Page 37 - 1957-01

polonez a

LA

pentru pace şt socialism

FEBRUARIE &
)
A L E GER Í ecent, în întreaga Polonie
l tărîtoare pentru istoria ei, ma­ 1
PENTRU f joritatea zdrobitoare, aproape T
au avut loc alegerile pentru
MAREA ADUNARE
NAŢIONALA i Seimul (parlamentul) R. P. întreaga naţiune a trecut pes­ 1
l Polone. Rezultatul acestor a-
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL; P.H c legeri în care candidaţii Fron­ te toate divergenţele ideologi­ )
c. tului Unităţii Naţionale au ce, religioase, politice şi de )
partid... Aceasta impune, scrie 1
1
Anu! IX. Nr. 662 Duminică, 27 ianuarie 1957 4 pagini 20 bani I obţinut 98,4 la sută din vo­ mai departe ziarul, o revizuire )

t turi, adică votul a 16,5 mili­ a politicii noastre faţă de Po­ 1

t oane de cetăţeni, confirmă în lonia“. J

t faţa întregii opinii publice Votul dat de poporul polo­ 1
L mondiale că poporul polonez nez pent~u înfăptuirea pro­ 1
Oamenii muncii au primit cu interes t gramului Partidului Muncito­ )
(. s-a pronunţat cu hotărîre )
resc Unit Polonez şi al Fron­
Manifestul Í pentru regimul democrat- tului Unităţii Naţionale con­ 1
stituie o adevărată lecţie pen­ 1
■ 1■ l popular, pentru pace şi socia­

c lism.

Victoria Partidului Munci­ tru întreaga reacţiune impe­ 1
toresc Unit Polonez şi a Fron­
,-í I tului Unităţii Naţionale, cum rialistă, care deşi a suferit e-
era şi de aşteptat, nu este pe
INTILNIRI între CANDIDAŢI şi ALEGATORI placul reacţiunii imperialiste şecuri în ultimul timp pe a-
care a căutat să folosească
perioada campaniei electorale, rena internaţională, nu vrea
pentru a submina încrederea
maselor populare poloneze în să renunţe la planurile sale
victoria socialismului, cît şi în
luptătorii neînfricaţi ai politi­ de subminare a unităţii şi
cii partidului.
coeziunii ţărilor socialiste.
Reîerindu-se Ia manevrele
Mitingul alegătorilor Ataşament neţărmurit faţă de partid reacţiunii imperialiste de a Tovarăşul Wladislaw Go-
împiedica buna desfăşurare a
alegerilor, ziarul polonez „Try- mulka, prim-secretar al C.C.
buna Ludu“ arată clar în co­
din circumscripţia şi guvern loanele sale c ă : „Reacţiunea al Partidului Muncitoresc U-
de toate nuanţele a lansat pî­
electorală nr. 1 Deva nă în ultimul moment nenu­ nit Polonez, referîndu-se la
mărate chemări pentru ‘ boico­
La întîlnirea care ă avut loc zilele vernului. noi ne simţim mobilizaţi pen­ tarea alegerilor, pentru şter­ programul partidului, subli­
gerea de pe listele Frontului
Ieri după amiază, în sala cinema trecute cu tovarăşul Ioan Cotoţ, can­ tru înfăptuirea sarcinilor ce ne revin niază c ă : „Soarta Poloniei,
tografulul „Filimon Sîrbu“ din Deva, didat al F.D.P. în circumscripţia elec­ şi în special în ceea ce priveşte con­ Unităţii Naţionale, a candi­
tractarea cu statul a produselor agri­ daţilor principali şi îndeosebi securitatea ei, dezvoltarea şi
a avut loc un miting la care au par­ torală nr. 12, alegătorii din comuna cole. In comuna noastră avem posibi­ a membrilor Partidului Mun­
ticipat numeroşi muncitori, colectivişti, Ighiu şi-au manifestat ataşamentul lităţi mari de a contracta cu statul ce­ citoresc Unit Polonez. Reac­ locul ei în lume, sînt legate
reale, lapte, animale. Eu mă angajez ţiunea a chemat de asemenea
ţărani muncitori, intelectuali, femei şi faţă de partid şi guvern, exprimîn- la dezlănţuirea unei aventuri de lagărul socialismului. Nu­
tineri din circumscripţia electorală nr^ du-şi hotărîrea de a sprijini măsurile sîngeroase“.
mai o Polonie socialistă, în-
Poporul polonez nu s-a lă­
sat însă înşelat de planurile treţinînd relaţii bune, priete­
reacţiunii interne şi interna­
ţionale. neşti cu Uniunea Sovietică, a-

1. In cadrul mitingului a luat cuvîntul adoptate de planara C.C. al P.M.R. să susţin cu toate forţele acţiunea de Dezamăgirea de care au fost liată şi cu ţările de democra­
cuprinse cercurile reacţionare
tovarăşul Vladimir Gheorghiu, secre­ din 27—29 decembrie 1956. achiziţionare a produselor şgricole, fă- din ţările occidentale, în ur­ ţie populară, o Polonie care
ma victoriei Frontului Unită­
tar al C.C. al P.M.R., candidat al — Locuitorii comunei noastre, a cînd eu însumi contracte cu statul ţii Naţionale, se reflectă prin să promoveze o politică de co­
F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru spus alegătorul Ioan Dencilă, au sim­ pentru însemnate cantităţi de produse coloanele întregii prese occi­
Marea Adunare Naţională. ţit şi simt continuu grija deosebită, agricole. Manifestul F.D.P. a fost primit cu viu interes de către tine­ dentale. Astfel, presa vest-ger- laborare şi coexistenţă pe ba­
părintească, pe care partidul o poartă retul din oraşul Sebeş. In fiecare seară la casa alegătorului din mană nu-şi ascunde părerea
Tovarăşul Vladimir Gheorghiu a fă­ Ceilalţi vorbitori au susţinut cu căl­ oraş pot fi găsiţi numeroşi tineri romîni şi germani citind cu j că în urma acestor alegeri za principiilor de reciprocita
cut o amplă expunere asupra situaţiei Germania occidentală trebuie
atenţie sau discutînd Manifestul F.D.P. să adopte o politică mai rea­ te cu ţările capitaliste, numa
In clişeu: tovarăşul Nicolae Cornea, pedagog la Şcoala me­ listă faţă de Polonia. Ziarul
„Berliner Morgenpost“ scrie o astfel de Polonie va trăi ş
die din Sebeş, citing Manifestul F.D.P. în mijlocul unui grup de
interne şi internaţionale, scoţînd în ţărănimii muncitoare. La noi în comu­ dură noile măsuri adoptate de partid tineri romîni şi germani. va progresa“.

