Page 36 - 1957-01
P. 36
4 ’ DRVMUL SOCIALISMULUI Nr 661
Semnarea planului de colaborare Fapte ce (demasc!
culturală dinte Republica Populară reîn vierea m ilitarism ului german
t a i n ă şi Uniunea Sovietică pe anul 1151 BONN (Agerpres). — oficială vest-germană D.P.A., la
Ştirile oficiale arată că în ul 19 ianuarie pe aerodromul din
In conformitate cu convenţia de colaborare culturală între Republica TRATATIVELE timul timp în Germania occi Unterpfaffenhofen ministrul A-
Populară Romînă şl Unjunea Sovletl că, din 7 aprilie 1956, între 19 şi 24 dintre delegaţiile guvernamentale dentală s-a intensifioat activita părării al R.F.G., Strauss, a
ianuarie 1957 au avut loc la Bucureşti lucrările Comisiei Mixte Rcmîno-So- aïe R. P. Bulgaria şi R. P. Albania tea în vederea creării forţelor recepţionat primul avion de
yietice pentru elaborarea planului de colaborare culturală pe anul 1957. militare aeriene. producţie germană — „Do-27“,
Potrivit programului pe cinci fabrioat de uzina de avioane a
In cursul tratativelor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă deosebit de ani, armata vest-germană tre firmei „Dornier“.
prietenească, cele două părţi au const atat cu satisfacţie că legăturile cul buie să dispună de 3.200 avioa
turale dintre popoarele romîn şi sovie tic se extind şi se întăresc an de an. ne. In prezent, conform date Paralel cu primirea de avioa
lor oficiale, forţele aeriene mi ne din străinătate şi cu cons
Călăuzindu-se după princjpjile expuse în Declaraţia delegaţiilor guver litare ale Germaniei occidentale
■dispun de peste 1.00C de avioane, trucţia proprie de avioane în
namentale ale R.P. Romine şl D.R.S.Ş. din 3 decembrie 1956, părţile au căzut TIRANA (Agerpres). ATA ţiile guvernamentale ale Repu In comunicatul dat publicită printre oare 550 cu reacţie.
tran sm ite: blicii Populare Albania şi Repu ţii se anunţă că delegaţiile gu O mare parte din avioane sînt Germania occidentală se desfă
de acord asupra dezvoltării mal de p^rte" a legăturilor romîno-sovietice în blicii Populare Bulgaria. vernamentale ale celor două ţări livrate R. F. Germane de către
De' -*atM gu -ernamentală a prietene au făcut un schimb de S.U.A. Dar, industria vest-ger şoară de asemenea instruirea
domeniul ştiinţei, literaturii, artei, înv'ăţămîntulul, ocrotirii sănătăţii, culturii Republicii Populare Bulgaria, Din partea albaneză la tra păreri în problemele privind dez mană a şi început să producă a-
în frunte cu Anton Iugov, pre tative au participat Mehmet vione de construcţie proprie. personalului navigant pentru
fizice şi sportului. { şedintele Consiliului de Miniştri, Shehu preşedintele Consiliului voltarea continuă şi întărirea După cum a anunţat agenţia
oare a sosit la 23 ianuarie la de Miniştri* Enver Hodja, prieteniei dintre cele două ţări, viitoarele forţe militare aeriene.
Din partea romînă planul a fost semnat de Constantin Prlsnea, prim Tirana într-o vizită de prietenie, membru al Prezidiului Adunării precum şi în problemele în le Această instruire se face atît în
locţiitor al ministrului Culturii al R.P. Romîne, iar din partea sovietică de a depus o coroană de flori la Populare şi prim secretar al C.C. gătură cu situaţia internaţională Germania occidentală cît şi în
P. V. Lebedev, locţiitor al ministrului Culturii al D.R.S.S. monumentul partizanilor alba al Partidului Muncii din Alba actuală. celelalte ţări ale blocului At
nezi căzuţi în luptele pentru eli nia ; Hyusni Kapo, membru al lantic.
La semnarea planului de colabora re culturală au participat tovarăşii: berarea patriei de sub jugul fas Prezidiului Adunării Populare şi Tratativele, care s-au desfăşu
Miron Constantinescu, Leonte Răutu, acad. prof. dr. C. I. Parhon, Constanţa cist.- secretar al Comitetului Central Africa neagră îşi intensifică lupfa
Crăciun, Paul Niculescu-Mizil, Ion Pas, Gţuzela Vass, Aurel Mălnăşan, Ofelia al Partidului Muncii din Alba rat într-o atmosferă de cordia penfru libertafe
Manole, O. Livezeanu, M. Macavei, dr. O. Berlogea, acad. Iorgu Iordan, In seara de 23 ianuarie au nia.
George Georgescu, I. Jalea, reprezentanţi ai vieţii culturale şi artistice, ai avut loc tratative între delega litate şi deplină înţelegere reci
A.R.L.D.S.-ului.
procă, vor continua:
Din partea sovietică au asistat A. A. Epişev, ambasadorul Uniunii Sovie
tice la Bucureşti, membrii delegaţiei guvernamentale sovietice: R. V. Situaţia din Cipru continuă să PARIS (Agerpres). — muncii din Africa îşi propune
Babiiciuk, minisirul Culturii al R.S.S. Ucrainene, L. D. Kislova, membră în încordată® Fruntaşii sindicali greci şi turci au adresat populaţiei un apel comun Presa franceză relatează des ca scop, după cum se arată
conducerea V.O.K.S.-ului, A. F. Şeba nov, director general adjunct în Minis pre situaţia mişcării sindicale în statutul adoptat la conferinţă,
terul Invăţămîntului Superior al U.R.S. S., L. V. Grecişnikova, director gene NICOSIA (Agerpres)], populaţiei un apel comun în niciun fel de măsuri pentru pe în Africa neagră franceză. In „să unească şi să organizeze pe
ral adjunct în Ministerul Sănătăţii, N. J. Volcenko, şefa secţiei pentru rela In insula Cipru situaţia con care cer restabilirea calmului. depsirea turcilor vinovaţi şi nu oraşul Cotonu (Dagomea) a a- oamenii muncii din Africa nea
ţiile culturale cu ţările din sud-estul Europei, din Ministerul Culturii al tinuă să rămînă încordată în De asemenea ei cer autorităţilor au anunţat pînă în prezent nici- vut loc o conferinţă sindicală la gră în lupta împotriva regimu
U.R.S.S., precum şi V. F. Nikolaev, consilier al Ambasadei Uniunii Sovie urma atacurilor unor membri o arestare ; la 12 ianuarie în care s-a adoptat hotărîrea cu lui colonial şi a tuturor celor
tice la Bucureşti, şi alţi membri al Ambasadei. ai minorităţii turce împotriva engleze să ia măsuri pentru a privire la unificarea unei serii lalte forme de exploatare, să
populaţiei greceşti. împiedica repetarea actelor de Nicosia au fost distribuite de de centre sindicale africane în ¿pere interesele materiale şi mo
După semnarea planului de colab orare culturală, Ministrul Culturii* vandalism. către poliţişti turci, secondaţi rale ale membrilor ei şi să în
Constanţa Crăciun, a oferit o masă în cinstea delegaţiei guvernamentale so Marţi în cartierul turc din de poliţişti britanici, manifeste tr-o organizaţie unică — Uniu tărească mişcarea sindicală afri
vietice. Nicosia a fost descoperit un Atacurile turcilor împotriva care conţineau ameninţări la a- cană“.
grec ucis în bătăi de turci. Mai populaţiei greceşti din Cipru au dresa populaţiei greceşti şi care nea generală a oamenilor mun
A fost semnat planul pe 195? de mulţi greci au fost grav răniţi provotat indignare în Grecia. erau semnate de Bayraktar, şe Uniunea se pronunţă împotri
colaborare rommo-sovietică în domeniul de explozia unei bombe. Doi In .cadrul unei conferinţe de pre ful organizaţiei teroriste tur cii din Africa. In Uniune au va războaielor imperialiste şi
tineri greci au fost ucişi, iar un să, un purtător de cuvînt al gu ceşti „Volkan“. sprijină revendicarea popoarelor
ocrotirii sănătăţii şi ai ştiinţelor al treilea rănit, pe şoseaua vernului grec a declarat că a- intrat Confederaţia Generală a Algeriei şi Camerunului de a
medicale dintre Nicosia şi Famagusta. ceste atacuri au fost săvîrşite Purtătorul de cuvînt grec a Muncii, confedenaţia generală ia li se acorda independenţa na
Comercianţii greci refuză să-şi „cu complicitatea administraţiei declarat că guvernul grec acor oamenilor muncii din Africa, ţională. Uniunea îşi propune
In urma tratativelor purtate între al ministrului Sănătăţii şi Prevederi redeschidă magazinele deoarece coloniale britanice din Cipru“. dă cea mai mare importanţă confederaţia afrioană a oameni drept scop principal lupta pen
reprezentanţii Ministerului Ocrotirii se tem să nu fie din nou devas El a arătat că acest lucru este faptului că aceste manifeste erau lor muncii-catolici şi alte cen tru eliberarea Africii negre
Sănătăţii al U.R.S.S. şi Ministerului lor Sociale. tate de turci. Elevii de la şco dovedit de mai multe fapte, şi tipărite pe aceeaşi hîrtie pe ca tre sindicale. Reprezentanţii sin franceze.
Sănătăţii şi Prevederilor Sociale al R. lile greceşti nu participă la anum e: autorităţile au introdus re sînt tipărite dispoziţiile şi dicatelor „Force Ouvrière“ —
P. Romîne, a fost elaborat un plan de Au fost de faţă dr. Voînea Marines- .cursuri în semn de protest îm starea de asediu în cartierul decretele autorităţilor britanice apropiaţi de Organizaţia scizio-
colaborare în domeniul ocrotirii sănă potriva actelor de vandalism grec al Nicosiei, şi nu în cel din Cipru, ceea ce „dovedeşte nistă franceză cu acelaşi nume
tăţii şi al ştiinţelor medicale pe anul cu. ministrul Sănătăţii şî Prevederi ale turcilor. turc; pentru restabilirea ordinei — nu au participat la confe
1957. între Uniunea Republicilor So au fost folosite forţele auxiliare fără nicio îndoială strînsa cola rinţa de constituire.
cialiste Sovietice şi Republica Popu lor Sociale, şl directori din Ministe Fruntaşii sindicali greci şi de poliţie formate din turci; au
lară Romînă. turci din insulă au adresat torităţile britanice nu au luat borare dintre organizaţia „Vol Uniunea generală a oamenilor
rul Sănătăţii şl Prevederilor Sociale.
In ziua de 24 ianuarie a ,fost sem kan“ şi autorităţile britanice.
nat la Bucureşti plavul de colaborare A asistat P.V. Lebedev, locţiitor al
în domeniul ocrotirii sănătăţii şi al
ştiinţelor rçiedicale între U.R.S.S. şî ministrului Culturii al U.R.S.S. Convorbirile de la Moscova
R.P.Romînă. Din partea Uniunii Re
Planul de colaborare în domeniul o-
publicilor Socialiste Sovietice, planul
a fost semnat de dr. Lidia Grecişni crotiHi sănătăţii • şi al ştiinţelor me înfre reprezenianfii P.C.U.S. şi P.C. Ifalian
kova. director general în Ministerul dicale p,e anul 1957 între Uniunea
Ocrotirii Sănătăţii al U.R.S.S., iar din Republicilor Socialiste Sovietice şî Mesajul preşedintelui Eisenhower cu privire la MOSCOVA (Agerpres). — precum şi cu P. N. Pospelov,
TASS transmite: secretar al C.C. al P.C.U.S., şi
partea Republicii Populare Romîne, de Republica Populară Romînă prevede, B. N. Ponomarev, membru al
Zilele trecute au sosit la Mos C. C. al P.C.U.S. In cursul con
dr. Octavian Berlogea, prim locţiitor printre altele, un schimb larg de ma Starea economică a S. U. A. cova Luigi Longo, secretar ge vorbirilor a avut loc un schimb
neral adjunct al Partidului Co de păreri In problemele actuale
teriale documentare şi specialişti, con munist Italian, şi Velio Spano,
membru al conducerii partidului. ale mişcării clasei muncitoare,
tacte directe între colaboratorii Insti
Oaspeţii italieni au fost pri interesînd cele două partide. In-
tutelor Academiei de ştiinţe medicale Recunoaşterea pericolului creşterii preţurilor şi a crizei din agri cultura miţi la C.C. al P.C.U.S. şi au
avut convorbiri îndelungi cu N. tîinirile reprezentanţilor celor
a U.R.S.S. şi Academiei R.P. Romîne. cere oare continuă încă, există S. Hruşciov, prim secretar “al
stocuri colosale, iar venitul fer C.C. al P.C.U.S., şi M. A. Sus- două • partide frăţeşti s-au des
schimb de experienţă şi sprijin în pra WASHINGTON (Agerpres). ţia de preşedinte au constituit o mierilor s-ia micşorat neîncetat Iov, secretar al C.C. al P.C.U.S.,
La 23 ianuarie preşedintele perioadă de •„creştere“ a econo în cursul ultimilor patru ani. făşurat' într-o atmosferă de pri
ctică în domeniile sanitaro-antiepide- S.U.A., Eisenhower, a adresat miei Statelor Unite. In mesaj se etenie şi cordialitate.
Congresului mesajul anual cu recunoaşte însă că în anumite Eisenhower aminteşte în me
mic şi asistenţei curativo- profilac privire la situaţia economică a ramuri - ale industriei ca de saj de scoaterea din folosinţă,
S.U.A. In mesaj preşedintele pildă în industria de auto prin constrîngere, a unor tere
tice etc. (Agerpres) proslăveşte sistemul economic al mobile şi în construcţia de lo nuri arabile, considerînd acest
Statelor Unite, afirmînd că a- cuinţe, anul trecut a avut loc o lucru drept o realizare, şi arată
Declaraţia misiunii diplomatice cesta ar asigura poporului con reducere a producţiei. Acelaşi că anul acesta au şi fost scoase Reacfiunea franceză nu se asfîmpără
a Yemenului de la Londra diţiile pentru „o viaţă mai bu proces continuă şi în industria din folosinţă aproximativ 11 mi
nă“. oarboniferă americană, unde in lioane acri de pămînt. Se pre
LONDRA (Agerpres). - TASS ţie, a fost de asemenea supusă Preşedintele recunoaşte pe dicele de producţie ,pe anul tre vede ca această cifră să fie spo PARIS (Agerpres). lege prevede introducerea unor
tran sm ite: unor atacuri din partea aviaţi ricolul creşterii preţurilor, ceea cut a fost cu 20 de puncte sub rită la 20 milioane de acri. In ultima vreme cercurile re modificări în codul penal, care
ei britanice, provocînd distru ce duce la inflaţie, situaţia în nivelul anului 1949 calculat acţionare franceze fac încercări să permită pedeapsa cu moar
Misiunea diplomatică a gerea multor clădiri. Aceste a- cordată din agricultură, care a drept 100. In mesaj se recunoaşte de de a dezlănjui o nouă campanie tea pentru comuniştii francezi,
Yemenului la Londra a dat pu tacuri urmăresc să înăbuşe o fost provooată de criza de su asemenea existenţa unor tendin anticomunistă. De astă dată. acuzaţi d<_ activitate antiîran-
blicităţii la 23 ianuarie o dec răscoală în regiunile ocupate, praproducţie, precum şi povara Deşi în mesaj se spune că ţe inflaţioniste, datorită măririi inspiratorii acestei campanii ceză.
laraţie în care dşzminte afirma aşa cum au recunoscut pînă şi uriaşă a aşanumitelor datorii numărul salariaţilor în produc continue a preţurilor cu amănun sînt aşa-zişii „republicani inde
ţiile reprezentanţilor Ministeru publice şi particulare, care au a- ţie creşte, totuşi, potrivit date tul şi de consum. pendenţi“. La 22 ianuarie Ro- Ultimele două proiecte de le
lui Coloniilor al Angliei că Ye unele cercuri engleze. juns anul trecut la 693 miliarde lor statistice oficiale, în Statele bert Bruin.elle, membru al a- ge prevăd concedierea coi ;:niş-
menul ar proyqca incidentele de Afirmaţiile reprezentanţilor en dolari, dintre oare datoria pu Unite există încă 2.551.000 de Eisenhower propune o serie cestui partid, a prezentat Birou tilor care se află în funcţii pu
la frontiera dintre Yemen şi pro blică se ridică la 276,7 miliar şomeri, plus 3.160.000 de oameni de măsuri, printre care menţine- lui Adunării Naţionale patru
tectoratul englez Aden. glezi că trupele yemenite ar aţî- de dolari. In mesaj se vorbeşte care figurează oa fiind în cîm- nerea nivelului actual al impo proiecte de lege care sînt în blice şi înlăturarea membrilor
de asemenea despre „povara pul muncii, dar care de fapt nu dreptate împotriva Partidului Partidului comunist din comite
Misiunea yemenită arată că ţa şi înarma pe insurgenţi, se grea“ a impozitelor, despre, care lucrează (din care 1.300.000 sînt zitelor, „intensificarea“ concu Comunist Francez. tele muncitoreşti din întreprin
subliniază în declaraţie, au me Eisenhower recomandă Congre consideraţi „în concediu“). renţei particulare, participarea deri.
locuitorii şi trupele Yemenului nirea de a justifica continuarea sului să fie menţinute la nivelul Statelor Unite la Organizaţia in In primul proiect de lege se
actual. In mesaj se exprimă o îngri ternaţională a comerţului, făcînd propune nici mai mult nici mai Această nouă ieşire a reacţi-
nu au comis nici un fel de ata operaţiunilor militare ale Angli .Eisenhower afirmă că cei pa jorare serioasă în legătură cu si puţin decît dizolvarea partidu
ei împotriva Yemenului şi îm tru ani în care a deţinut func- tuaţia, din agricultură. totodată apel la industriaşi şi lui comunist ..,. pe baza legii unii împotriva Partidului Comu
curi. Dimpotrivă, trupele engle potriva populaţiei din regiunile din 10 ianuarie 1935 cu privire
ocupate care luptă pentru elibe După cum se recunoaşte în sindicate în vederea unor „efor la dizolvarea grupurilor de. lu nist Francez stîrneşte proteste-
ze au bombardat oraşe şi sate rare. mesaj, datorită crizei de desfa- turi comune“. ptă fasciste. hotărîte ale cercurilor largi
yemenite“. Cel de-al doilea proiect de ale opiniei publice franceze, ca
Populaţia regiunilor ocupate re văd în aceasta o ameninţare
la adresa regimului republican
de Anglia, se spune în declaja- şi a drepturilor democratice.
Ăstăzi, 26 ianuarie, poporul ZIUAo o o o o o o o o o o o REPUBLICII INDIA OOOOOOOOCxXX la proclamarea Republicii India, MAGAZIN
indian sărbătoreşte a 7-a ani ei încearcă prin aşa zisele aju
versare a proclamării Republi Cu toate aceste imense bogă După scuturarea jugului ex dă o atenţie deosebită şi dezvol toare economice, să instaureze DUMINICA 27 IANUARIE
cii India şi intrarea în vigoare ţii, datorită exploatării colonia ploatării capitaliste, poporul in tării1 producţiei agricole pentru din nou regimul colonial în In
a constituţiei indiene. Transfor le britanice, India ani de-a rîn- dian a trecut cu toate forţele la care sînt prevăzute alocaţii de dia. SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
marea Indiei dintr-o colonie en dul a Âpst ţinută într-o adevă lichidarea înapoierii economice. 5,68 miliarde de rupii, adică
gleză intr-un stat liber şi inde S-a trecut la dezvoltarea indu 11,8% din totalul investiţiilor Poporului indian însă îi. este DEV A : Feroviarul (film italian) ;
pendent, constituie 6 mare vic rată înapoiere economică şi striei şi în primul rînd a indus în sectorul de stat. Guvernul In scumpă libertatea şi nici odată ALBA [ULIA: Dreptul de a te naşte mul (film ita lia n ); LONEA îndră
torie a popoarelor asupra colo triei grele, la construirea de hi diei se îngrijeşte cu atenţie de nu va renunţa la ea. El ştie cine (film mexican) ; PETROŞANI: Papa gostiţii (film francez) ; ZLATNA:
nialismului, care pe zi ce tre culturală. Un ■sxemplu în acea drocentrale, la refacerea şi lăr cooperativizarea agriculturii, îi sînt adevăraţii prieteni. Pe zi Dolar, (film maghiar) ; SEBEŞ : Papa Poemul pedagogic (film sovietic);
ce devine tot mai destrămat. stă direcţie este destul de edi girea sistemului de irigaţie pen urmînd ca în cursul celui de al ce trece se întăresc tot mai miilt Dolar (film maghiar) ¡ HAŢEG : Su T E IU Ş : Othelo (film sovietic. în cu
ficator : în ultimul pătrar al se tru creşterea producţiei agricole. doilea cincinal să se înfiinţeze relaţiile de prietenie ale Indiei flete împietrite (film e n g le z ); SIME- lori) ; IL1A: Cea de-a 12-a noapte
india, care este una din cele cu U.R.S.S., R.P. Chineză cît şi RIA : Othelo (film sovietic în culori) : (film sovielic); APOLDU DE S U S :
mai mari ţări ale continentului colului al XIX-lea, foametea a cu celelalte ţări de democraţie ORÂŞTIE : Aii Baba şi cei 40 de hoţi Bancnota de 1.000.000 lire sterline
asiatic, cu o populaţie de peste^ populară, care se bucură sincer (film francez colorat) ; BRAD : Biga- (film englez în culori) : BARU MARE:
370.000.000 de oameni, din cele bîntuit de 18 ori în India din de succesele poporului indian în Ana Zacheo (lilm italian).
mai vechi timpuri a atras asu lupta pentru consolidarea inde
pra sa dorinţa de exploatare a care cauză au murit 26 milioa pendenţei naţionale.
colonialiştilor europeni. In pri
mul rînd a fost sub stăpînirea ne de oameni. Nu numai pe plan intern dar Selecţiuni din programul de radio
colonialiştilor portughezi, apoi Starea de cruntă mizerie la şi pe cel internaţional, Republi
s cotropitorilor francezi, pentru ca India duce o politică de pace PROGRAMUL I — S.30 Emisiunea m îneşti; 19,45 Recitalul cîntăreţului
ca în secolul al XVII-lea şi al care a fost supus poporul in şi de întărire a încrederii între pentru copii şi tineret: „Masca de Nicu Stoenescu; 20,05 Un program
dian de către colonialiştii en popoare. Guvernul Nehru s-a fier" prelucrare şi dramatizare după din cele mai cunoscute melodii popu
XVIII-lea majoritatea teritoriu glezi a făcut să se unească şi pronunţat întotdeauna pentru romanul lui Al. Dumas-tatăl de Ştefan lare romîneşti. 20,50 Un program in
lui indian să treacă sub exploa să lup*e pentru .eliberarea ţării. coexistenţă paşnică şi colabora Cristodulo; 12,05 Muzică din opere titulat: „Seară de romanţe“ ; 23,10
tarea nemiloasă a imperiului Lupta de eliberare a maselor re între state cu sisteme sociale tele lui Johann Strauss; 17,40 Arii Muzică din baletele lui Prokofiev.
britanic. populare indiene a devenit şi diferite. El avînd la baza poli din opere interpretate de Giulietta Si-
mai accentuată în urma Marii ticii sale externe dorinţa since m ionatto; 19,05 Teatru la microfon: BULETINE DE ŞTIRI
Colonialiştii englezi şi-au în ră de a contribui la întărirea pă „Omul care a văzut moartea“ de Vic
tins stăpînirea asupra Indiei Revoluţii Socialiste din Octom cii, a respins cu hotărîre încer tor Eftimiu. PROGRAMUL II — 9,10 5,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,00; 15,00:
avînd în vedere imensele bogă brie, cit şi mai tîrziu în urma cările puterilor imperialiste de Pagini de mare popularitate din ope 17,00; 19,00 22,00; 23.52 (programul I);
ţii naturale cu care este înzes victoriei U.R.S..S. asupra Ger ă atrage India în blocuri agre re; 14,15 Vechi melodii populare ro- 14,00, 16,00, 18,00, 20,00; 21,00 şi 23,00
trată această ţară. India posedă maniei' hitleriste în timpul celui sive ca S.E.A.T.O. şi a contri (programul II).
o pătrime din rezervele^ mon buit în mare măsură la înceta
diale de minereu: zăcăminte de al doilea război mondial. De .■ XVvV.VAVOXO rea vărsărilor de sînge din Co
bogate de cărbuni, fier,^ cupru, asemenea un factor care a con reea şi Indochina.
mangan, wolfram, mică, pre tribuit la creşterea mişcării de clişeu : Stăvilarul Bhandardară din Madhya Pradiş.
cum şi imense cantităţi de pe Cu ocazia zilei republicii, po
eliberare naţională în India, ¡a Acest program şi-a găsit expre în total peste 10.000 de coopera porul nostru îi urează poporului In afenfia posesorilor de libréis de economii
trol. De asemenea, India are în fost atît victoria în U.R.S.S. ob sia prin realizarea cu succes a frate indian, noi şi remarcabile
ţinută în opera de construire a primului plan cincinal al Re tive. succese în munca sa de zi cu zi C. E. C. cu dobîndă
semnate cantităţi marmoră, comunismului cit şi succesele publicii India — 1951 — 1955. Odiată cu proclamarea repu pentru dezvoltarea economiei
poporului chinez în lupta împo naţionale şi consolidarea inde
granit, caolin, lemn de teck şi triva exploatării imperialiste. In prezent în întreaga Indie blicii, s-au luat măsuri pentru pendenţei naţionale, cit şi în .lu
se lucrează intens pentru tra dezvoltarea culturii poporului, pta pentru apărarea păcii şi li
santal. Trebuie remarcat de a- In 1946, în India a început ducerea în viaţă a celui de al care datorită exploatării colo Direcţia regională C.E.C. Hu- s-au înscrierea în libret a do-
răscoala marinarilor, urmată de doilea plan cincinal. Cu multă niale a fost ţinut în complectă niştii popoarelor din întreaga nedoara-Devia, informează pe ti bînzilor cuvenite pe anul 1956,
seinenea faptul că Republica In greve de solidaritate în întrea însufleţire se lucrează la con tularii libretelor de economii cu ce se acordă depunătorilor de
struirea de hidrocentrale şi ter ignoranţă. lume. dobîndă, că înceoind dc la data către Casa de Economii şi Con-
dia, este una din cele mai mari ga ţară. Cu fiecare ian, lupta mocentrale, uzine metalurgice Cum este şi firesc, monopo- de 25 ianuarie 1957, se pot pre semnaţi uni.
poporului indian pentru liber care stau la baza dezvoltării u- zenta în ori ce zi în orele de
producătoare din lume de orez, tate a devenit tot mai unită, rej nei industrii grele proprii. Cel liştii englezi şi americani nu program la unitatea C.E.C. care DIRECŢIA REGIONALA
uşindu-se ca în 1950, India să de al doilea plan cincinal acor- privesc cu ochi buni realizările a emis libretul, pentru plata Hunedoara-Deva
bumbac şi iută. poporului indian pe drumul con
se proclame republică indepen solidării independenţei sale. încă
şi acum, deşi au trecut 7 ani de
dentă. 1
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. 6 M artie nr.9, Telefon: 188—189, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P-T.T.R. nr. 236.320 ¿ip, 5. noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea DcVgtafică cie Stat Deva.