Page 33 - 1957-01
P. 33
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA /
MUNCITORI şiMUNCITOARE,
Regimul de democrafie-populara înfăptuieşte visul pentru care au
luptat şi s-au jertfit cei mai buni fii ai clasei muncitoare. Votaţi în
aceste alegeri pentru întărirea continua a regimului democrat-popular,
pentru dezvoltarea industriei noastre, pentru un trai mai bun, pentru
socialism! Luptaţi necontenit pentru ridicarea producţiei şi a produc
tivităţii muncii, pentru reducerea preţului de cost, pentru mărfuri tot
mai multe, mai bune şi mai ieftine! p i n Manifestul F. D. P.). ^
Anul IX. Mr. 661 Sîmbătă, 26 ianuarie 1957 4 pagini 20 bani
Propunerile alegătorilor MAŞINĂ DE CUSUT ELECTRICĂ
LA 3 FEBRUARIE
ALEGERI Cu cîteva zile în urmă, candida
tul F.D.P. pentru circumscripţia elec
PENTRU torală nr. 5 — Căian, tovarăşul Ni-
colae Cătană, s-a întîlnit cu alegă
INTILNIR1 Intre CANDIDAŢI şi ALEGATORIMAREA AMME torii din Căian, Batiz şi Crişeni. Ma
joritatea celor care au participat la
discuţii au subliniat în cuvîntul ior
realizările regimului democrat-popu
lar înfăptuite în ultimul timp. Toto
Responsabilul Vom sprijini cu toate forţele traducerea în fapt dată ei au făcut unele propuneri cu
„Casai alegătorului" a hotărîrilor partidului privire la buna gospodărire a loca
lităţilor. Printre altele, alegătorii din
— întîlnirea tov. loan Cotoţ cu alegătorii din Teiuş — satele Batiz şi Crişeni, au făcut pro
punerea de a fi sprijiniţi să obţină
Pe tovarăşul Simion Lazăr, res La întîlnirea care a avut loc rarea traiului nostru. Am au imperialismului, care s-a accen ţigla necesară pentru acoperirea că La uzinele metalurgice din Cu gir a început producţia unui nou
ponsabilul casei alegătorului nr. 2 în sala clubului C.F.R. din Teiuş zit cp toţii despre măsurile pri tuat în ultimul timp prin ata minului cultural din Batiz şi a şcolii tip de maşină de cusut — maşina de cusut electrică. Această maşină
din Orăştie, l-am găsit discutînd cu intre alegători şi tov. Ion Cotoţ, vind desfiinţarea sistemului co cul armat al Angliei, Franţei şi din satul Crişeni. a fost expusă anul trecut la Tirgul de mostre de la Leipzig, unde a
cetă{eanul Simion Suciu, muncitor la membru al C.C. al P.M.R., telor, despre îmbunătăţirea sa Israelului împotriva Egiptului prim it calificativul excepţional.
I.C.I.A. Orăştie. Vorbeau despre ma prim-secrelar al Comitetului re lariului tarifar, lărgirea atribu- şi prin organizarea de către Au trecut doar cîteva zile de la
rile reaiizări înfăptuite de regimul gional. de partid, carţdidat al ţiunilor conducerilor întreprin imperialiştii americani a con întîlnirea dintre candidat şl alegă In clişeu : tovarăşa Maria Bratu executînd probe la maşina de
nostru democrat-popular, despre pro F.D.P. în circumscripţia electo derilor şi ale sfaturilor populare trarevoluţiei fasciste din Unga tori şi ială că propunerile acestora cusut electrică.
gramul înfăptuirilor ce se vor realiza rală nr. 12, iau ţinut să asiste şi altele. ria. Vorbitorul a chemat oame au şi început să prindă viaţă. Ţă
în anii ce urmează, înfăptuiri cu sute de cetăţeni. Au fost acolo nii muncii la vigilenţă împotri ranii muncitori din satele Batiz şi Munca rodnică Ia mina Lupeni
prinse în Manifestul Consiliului Cen muncitori ceferişti, colectivişti, Atît tovarăşul Stre,mţean, cît va tuturor elementelor duşmă Crişeni au primit deja ţigla necesa
tral al F.D.P. ţărani muncitori, intelectuali, şi alţi vorbitori a făcut propu noase ale regimului democrat ră acoperirii căminului cultural şl a Brigăzile de tineret de la mina primele două decade 42 şi respectiv
tineri şi femei. Ei au discutat neri importante şi realizabile. popular, atît din ţară cît şi din şcolii, in acest fel, în scurt timp vor 80 m.c. de steril peste plan.
Cind tov. Simion Suciu a plecat, despre numeroase probleme in Printre acestea sînt construirea afara ţării. fi date în folosinţa oamenilor muncii Lupeni muncesc cu însufleţire pen
agitatorul a avut grijă să-l dea o terne şi internaţionale, despre unui club corespunzător pentru din satele Batiz şi Crişeni două noi tru a întimpina cu realizări de sea Brigăzile conduse de minerii lohn
broşură în care sînt cuprinse o sea hotărîrile partidului şi sarcinile desfăşurarea muncii culturale, o Tovarăşul Ion Cotoţ a vorbit localuri de cultură care vor aduce mă alegerile de deputaţi în Marea
mă de realizări de pe întinsul patriei ce le revin, despre probleme baie comunală, asfaltarea dru apoi despre generozitatea cu o contribuţie însemnată Ia opera de Adunare Naţională. Zi de zi, ele de Demioan şi loan Dobay din secto
noastre. gospodăreşti. mului de la gară pînă la şosea care Uniunea Sovietică acordă culturalizare a maselor. păşesc sarcinile de plan, contribuind rul IV, Eugen Müller şi Marin Zam
şi altele. Pentru-înfăptuirea lor ajutorul material şi tehnico-ştiin- astfel la ridicarea producţiei de căr fir din sectorul V sud au’ extras în
Pînă în prezent el a difuzat în rîn- — Noi am cunoscut viaţa din s-au angajat să muncească neo ţific ţării noastre, scoţînd în închinat aleg erilor bune. perioada 1-18 ianuarie între 50 şi 100
dul celor ce au venit la casa alegă trecut, a spus tov. Vasile Strem- bosiţi toţi cetăţeni« comunei. evidenţă faptul că multe con
torului peste 300 de broşuri şi revis ţan. Ne aducem aminte de crun strucţii din regiunea Hunedoa H n fala a peste 400 de oa Printre brigăzile de tineret frun tone de cărbune peste prevederile sar
te in legătură cu alegerile de la 3 ta exploatare a muncitorilor. Ne — Ceferiştii staţiei Coşlariu ra s-au putut realiza cu ajuto meni ai muncii din Petroşani, taşe se numără şi cele conduse de cinilor de plan.
aducem aminte de timpul cind — a spus tov. Ion Mîrza, şe rul direct al specialiştilor sovi Teatrul de stat „ Valea Jiului" minerii loan Yelek şi A. Dîonisle,
februarie. în Teiuş şi în special în gară, ful staţiei — au fost şi pînă etici, cu maşini şi agregate so- a prezentat joi 17 ianuarie 1957 care lucrînd la pregătiri au extras în ADOLF PALIEVICI
domneau mizeria, vagabonda acum la înălţimea sarcinilor vietice. un spectacol închinat alegerilor normator tehnolog la mina
Echipe de afişaj în jul, cerşitul. Astăzi, aceste raci Noile măsuri adoptate de par- de deputaţi pentru Marea Adu
comunele raionului le cultivate cu sîrg de burghe „ Regiunea noastră — a spus nare Naţională. Lupeni
zie, au fost stîrpite şi au rămas tid, ne mobilizează însă şi mai
Pentru a face cunoscut pînă în cele doar în amintire. Cu ajutorul şi mult la muncă. Simţim că o vorbitorul — a cunoscut în a- S-a prezentat comedia ,,Jos Mai mult minerea furnalelor
mai îndepărtate cătune ale raionului sub îndrumarea înţeleaptă a părticică din sarcina centrală nii de democraţie populară o Tudorachel... Sus Tudorache T ...
caracterul profund democratic al ale partidului nostru drag, Teiuşul înflorire economică uimitoare. de Mircea Ştefănescu, satiră la In primele 23 de zile ale anului, frunte s-a situat colectivul sectorului
gerilor de la 3 februarie, Consiliul ra şi-a schimbat faţa. Aici lîngă a partidului — îmbunătăţirea Astăzi alte şi alte construc adresa alegerilor de altădată. colectivul Trustului Teliuc, a obţinut I, unde se aplică puşcarea în masă a
ional F.D.P. Orăştie a format 2 echipe gară unde odinioară erau gu traiului oamenilor muncii — ne ţii sînt în ridicare. Noile Spectacolul s-a bucurat de mult succese de seamă în lupta pentru a da . minereului şi care a dat peste planul
de agitatori bine instruiţi, pentru a a- noaie şi moloz, astăzi există un revine fiecăruia. hotărîri ale partidului sporesc succes. cît mai mult minereu peste plan fur zilnic 924 tone minereu. Cele mai bune
fişa în toate satele din raion materia parc. In comună s-a înfiinţat şi mai mult posibilităţile ridi nalelor din Hunedoara şi Căian. Lu brigăzi s-au dovedit a fi cele conduse
le electorale. Echipele şl-au început şcoala medie mixtă de 10 ani, In numele colectiviştilor şi al cării nivelului de trai al oame La complectarea programului crul acesta este dovedit în mod eloc de loan Stănescu şi loan Tămaş, pre
activitatea la data de 22 ianuarie. în casele oamenilor s-au intro întovărăşiţilor din comună, au nilor muncii. Unitatea dintre şi-au dai concursul elevii şco- vent, de faptul că pînă la această cum şi escavatoriştii loan Rădoane
dus difuzoare, s-a renovat cine vorbit tovarăşii Adalbert Mihai partid, guvern şi popor care se alei populare de artă din locali dată, au fost extrase peste sarcinile şi Viorel Nandrea care au escavat sute
Astfel, echipa condusă de tovarăşul matograful, a luat fiinţă o casă şi Gligor Timiş. Ei au arătat întăreşte continuu, stă chezăşie tate. de plan zilnice 1.495 tone minereu. In de tone de minereu peste plan.
Octavian Stroe a început munca în ca de naştere, clubul sindicatelor hotărîrea cu care îşi vor mun împlinirii cu succes a acestei
drul raionului avînd ca itinerariu prin C.F.R., s-au reparat străzi şi ci pămîntul, pentru ca acesta nobile sarcini“. Rină in ziua alegerilor spec
cipal comunele Turdaş, Pricaz, Be- poduri-. . să producă mai multe cereale, tacolul cu piesa „Jos Tudora
riu, Şibot, Geoagiu, Cioara şi altele. iar surplusul să-l vîndă statului. In încheiere, candidatul şi-a chel... Sus Tudorache T... se
Ea se ocupă în special cu scrierea de In ultimul timp, partidul a exprimat convingerea ;ă mun va prezenta în toate centrele mi
lozinci (după şablon) şi afişarea di venit cu noi măsuri pentru uşu Cuvîntul tov. Ion. Cotoţ, a citorii, ţăranii şi intelectualii niere din Valea Jiului.
feritelor articole din Constituţia R.P.R. fost întîmpinat cu vii aplauze. circumscripţiei nr. 11 Teiuş, vor
El a vorbit despre situaţia in contribui din plin la înfăptu D. CAPITANU
A doua echipă, îşi duce munca în ternaţională actuală, subliniind irea hotărîrilor partidului —
cadrul oraşului Orăştie unde populaţia caracterul tot mai agresiv al
cale sigură pentru construirea
este mai densă. La sfat cu alegătorii din Poiana
unei vieţi tot mai fericite.
CiFREşi FAPTE In Poiana, comună de munte, plenarei C.C. al P.M.R. Traiul
cu casele resfirate pe dealuri, nostru şi al tuturor oamenilor Este o lamă cu rustice cali
o In 1944 în regiunea noastră erau zilele trecute a venit să ţină muncii se va îmbunătăţi simţi tăţi şi peisajul pe care mi l-a
numai 26 de cămine culturale. In anii sfat cu alegătorii, tovarăşa An- tor dacă fiecare cetăţean va oferit undeva pe lîngă Mureş,
regimului de democraţie populară nu gela Jiteanu, candidată a F.D.P. sprijini hotărîrile plenarei. dincolo de Teiuş, este intr-ade
mărul căminelor culturale s-a ridi pentru circumscripţia electorală văr fermecător.
cat la cifra de 543, cu 1.200 echipe nr. 10-Sebeş. înştiinţaţi din — Noi facem acest lucru, a
artistice, care fcuprind 11.000 tineri ar timp, locuitorii s-au adunat în intervenit Vonica Maniu. Vom Astă-vară satul Mihalţ arăta
tişti amatori. contracta cu statul o mare can insă altfel, precum altfel ara
sala căminului cultural. Veniseră litate de lapte de oaie şi lînă tă toamna, primăvara.
® Invăţămîntul de stat, a cunoscut peste 300. Ei au vorbit cu can Fiecare dintre noi are oi şi poa
in ultimii ani o mare dezvoltare. As didata lor despre multe proble te să contracteze cît mai mult.. Dar ce pot oare schimba,
tăzi. în regiunea noastră funcţionează me gospodăreşti, despre reali . Cei care au luat cuvîntul du
648 şcoli elementare, 10 şcoli medii şi zările înfăptuite în comună. pă aceea, pintre care cetăţenii prin ele însâle, anotimpurile ? Peisaj de iarnă într-un sal
un institut de învăţămînt superior. Lucia Mercheşanu şi Aron Do- Aceea care sapă şi modelea
— Nici nu visam ca în co brotă, şi-au luat angajamentul de pe Mureş
o De asemenea, în regiune sînt 27 muna noastră să se facă radio- să contracteze o mare cantitate ză în adîncime, pentru totdeau
biblioteci săteşti, 8 biblioteci raiona ficare — spunea cetăţeanul de lînă şi lapte cu statul. Fie na, râmîne tot vremea ajutată
le şl una regională. Gheorghe Farcaş. Şi iată că în care vorbitor şi-a manifestat
casele noastre, în comuna noa dragostea faţă de partidul şi de oameni. Vremea celor a- Mihalţ au strîns recolte bogate Rămăsese in mijlocul pînzei
• Despre radloflcare, înainte de stră, aici pe munte, avem difu guvernul nostru, aprobînd hotă proape 13 ani de libertate de- de atunci încoace şi pentru că un loc gol, un luminiş în desi
1940, nici nu putea fi vorba. Acum zoare. Pentru asta, noi mulţu rîrile ce s-au luat în scopul îm Y plină a lucrat cu migală şi ştiau că e necesar, au predat şul satului, parcă anume păs
64 de comune din regiunea noastră mim din toată inima partidu bunătăţirii nivelului de trai al \ conştiinciozitate, schimbînd din statului cote de produse agri trat de mihălţeni pentru o
sînf radioficafe. lui şi guvernului... oamenilor muncii. j trăsături chibzuite de penel, cole cit mai multe sate la un
î vechiul peisaj al satului Mihalţ loc.
— Farcaş a amintit numai Cetăţenii au făcut şi unele pe care l-a complectat, curăţit
propuneri legate de mai buna şi mobilat. A doua trăsătură
de nadioficarea comunei noastre gospodărire a comunei, pe oa
— a intrat în vorbă cetăţeanul re să le rezolve cu sprijinul Aşa dar, vremurile noi care de penel... grandioasă construcţie.
Paul Veseli. Dar cîte nu s-au candidatei lor. au venit atunci la 23 August Şi aşa toporul de care vor
mai făcut! Şi nu numai la noi. In In încheiere a urmat un pro 1944, şi-au desfăcut şevaletul ...a înlăturat tot ce întune beam la început şi-a ocupat po
toate satele din raion s-a fă
cut cîte ceva nou. Apoi, de mă gram artistic dat de tinerii so | şi au început uriaşa lor muncă ca chipurile şi minţile oameni ziţia iniţială. întregul sat zidea, din sat în frunte cu secretarul
surile luate de partid şi guvern lor loan Usca, care a descăr
pentru îmbunătăţirea traiului lişti ai căminului cultural din § de creaţie. Ce trebuia făcut ? lor. A schimbat atitudinea, ex duminica sau după ce se ter cat .din gară-, nişte vagoane cu
nostru cile nu se pot spune. Fie- comună. § Tabloul era vechi (de peste presia omului nedumerit şi ne minau treburile pe cîmp. încet, stîlpi, colaci de sirmă şi nişte
Î300 de ani) părăginit, spart, putincios in faţa unui petec de încet pensula vremilor noi, ciudate aparate,, apoi silueta
oare dintre noi a auzit şi a ci LUCIA POPA ori şters pe alocuri. hîrtie pe care se aflau scrise înmuiată în cărămiziu, a înce formaţiei de pompieri care s-a
tit în ziare recenta rezoluţie a corespondentă oferit să sape gropi şi să în
figă zdravăn în pămînt . primii
■EBEScBroasni slovele ticluite pentru el de put să profileze în peisajul sa stîlpi. Mai apoi, rind pe rînd,
au apărut in peisajul satului
Fără să aştepte, marele către minţi luminate. tului, cărămidă cu cărămidă, stîlpii care aduceau curent e-
lectric de la Teiuş. Acum stil-
Vom da cu încredere votul nostru candidaţilor F. D. P. maestru a luat pensula şi s-a Cu răbdare, de-a-lungul a ci- silueta unei mari clădiri. Ea se pii se înşiră de-a lungul şi de-a
4 apucat hotărît de lucru. latul satului ducind lumina be
torva ani, un mănunchi de în înălţa mereu şi domina împre cului electric in casele mihăl
ţenilor.
Apariţia Manifestului F. D. P. sfătui popular comunal au fost Nu de mult a luat fiinţă gos văţători au stăruit cu înverşu jurimile pînă ce a ajuns să se
i fost primită cu multă bucurie aleşi deputaţi şi din rîndul sa podăria colectivă. Statul demo
ie către toţi membrii gospodă- şilor. Avem o şcoală cu limba crat-popular ne-a acordat nouă | Prima trăsătură nare să-i deprindă pe cei 300 întregească şi să capete forma
•iei noastre colective. Ei şi-au de predare germană unde copiii colectiviştilor, credite pentru
ixprimat sentimente de mulţu- noştri sînt educaţi de 8 profe cumpărarea de animale, semin | de penel... de analfabeţi cu simpla minu unui adevărat palat. Căminul
nire pentru toate cele înfăptu- sori şi învăţători. ţe şi executarea de construcţii.
te spre binele vieţii omu'lui. Am simţit din plin şi în perma ne a ştiinţei de carte. cultural al mihălţenilor are o
Manifestul a fost citit şi discu- Deşi satul nostru este electri- nenţă ajutorul statului. De aceia,
at cu viu interes de fiecare co- fioat de mult timp, radioficarea acum cîn-d s-a trecut la desfiin $ ...a schimbat poziţia coase- Aşa dar astăzi Nechifor mare şi boltită sală de specta
ecţjvist, aflînd despre toate rea- lui s-a făcut numai în anii pu ţarea sistemului de alcătuire a 4 tor, a furcilor şi a topoarelor Florea, fost analfabet, poate cole cu peste 600 de locuri, iar
izările regimului democnat- terii populare. Urmare a acestui fondului central pe calea cote $ din miinile ţăranilor, rămase să facă faţă treburilor în con la etaj diverse săli de repeti
)opular. O parte din manifest fapt. în nrezent aproape nu e- lor obligatorii la majoritatea pro
>e referă la problema naţionali- xistă casă în oare să nu fie a- duselor agricole şi înlocuirea lui ridicate şi ameninţătoare încă siliul cooperativei, Nicolae Us ţie, bibliotecă etc, etc. Este toc N oul tablou
:ăţilor conlocuitoare, arătînd parat de radio sau difuzor.
jrintre altele că naţionalităţile de la 2 iulie 1848 cind a iz ca ale acelora de agent al mai ce era necesar într-un sat
înlocuitoare se bucură astăzi In trecut, pentru a putea vi
ie aceleaşi drepturi oa şi po- ziona un film, eram nevoiţi să bucnit, aici la Mihaiţ, pentru Băncii Agricole, iar ceilalţi in care nu mai este nici un Tabloul satului, întregit, cu
)orul romîn. mergem la Sebeş, deoarece în
sat nu aveam cinematograf. A- prima dată, revolta ţăranilor foşti analfabeţi ştiu să citeas analfabet şi care s-a dovedii a- răţit şi înnobilat, are acum,
In comuna noastră trăiesc ro- cum, avem posibilitate să vizio
nîni şi saşi. In timpul regimu- năm filme în satul nostru. Ti din Transilvania împotriva io- că povestea lui Mitrea Cocor tit de însetat de cultură. după aproape 13 ani, o înfăţi
ui burghezo-moşieresc. noi, sa- neretul are la îndemînă nume
?ii, nu ne bucurăm de drepturi roase mijloace prin oare poate băgiei şi cind au căzut frînţi şi ziarul la care s-au abonat şare cu totul nouă.
;gale cu romînii. Acum statul să-şi ridice nivelul cultural şi
iemocrat-popular a asigurat tu- politic .Căminul cultural d: -;':.ine prin sistemul de achiziţii Şi de gloanţe austro-ungare 121 (la Mihalţ sînt atîtea abona A paira trăsătură S-au luminat feţele oameni
uror naţionalităţilor conlocui- de un mare număr de cărţi în contractări, ne angajăm să vin ţărani. Apa pinului din Valea mente cîte sînt casele satului).
:oare aceleaşi drepturi ca şi po- limba romînă şi germană, pre Viilor mai purta pete de sînge Mintea lor nu mai stă chi de penel... lor.
jorului romîn. Lucrăm în ace cum şi de numeroase broşuri,
reviste şi ziare. Acestea sînt nu dem statului în acest an cel pu împrospătate recent de cel nuită în faţa unor slove scri t..a scos din ferestre petele S-au reparat spărturile, s-au
eaşi instituţii şi întreprinderi
mai cîteva din realizările obţi ţin 3,5 vagoane de produse agri de-al doilea război mondial. umplut golurile.
:u romînii şi mulţi saşi deţin A fost schimbată menirea coa
nute în ultimii ani de ţăranii cole şi să contnactăm 25 de boi selor, furcilor 'şi a topoarelor se. acelea de un galben spălăcit Şi culorile sînt mai vii.
chiar posturi de răspundere. In de la aceea de arme, la vechea şi întunecat, umplînd spaţiile
muncitori din salul nostru. şi la adevărata lor menire: S-a mărit cu 75 numărul e- dintre cercevele cu o lumină E mai multă veselie.
unelte pentru agricultură şi levilor la şcoala elementară albă strălucitoare. Apoi a plan
La 3 februarie ne vom prezen construcţii. şi cu 11 numărul cadrelor di tat pe uliţi pete mari şi dese de Nu mai sînt nori pe cer I
dactice ; aproape s-a dublat lumină care dau nopţilor satu
fa în faţa urnelor spre a da vo Ele dobîndiseră tot ce au do numărul elevilor plecaţi la lui o înfăţişare feerică, majes- Oamenii se bucură mult de
rit, stind ridicate, un secol şi şcoli medii (de la 80 la 150) ; tuoasă.
tul nostru cu încredere oandi sosise acum vremea să arate recenta hotărîre a partidului şi
de ce sînt în stare în ocupaţia 150 de tineri din sat au ajuns Mai întîi penelul a conturat
datului F.D.P., convinşi că ast pentru care au fost create. silueta unui grup de utemişti au mereu mai multă încredere
în anii aceştia ingineri, profe
fel realizările şi traiul nostru se în vremurile care s-au stator
sori, medici, lectori şi asistenţi
nicit şi au schimbat peisajul
universitari.
vor îmbunătăţi cu fiecare zi ce satului lor.
trece. Şi marele maestru lucrează
MIHAI THUT neobosit.
preşedintele gospodăriei colective ■Tr Mih a i
jjQgqrul nou" din P.etneşti Ţăranii muncitori din s‘ţaŞ**t*u!$*■l £ «C**£> «o
