţie este-semnificativ- Acesta este sumbrul tablou al
vieţii poporului african. Peste
faptul că în 1952 profiturile An- tot mizerie, foamete şi teroare. ţi“. O altă dovadă este mărtu privit cu groază. Iată numai T. SILVESTRU fundamental al nării mondiale. 21,00 şi 23,00 (Programul II).
Redacţia şi administraţia ziarului, str 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa p lă tită în numerar conform aprobării Direcţiunii C ent»ale P.T.TR . nr. 236J320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva