Page 34 - 1957-01

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 661
■w gx»ï3gMaeg».c:

Problema poliîehnszărîi învăfămînfului, în discuta

cadrelor didactice din raionul Orăşfie

(însemnări pe marginea consfătuirii) mm Un telefon cum nu-s altele

Şcoala de cultură ■ generală te au fost obţinute şi la Şcoala torit într-o bună măsură -şi ra­ Un telefon în derivaţie, de­ rele sînt ¡aşezate din nou pe
portului prezentat de tovarăşul serveşte 5 sate pe ¡acelaşi fir : furcă fără a rezolva, nici u-
trebuie să dea procesului in- de 7 ani din Vinerea, unde pro­ Ioan Loiş, raport care n-a fost Demnitatea „enteresului“ naţional Roşia de Seoaş, Secăşel, O- nul din cei 5 funcţionari ce­
suficient de analitic. Cît des'r haba, Tău şi Colibi, aşa ia fost va practic. Se pierde timp oa­
structiv-educativ un conţinut fesorul Ştefan Romulus, în ca­ instalat telefonul de către o- re ar putea fi folosit pentru
pre autocritică putem spune că ficiul P.T.T.R. Sebeş. Dar alte lucruri. Cauza ? Este sim­
determinat de sarcina sa funda­ drul lecţiei ,„Soluţii“, de pildă, doar în fugă s-a amintit că Şi cum. ştiţi din cele ce vă spu­ pentru că între timp •>primise cînd sună cineva la iaparat — plu de lăm urit: încercînd să
„secţia de învăţămînt deşi a a- neam rîndul trecut, eu, Recto­ mîncărime şi ilectoralul meu şi precizăm, fără a ¡avea un sem­ simplifice lucrurile, oficiul
mentală, adică de a creşte un a ales un număr de 4 elevi ca­ vut. ca preocupare principală ratul guvernului şi cu Gogii cum nu-s tiran din fire, i-am nal convenţional apatie pen­ P.T.T.R. Sebeş le-a încurcat
tineret pregătit multilateral, ca­ re au preparat fiecare cîte o problema politehnizării, nu >a Măciulie la care-i zicea Strîmbu dat voie să se frece şi el. Şi-atît tru fieoare centru deservit —
reuşit să antreneze în activita­ şi era ilectoralul opoziţiei, ne s-au frecat Rectoratele noastre mai rău.
pabil să aplice în practică cu­ soluţie, cerîndu-li-se să stabi­ tea ei, toate cadrele didactice“. duşmăneam numai atunci cînd de Ion şi Ion de ele, .că pînă la
cereau enteresele naţionale. Şi să urmă a căzut jos.
noştinţele însuşite în şcoală. lească stot ei. dacă. substanţa

Acest lucru se face prin politeh- respectivă este uşor sau greu

nizarea învăţămîntului în şco­ solubilă în apă. De asemenea,

lile de cultură generală, ceea în cadrul orelor de ştiinţe na­

ce va avea influenţă asupra în­ turale profesori ca Neamţu şi Ne întrebăm de ce nu a arătat vă povestesc cum a fost odată După aceea am mai stat noi 5' funcţionari lasă lucrul şi ri­ Nu s-ar găsi oare metode

tregului proces de formare a ti­ Mosin de la Şcoala medie din referatul concret care a fost cu enteresul ăsta. puţin râzimaţi în Rectorate să dică receptorul aşteptînd. Din pentru înlăturarea acestei de­

neretului, iajutîndu-1 să se o- Orăştie, I. Barjuca de la Foit, preocuparea şi roadele preocu­ Mă trezesc într-o seară, mult vedem dacă omul nostru mai 5 capete de fir se aude ace­ ficienţe ? Se g ă se sc ! Dar cine

rienteze spre producţie şi în a- NicoLau de la Cugir şi alţii, pării în direcţia politehnizării, după apusul soarelui, cu Nae are vreo cerinţă. Dar^ cym el se laşi răspuns : Alo ! cu cine do­ să ie caute dacă nu P.T.T.R.-ui?

celaşi timp educîndu-1 în spi­ au folosit experienţele şi de­ în munca depusă de secţia de Străchinescu, ' primarele salului, încăpăţîna să tacă şi nu horcăia riţi ? Pînă la urmă receptoa­ IONAŞ IULIAN

ritul . atitudinii comuniste faţă monstraţiile. Ei au făcut lu­ învăţămînt ?. că vine la mine şi-mi şopteşte cît de puţin ca să nd putem da

de muncă şi de oamenii mun­ crări ca „structura seminţelor“ la ureche că sărîntocu de Ion Bă- seama dacă a adormit sau nu, Turneele teatrala s i nu oseleassl Haţegul
tutu, ăl de şedsa-ti capul satu­ noi ne-am gîndit că ăsta se sim­
cii, în spiritul grijii, faţă de pro­ sau „germinarea seminţelor“, iju; multă cofaliorare lui şi avea şase copii, că-l te bine ca copilul.scăldat în apă
opărită - ş l du conştiinţa împă­
prietatea obştească, al ajutoru­ folosind pentru aceasta obser­ cată de îndeplinirea datoriei na­ Mulţi cetăţeni din oraşul locuitorilor din Haţeg, care
ţionale faţă de don'primar Stră­ Haţeg, dornici de a vedea sînt dornici să vizioneze un
lui tovărăşesc şi al disciplinei vaţia în natură. Au fost execu­ „spionează" cu coada ochiului chinescu, şi el cu- deosebit res­ spectacole culturale de calita­ spectacol.
şi nu poate avea încredere în el. pect faţă de domnu candidat al te, se întreabă, pe drept cu­
în muncă. tate de asemenea diverse colec­ De-a lungul a 22 de pagini nostru, am plecat. vânt, plini de nedumerire : De Dacă mai înainte nu exista
din referat, problema colaboră­ — Las' nene — zic eu — u- re, oare, multe turnee teatrale o sală corespunzătoare pentru
Lămurind noţiunea de poli- ţii, planşe, ierbare. In cadrul rii cu organele locale şi cu pă­ oare vin prin regiunea Hune­ spectacole, acum nu mai poa­
te fi invocată această scuză
tehnizare referatul prezentat în orelor de lucrări practice s-a rinţii, a fost trecută sub tăce­ nu-i Niţâ Gheară şi ilectoral ca

faţa cadrelor didactice din ra­ urmărit cu atenţie ca elevii să- re. Au fost date doar două e- ‘ al lui. mai rar. N-avea maia nici

ionul Orăştie de tovarăşul Ioan şi formeze deprinderi în mînui- xemple prin care se încerca să o grijă că ţi-l fac eu de-n ziua

Loiş şeful secţiei învăţămînt, a rea uneltelor agricole.

arătat că politehnizarea învă- Elemente de politehnizare se demonstreze c.ă reuşita poli­ de votări nu se mai .mişcă de împreună cu Gogu am mers doara, nu se opresc şi la Ha­ deoarece în oraşul Haţeg s-a
tehnizării învăţămîntului depin­ lingă stavila patului. Şi de la la casa primarelui să. raportăm amenajat o sală potrivită pen­
tămîntului va duce la însuşirea s-iau realizat în mod deosebit la de în mare măsură de înţele­ zis la făcut a fost doar chestie de îndeplinirea misiunii în en­ ţeg ?
gerea de care dau dovada pă­ de-un ceas şi poate nici atît. teresul naţional. Şi cum dom' Nu ştim oare este cauza,
bazelor ştiinţelor, familiarizînd orele de lucru manual. In acea­ rinţii elevilor. Nici tovarăşii oa­ Străchinescu s-a mirat că ne ve­ tru desfăşurarea spectacolelor.
re s-au ridicat la discuţii n-au Am făcut ce-am făcut şim de împreună, pe mine Rectoratul că deşi secţia culturală a Sfa­
pe elevi cu principiile funda­ stă direcţie au fost fructuoase dat o atenţie prea mare acestui scurtă vreme am dat ochi cu liberalilor, . deci şi al domniei tului popular raional Haţeg, a In sfîrşit, ¡secţia culturală
aspect. Cei mai mulţi s-au măr­ Gogu şi i-am spus să-şi ieie ilec­ sale, cu Gogu ilectoralul ţără­ făcut intervenţiile necesare la
mentale ale proceselor de pro­ discuţiile purtate de tovarăşul ginit să ceară, ba să li se pună toralul c-avem de lucru. Şi fiind­ niştilor, oameni ce-şi juraseră Ministerul Culturii, totuşi a-
la dispoziţie fonduri, ba să le că era în joc enteresul naţional moartea prin vărsare de sînge ceastă situaţie continuă să se
ducţie, formîndu-le în acelaşi Ştefan Popescu de la Şcoala e- dea secţia de învăţămînt anu­ Gogu n-a rămas rece mai ales (aşa ziceau liberalii şi ţărăniştii rpenţwiă, spre nemulţumirea regională, poate va rezolva ia-
mite unelte etc. Or, dacă toate că trecînd pe la circiuma lui Ilie în faţa alegătorilor) m-am pre­
timp deprinderea de a mînui lementară din comuna Aurel cadrele didactice ar atrage in Gîbu am tras la măsea cîteva zentat odată scurt, cătăneşte, şi caastă cerinţă a locuitorilor
această muncă părinţii elevi­ duşti de răchie pe care le plă­ cu ilectoralul pe umăr de parcă
cele mai simple unelte. Vlaicu, care a arătat practic lor, organele locale şi mai ales tise încă de cu seară primarele. ar fi fost puşca am dat raportul: Haţegului.
conducerile întreprinderilor, lu­
Cu toate detaliile şi explica­ cum a lucrat în şcoală, la orele crurile s-ar putea rezolva cu Ieşiţi de la crîşmă, ne-am a- — Să trăiţi dom' primare, eu N. S.
mult mai uşor, mai puţin costi­ bătut către vadul rîului şi ne-am Nilă Gheară, ilectoralul dumnea­
ţiile care au fost date în sco­ de lucru manual. Tovarăşul Po­ sitor şi mai repede. oprit în umbră la curmătura u- voastră, vă rog ~să nu vă miraţi
liţii unde şi locul părea mai'în­ că ne vedeţi împreună, dar a-
pul lămuririi noţiunii de poli­ pescu, a arătat că materialele Se impune deci în mod impe­ tunecos ca să nu se vadă cînd tunci cînd enteresele naţionale De ce întîrzie cursa C. F. R.
rios o colaborare strînsă cu toţi punem Rectoratele în enteresul o cer, Rectoralii, ori care ar-fi Dcva-Simeria ?
tehnizare, a reieşit la discuţii necesare se găsesc pretutin­ aceşti factori, care pot pune la naţional. Şi cum aflasem că Ion ei, ştiu să-şi dea mîna şi cu mîi-
dispoziţia şcolilor materii pri­ Bătutu e dus la morar să ceară nile amîndouă să apere enterese­
că, multora nu le este încă des­ deni. Paie sînt din belşug, nu­ me şi unelte. Desigur că ar fi împrumut un blid de făină, că le şi demnitatea naţională aşa ■
fost foarte nimerit ca la consfă­ lui „sărînlocutui", nu-i mal ră- cum a cerut azi Ion Bătutu, care
tul1 de clară această noţiune. iele — peste tot, papură, cîne- tuirea cadrelor didactice să fi mînea nici un bob după ce plă­ s-a părut domniei-voastre , că
luat parte unii directori de în­ tea dijma lui don' Străchines­ v-ar „spiona", dar care de azi'
Mulţi confundă încă lucrul pă şi pănuşi de porumb, din treprinderi, care să fi arătat cu, l-am. aşteptat acolo ca să-l înainte pe lumea asta nu v-a Iată o întrebare pe care şi-o nă, iar distanţa destul de
concret ce ajutor pot da şcoli­ lămurim. mai „şpiona" pe nimeni. pun mulţi călători de pe a- scurtă.
manual din trecut şi practica care se pot face tot felul de îm­ lor în direcţia politehnizăiii. ceasta rută, dar la care nu
— Tu cui dai votul Ioane?... poate da răspunsul cuvenit Rămîne numai ca cei din
din grădina şcolară — grădină pletituri — de ¡asemenea vor­ Consfătuirea de la Orăştie s-a L-am întrebat eu de cum l-am decît conducerea gărilor Deva conducerea gărilor amintite
ocupat prea puţin şi de aportul simţit prin întuneric că se a- şi Simeria. să fie mai exigenţi faţă de
pe care foarte puţine şcoli o bitorul a arătat metodele pe ca­ pe care-1 pot aduce în această propie. personalul din subordine pen­
direcţie organizaţiile de pio­ Justificările în această di­ tru ca aceştia să dirijeze tre­
aveau — .cu noţiunea de poli­ re le foloseşte. La aceste ore, nieri şi U.T.M., şi organizaţii­ — Să se ducă la dracu. toţi. nul care pleacă din Deva la
le de partid din şcoli ptecum şi că eu m-am săturat şi nu mai recţie nu ¡au nici un rost deoa­ orele 7,60 dimineaţa, cu mai
tehnizare, considerînd că aces­ el aduce în faţa elevilor obiec­ comitetele sindicale şi celelalte votez pe nimeni!... multă rapiditate şi să nu mai
organizaţii de m a să . rece posibilităţi pentru un ¡aibă aproape în fiecare zi în-
tea enau elemente de politehni- tul pe care să-l execute copiii, •— Fie voia ta!... Am mai a- tîrzieri de cîte 15 minute sau
•k 4r -k pucat să zic şi m-am oprit pen­ transport regulat pe distanţa chiar o jumătate de oră.
ziarie. Or, se ştie că noţiunea de îl intuieşte amănunţit şi apoi tru că Rectoratul lui Gogu ar­
Consfătuirea cadrelor didac­ dea de nerăbdare s d se:scarpine amintită mai sus sînt. In pri­
politehniziare are alt sens ; sco­ ' împreună cu ei trece la execu­ tice dili” raionul Orăştie, "a reu­ de capii lui Ion. Odată de cap,
şit în bună parte să orienteze după aceea de ceafă. De şale mul rînd linia C.F.R. este bu-
purile ei se deosebesc funda­ ţia practică. In felul acesta au mai clar cadrele didactice pe n-a ajuns să se mai frece al lui
drumul politehnizării. Au fost
mental de ceea ce se urmărea fost executate: coşuleţe, pa­

prin lucru manual şi prin lu­ nere, ghiozdane, ştergălori, po­
crarea grădinii şcolare în tre­ şete de diferite modele care a-
cut. Scopul politehnizării este poi au putut fi utilizate. învă­

de a pregăti pe copii, ca aceş­ ţătorul Sabin Bunea de la Al-

tia, după terminarea şcolii, să maşul Mic a arătat cum a lu­ Din munca intelectualilor la sate

nu mai rămînă simpli funcţio- crat pe lotul şcolar şi cum a

năraşi cum se întîmpla cu ma­ explicat practic copiilor de ce Primarele a zîmbit aşa cum Vie activitate culturală în Gurasada şi Căstău
numai el ştie să zîmbească cînd
joritatea absolvenţilor şcolilor de lucrarea pămîntului în comun este mulţumit de felul cum merg
lucrurile pentru pregătirea vo­
cultură generală din trecut, ci aduce o producţie mai mare la tărilor. Apoi, am înclv -at cîteva Ştim în ce stare de cruntă înapoiere rora intelectualii, alături de tinerii ţă­
înarmaţi cu cunoştinţe tehnice, hectar. păhărele, dar cîte nu mai ştiu culturală au ţinut regimurile burghe- rani, au interpretat diverse roluri. S-au
La Pricaz, tovarăşii Toma nici eu pentru că de pe la al ze­ zo-moşiereşti ţărănimea noastră mun­ ţinut conferinţe cu caracter r.ultural-
ei să se poată orienta mai uşor celea capul a prins a-mi ui şi citoare. După instaurarea regimului ştiinţific cum este conferinţa „Despre
tni-a'm pierdut''fftemortă. 1 democrat-popular oamenii muncii de năluciri“, expusă de Petru Nacu, con­
către producţie. In trecut, nu se Ilinoa şi Eleonona Dnagoş au or­ la sate, stăpîni pe soarta lor, au de­ ferinţe politice cum. esle conferinţa
.....NIŢĂ GHEARĂ pus eforţurj mari pentru înlăturarea despre „Declaraţia U.R.S.S. cil privire
punea deloc problema ca mun­ ganizat munca pe parcela şco­ trecutului întunecos. Sub conducerea la dezarmare“ ettl S-ă făcut deăseme-
cind pe lotul şcolar, copiii, ulte­ fost agent ilectoral înţeleaptă a partidului, în ţara noa­ nea recenzia romanului „Pămînt des­
rior, să-şi însuşească asemenea lară după principiul muncii în stră, se desfăşoară din plin revoluţia ţelenit" de Şolohov şi altele.
deprinderi îneît să devină ca­ gospodăria colectivă, constitu- p. conf. PETRU FARCAŞIU culturală. Nivelul cultural al mase­
O frumoasă activitate au depus in­
dre calificate pentru agricultu­ ‘ ihdu-sa brigăzi' conduse''de ‘bri-*

ră. Atunci scopul lucrului ma­ gadieri, a căror muncă e dirija­

nual era mai mult distractiv. tă de un comitet de conducere
Iată deci, deosebirea funda­
mentală dintre ceea ce se ur­ în frunte cu un preşedinte. La tratate şi discutate multe pro­ * ** lor se ridică din ce în ce mai mult. telectualii din Gurasada şi în cadrul
mărea în trecut prin munca pe Cioara a fost amenajată o fru­ bleme principale care stau pe Ţăranii care în trecut nu aveau posi­ brigăzii artistice de agitaţie unde au
loturile şcolare şi ceea ce se moasă pepinieră. Peste 500 de
viitor în faţa cadrelor didactice. apărute IN EDÎtURA DE STAT bilitatea să citească o carte, au acum activat S. Cercea, M. Dobrotă, M.
urmăreşte în prezent prin poli- puieţi vor da în curînd roade. Au fost făcute o serie de pro­ PENTRU LITERATURĂ [‘»OLITICA biblioteci, asistă la programe artisti­ Pădeanu şi alţii.
puneri bune, menite să grăbea­ IN EDITURA DE STAT PENTRU ce, unele organizate chiar de ei, văd
tehnizare. Şcoala a vîndut legume de pe scă politehnizarea procesului de LITERATURA POLITICA a apărut în limbile romînă şi maghiară: filme, ascultă conferinţe. Rezultate frumoase în munca cultu­
învăţămînt. De pildă, s-a pro­ ■GH. GHEORGHIU-DEJ — Cuvîntare rală au şi intelectualii comunei Căs­
lotul şcolar, ştergători, perii, pus ţinerea de lecţii deschise de au apărut în limbile romînă, maghiară, In această muncă de ridicare con­ tău. Aici s-au ţinut două conferinţe
germană şi sîrbă: rostită la . conferinţa de partid a tinuă a nivelului cultural ei sînt în­ cu caracter agricol şi politic de către
drumul politehnizării coşuri, făcute de copii. către cei iniţiaţi in domeniul Regiunii Autonome Maghiare. 16 deaproape sprijiniţi de intelectualii sa­ tovarăşa Emilia Radu şi tov. Petru
Desigur că în direcţia poli­ pag. — 20 bani. telor. La Gurasada, prin munca depusă Stancu. De asemenea a fost ţinută
lucrului manual, cursuri de pre­ de cadre didactice ca Silviu Cercea, o conferinţă în faţa părinţilor elevi­
Referatul şi discuţiile au tehnizării învăţămîntului în ra­
scos în evidenţă că acolo unde ionul Orăştie există realizări gătire a cadrelor didactice, în­
noţiunea de politehnizare a fost mai mari' decît cele arătate în
înţeleasă, şi unde cadrele didac­ raport şi în discuţii. Partea ne­ zestrarea loturilor agricole cu — Rezoluţia plenarei Comitetului Cen­ Citiţi ultimele lucrări apărute în Virginica Dobrotă, Viorica Grecu, Ma- lor, unde s-a vorbit despre necesita­
tice au fost animate de dorinţa gativă a consfătuirii a constat unelte agricole, formarea de ex­ tral al Partidului Muncitoresc Ro- ria Dobrotă, tehniciană Maria Pă- tea întăririi legăturii dintre şcoală şi
fierbinte de a-şi aduce aportul în faptul că în loc ca la discuţii poziţii permanente, strîngerea mîn (‘in 27—29 decembrie 195G. EDITURA DE STAT deanu şi alţii, au fost organizate echipe familie. In prezent se pregăteşte pie­
de fonduri pentru un. camion ,24 pag. — 35 bani. PENTRU LITERATURA POLITICA de teatru, coruri, dansuri. Au fost re­ sa „Cuscrii Gheorghinei“, un frumos
în această direcţie, au fost rea­ să se arate practic cum s-au ob­ etc. MIHAI ROLLER — Studii şi note prezentate 5 conferinţe agrotehnice pe repertor pentru formaţia de cor şi o
lizate multe lucruri frumoase. ţinut succese în acest domeniu, — Corpunicat asupra şedinţei plenare teme diferite cum s în t: „Despre cul­ echipă de 12 dansatori. De această
Consfătuirea a avut şi o la­ a Comitetului Central al Partidului ştiinţifice privind istoria Romîniei. tura porumbului“, „Importanţa arătu­ muncă se ocupă îndeaproape tovară­
De pildă, în cadrul orelor de în loc să se arate concret greu­ tură practică. Astfel, prin vizi­ Muncitoresc Romîn din 27—29 de­ 420 pag. — 9,45 lei. rilor adînci de toamnă“ etc. şele Cristina Todoran şi Veronica Po­
tarea expoziţiilor de la Casa cembrie 1956. pescu.
chimie, la .Şcoala medie . din tăţile şi alte cauze care frînea- pionierilor — laeromodelism, Intelectualii din această localitate
— Raportul tovarăşului Gh. Gheor- au lansat o chemare către toţi inte­ Şi aici s-au înregistrat rezultate
Orăştie, profesorul Mizgan Tit ză politehnizarea, mulţi s-au ghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R.

Liviu, a organizat la clasa IX-a mărginit Ia unele discuţii ge­ modelaj şi -legătorie — cadrele 48 pag. — 55. bani. A. SIŞKIN — Bazele moralei comu- lectualii raionului Ilia pentru a de­ frumoase în munca cu cartea. Pînă

în predarea azotului şi fosforu­ nerale, infructuoase, care nu didactice, şi-au putut da seama nişte. 420 pag. 7,25 lei. pune o activitate culturală tot mai acum au fost prezentate diferite re­

lui lucrări practice de preparare au contribuit la definitivarea şi- mai bine de ceea ce se poate — Din nou despre experienţa istorică S. DARONOVLTCH ■*— Monopolurile. largă în mijlocul ţărănimii muncitoa­ cenzii şi s-au făcut trei consfătuiri
lucra cu copii la anumite vîrste. a dictaturii proletariatului. 48 pag. Studiu asupra capitalului monopo­ re. Ca urmare, în Gurasada, au fost asupra diferitelor cărţi citite, la care
a azotului, acidului azotic, a- aprofundarea noţiunii de poli­ prezentate piese ca : „Fata de pe Mu­ au luat parte un număr de 80 de ci­

moniacului. Realizări importan­ tehnizare. Lucrul acesta s-a da­ T. BUDIU — 55 bani. list britanic, 212 .pag. — 3,85 lei. reş“, „Piatra din casă", în cadrul că­ titori.

¥111 c îte v a c e n tre in d u stria le ale Chinei populare rea primfei uzine de automobile din după modele sovietice şţ se află în s-au instalat peste 18.000 de noi şcoli medii tehnice, peste 200 şcoli
China, iar trei ani' după aceea uzina curs de elaborare o nouă maşină ori­ maşini perfecţionate. Numărul diferi- medii şi elementare, 20 teatre, nume­
CTxcjcvy.arA-imai >r a şi fost dată în exploatare. ginală, în greutate de- patru tone. lor dispozitive şi aparate a crescut roase cinematografe, cluburi şi biblio­
teci.
Nu numea în China de nord-est, noapte se înalţă flăcările celor opt dînd dovadă de spirit inventiv şi de Imensa incintă a uzinei cuprinde. Lucrătorii uzinei _învaţă cu perseve­ de patru ori.
ci pe întreg cuprinsul ţării, se spu­ furnale şi 17 cuploare Martin. In iniţiativa în întreaga lor activitate. Ca şl întregul ţinut industrial,
ne : Anşan este oraşul oţelului, secţia bluming şi în zece secţii de 34 de secţii. Aspectul lor exterior — renţă. Numai şcolile serale sînt frec­ Uzina de cabluri metalice din Şe­ Şenian-ul păşeşte în avantgarda con­
Cianciun este oraşul construcţiei de laminoare, pe liniile ingenios îmbi­ Iată un exemplu care ilustrează structorilor socialismului în China.
automobile, iar Şenian — oraşul nate ale conveierelor, trec în goană munca fără preget a inovatorilor în secţiile sînt ' înalte, spaţioase, lumi- ■ ventate de 12.000 persoane. Inovato­ nian era încă nu de mult o mică între­
constructorilor de maşini. lingouri, şine, tablă de oţel. Zi şi producţie. In octombrie 1956, schim­ noase — aminteşte de clădirile unor rii desfăşoară o vastă muncă crea­ prindere semimeşteşugărească, utilată ** *
noapte fără întrerupere, minerii scot bul maistrului Li Tin-sun a elaborat toare. In 1956, un număr de 4.464
Entuziasmul şi mîndria chinezilor la suprafaţă minereuri şi cărbune. o şarjă în cinci ore şi 25 minute. institute de cercetări ştiinţifice sau muncitori şi tehnicieni au prezentat , cu tehnică primitivă. In prezent pro­ In China populară sînt multe alte
sînt lesne de înţeles. Intr-adevăr, ale unor instituţii, de învăţămînt su­ 11.234 propuneri de- raţionalizare. Co­ ducţia uzinei a crescut de şapte ori centre industriale — Şanhai, Pekin,
la construirea unor giganţi indus­ Combinatul siderurgic se extinde — Aceasta £ţ fost o adevărată săr­ perior. O alee largă duce de la intra­ lectivul de muncă al uzinei este plin în comparaţie cu nivelul maxim atins Canton, Ciunţin, Sian, Dalni şi al­
triali şi la reconstruirea altora în pe an ce trece. In cei şapte ani de bătoare pentru oţelarii noştri, spune rea principală a uzinei spre pavilioa­ tele. Totuşi ţara este încă agrară.
aceste oraşe a luat parte populaţia existenţă a puterii populare aici au Tu Ţzian-lun, şef adjunct al secţiei nele ei. De o parte şî de alta a a- de vigoare şi energie. 80 la sută din în 1943. Colectivul de muncitori s-a Pentru a transforma China într-o
întregii ţări. fost refăcute şi reconstruite opt fur- Martin nr. 2. Pînă în prezent această muncitori şi tehnicieni au 'sub 30 lărgit considerabil, iar producţia a mare putere industrială, partidul co­
'nale şi 17 cuptoare Martin, au fost leii sînt aliniaţi copaci tineri.
China este împînzită de şantiere extinse secţiile de laminoare, au fost cifră nu a fost întrecută. Organizăm devenit mai complexă şi variată. In munist şi guvernul popular urmăresc
de construcţie. In toate colţurile construite secţiile bluming de tablă şi la alte cuptoare şarje rapide după In secţiile uzinei se menţine atît de ani. dezvoltarea pe scară şi mai largă a
uriaşei ţări este nevoie de oţel, la­ metoda lut’ LI Tin-sun. industriei metalurgice, constructoare
minate, maşini-unelte, automobile. laminată subţire, secţia de laminoare iarna cît şi vara o temperatură uni­ La Cianciun se construiesc şi alte toate secţiile — de topire a cuprului, de maşini, energetice şi altor ramuri
pentru ţevi, au fost extinse minele Laminatoriî, la rîndul lor, ar avea formă. Iarna, o „perdea ■de aer“ ba­ întreprinderi, printre care o uzină de laminate, de trelifat şi altele — ale industriei, in cursul primului cin­
Pc căile ferate din R. P. Chineză şi fabricile de preparare a minereu­ şi ei ce să spună despre recordurile cinal, care ia sfîrşit în anul 1957,
se întîlnesc adeseori lungi garnituri lui. In curînd va fi dat în exploatare în producţie. Ei se mîndresc de fap­ rează aerului rece drumul spre secţii, constructoare de vagoane şl o uzină sînt instalate cele mai noi utilaje.
formate din vagoane-platformă în­ cu titlu de experienţă încă un furnal, tul că pun stăpînire pe tehnica nouă, este prevăzută construirea şi recon­
cărcate cu şine, construcţii metalice, iar Instalaţiile pentru captarea pra­ de reparaţii de locomotive. In anii' ce­ Deşi colectivul mai are multe de fă­ struirea a aproximativ 800 unităţi
ţevi trase, tablă fină şi sîrmă de în timp ce un altul se află în curs promovează cadre ce cunosc la per­ industriale, printre care uzine meta­
oţel. „Fabricat la Anşan" — spun de construcţie. fecţie tehnica. Astfel, Sini Len-ţzeî, fului aspiră din încăperi fumul, pra­ lui de-al doilea cincinal, aici vor fi cut pentru a valorifica pe deplin noua lurgice şi constructoare de maşini,
chinezii cu mînărie. maistru laminalor cu experienţă din 69 mari centrale electrice şt peste
Cînd se spune în u zin ă : „In sec­ secţia laminoare pentru ţevi, a pre­ ful şi aerul viciat. Pretutindeni dom­ construite şi utilate alte şase uzine tehnică, primii săi paşi arată că se 100 de noi mine carbonifere. Lucră­
| n Anşan se văd din depărtare ţie s-a terminat reconstrucţia“ — asta gătit mai mult de zece oameni. rile de construcţie se desfăşoară în
B înaltele furnale, uriaşele rezer­ înseamnă în genere că aproape ni­ nesc curăţenia şi ordinea, se mani­ constructoare de maşini. Intr-un v i­ află pe calea cea justă. ritm rapid.
voare de gaze, coşurile cuptoarelor mic nu a mai rămas acolo din ve­ La combinat se acordă o mare a-
Martin, şirurile inajestuoase ale pa­ chile utilaje. înfăptuind reconstruc­ tenţie popularizării experienţei îna­ festă spiritul de organizare. itor nu prea îndepărtat, Cianciun-ul Numai în primele şase luni ale a- Există toate posibilităţile pentru ca
vilioanelor de producţie. intate şi organizării întrecerii socia­ va deveni un centru al, construcţiei nului 1956 la Şenian au apărut 27.000 în 1957 — ultimul an al primului
In depărtare se profilează mici ţia se aplică la maximum cele maî liste. De această problemă se ocupă Uzina a fost construită şi utilată de maşini cu profil larg. noî fruntaşi în producţie. Candidaţii cincinal chinez — să se realizeze şi
vulcani stinşi. In zilele cu vreme se­ noi realizări ale tehnicii. Aceasta organizaţia de partid, sindicatul şi după ultima expresie a tehnicii. A- să se întreacă toţi indicii economiei
nină, călătorii pot admira de pe a- permite lucrătorilor combinatului nu organizaţia de tineret. Pretutindeni proape toate operaţiile sînt mecani­ propuşi pentru titlul de fruntaş în naţionale. In anul care a trecut, pro­
ceşti vulcani frumoasa privelişte a numai să obţină o mărire considera­ se văd panouri de onoare. zate. Toate maşinile şi utilajele au ducţia industrială globală a Chinei
combinatului şt întregului oraş. Gi­ bilă a producţiei, ci şi să extindă fost adaptate la producţia în flux. producţie sînt examinaţi maî întîi a crescut cu 25 la sulă. Aceasta a
ganticul combinat siderurgic se în ­ sortimentul produselor. Pe zi ce tre­ In China se construiesc două mari Pînă la sfîrşitul anului trecut au fost reprezentat cel mai înalt ritm de creş­
tinde pe o suprafaţă de 12 km. pă­ ce marea armată a siderurgiştilor din combinate siderurgice: la Uhan, pe produse 1.000 de autocamioane de În multe uzine şl fabrici din Chi­ în adunări de grupe, apoi în adunări tere din ultimii patru ani. S-a dez­
traţi. Seara, deasupra combinatului Anşan, care numără zeci de mii de malul fluviului Ianţzi, şi la Baotou, marca „Eliberarea“. Anul acesta, pro­ na poţi întîlni- maşini şl uti­ de secţii. Dacă colectivul secţiei este
oameni, îşi aduce o contribuţie pre­ ducţia va fi şi- mai mare, iar într-un laje produse la Şenian, Intr-o perioa­de. acord cu atribuirea titlului, el pre­ voltat în special construcţia de ma­
este Iluminat întregul cer. Zi şl ţioasă la opera de industrializare a în Mongolia interioară., Colectivul viitor apropiat constructorii de auto­
Chinei. combinatului din Anşan pregăteşte mobile din China vor putea sp u n e: dă scurtă, întreprinderile acestui oraş zintă propunerea lui spre examinare şini. In acest sector, sporul depă­
i1 multe cadre calificate pentru combi­ „Prima noastră uzină de automobile au expediat uzinei de automobile
Siderurgîştîî chinezi muncesc cu natele aflate în curs de construcţie. 1.356 maşini-unelte. Ele i au livrat de comisiei de uzină care are ultimul şeşte 50 Ia sută.
însufleţire pentru binele patjjjei lor, asemenea mari cantităţi de utilaje cuvînt.
In faţa ţării se deschid vaste per­
- '■v - -~A combinatelor metalurgice, minelor Oraşul Şenian numără peste 450.000
spective de dezvoltare a indtfstriei.
, ' • ; li'’ lucrează cu întreaga eî capacitate de carbonifere, şantierelor, de construcţie de muncitori şi funcţionari. Din cele

producţie — livrăm 30.000 automo­ alţ primului, cincinal, 341 întreprinderi industriale, majori­
bile anual“.. Uzinele şî fabricile din oraşul tatea sînt întreprinderi de stat, iar
celelate sînt întreprinderi mixfe. Şi
China populară are multă nevoie Şenian livrează peste 1.800 de noî ti­ în comerţ predomină întreprinderile
de aceste maşini. Ele sînt aşteptate puri de produse. Aceasta a devenit de stat.
în uzine şi pe şantiere, ele au înce­ posibilă datorită faptului că în în-
put să circule pe toate drumurile

iupă cum se ştie, la 15 Iulie 1953 marii republici. treprinderiie, ,,din ,Şenian se procedea­ In oraşul Şenian funcţionează zece
? a început La Cianciun construi*
In prezent se produc automobile ză la o largă reconstrucţie, In uzine Instituţii de învăţămînt superior, 22

i / .J . 11 ,11. 1 ; '))). ' > A'.I. ,■1) , r 1u / /■ j ) n■