evidenţă uriaşele realizări înfăptuite nă s-au înfiinţat în ultimii ani un dis­ Spre deosebire de cercurile
de poporul romîn în cei patru ani care pensar medical şi unul veterinar, o casă
au trecut de la ultimele alegeri. El a de naştere, s-a adus la căminul cul­ şi guvern pentru ridicarea nivelului de reacţionare imperialiste, hota-
subliniat succesele din regiunea Hune­ tural un aparat de cinematograf, a trai al oamenilor muncii, angajîndu-
doara, exprimîndu-şi încrederea că şi se să contracteze cu statul cantităţi rîrea poporului polonez de a
sporite de produse animale şi vegetale.
merge neabătut pe drumul

La Trusful regional de Consfrucfii construirii socialismului, a

fost primită cu vie satisfacţie

pe viitor, sub conducerea înţeleaptă a luat fiinţă o cooperativă de credit şi Alegătorii au făcut şi unele propu­ Miercuri după-amiază, la ter­ loan Nistor. In cuvîntul lor ei şi aprobare de către popoa­
minarea lucrului, a avut loc o au arătat- că în anii regimului
partidului, oamenii muncii vor traduce economie cu 300 de membri, iar 525 neri. De pildă, ei au propus punerea adunare a muncitorilor, ingine­ democrat-popular s-au obţinut rele socialiste care văd prin
rilor şi funcţionarilor Trustului succese de seamă în toate do­
în fapte măreţele sarcini trasate de familii au intrat în cele patru întovă­ în circulaţie a unui autobus pe ruta regional de construcţii locale în meniile economiei naţionale. Ei aceasta o contribuţie de sea­
plenara C.C. al P.M.R. din 2 7 -2 9 de­ răşiri existente în satele comunei. Ul­ Ighiu—Alba Iulia. cadrul căreia tovarăşul Marin au subliniat făptui că este nece­
cembrie 1956 şi că vor lupta pentru tima plenară a C.C. al partidului a Necştilescu, membru al comite­ sar să descopere şi să pună în mă la întărirea relaţiilor prie­
îmbunătăţirea continuă a nivelului de adus noi măsuri de ridicarea nivelului Luînd cuvîntul, tovarăşul Ioan Cotoţ tului de întreprindere, a dat ci­ valoare rezervele interne din ca­
a arătat că propunerile făcute se pot tire Manifestului Consiliului Cen­ drul Trustului, să folosească cu teneşti dintre ţările socialiste,,
trai. tral al Frontului Democraţiei grijă materialele şi să îmbună­
Populare. tăţească şi mai mult calitatea o adevărată victorie a forţelor

După aceea au luat cuvîntul construcţiilor pentru a putea da păcii. ij
mai mulţi muncitori, printre ca­ oamenilor muncii condiţii mai
de trai al celor ce muncesc. Faţă de realiza şi că este convins că cetăţenii re tovarăşii Ioan Budaru şi bune şi mai ieftine. Alături de celelalte popoare, r

Se realizează toate aceste realizări pe care le-am vor participa cu însufleţire la reali­ poporul romîn, care este le­ i
propunerile obţinut cu ajutorul partidului şi gu­ zarea lor.
gat de poporul polonez prin- i

cetăţenilor Cuvîntul cetăţenilor din Gîrbova tr-o prietenie sinceră şi devo­ i
tată, îl felicită cu ocazia vic­
. La întilnirile care au avut- Ioc cu toriei în noile alegeri şi-i urea­ i
j
ză ca şi de acum înainte să i

cucerească tot mai multe vic­ i

candidaţii F.D.P., alegătorii din cir­ — Comuna noastră — a spus ale­ pentru a vinde produsele noastre pe La întreprinderea „1 Mai" printre altele că „în momen­ torii în construirea socialis­ i
cumscripţiile electorale nr. 10 şi 11 au gătorul Ioan Tudor, din comuna Gîr­ piaţă. '
făcut propuneri pentru o mai bună bova, la întîlnirea cu tovarăşul Gh. tul crucial de importanţă ho- mului. i
gospodărire a satelor şi comunelor. Prodan, candidat al F.D.P. în cir­ Despre înlesnirile şi avantajele pe
Pînă în prezent, multe din aceste pro­ cumscripţia nr. 11 — este bogată şi care le aduc noile hotărîri ale parti­ In sala de festivităţi a între­ In discuţiile purtate ei au sub­ Seri ifori în mijlocul sidarurgişfilor
puneri au şi fost înfăptuite. De pildă, are posibilităţi mari de a mări pro­ dului, au vorbit şi alegătorii Ştefan prinderii de industrie locală „1 liniat faptul că Manifestul este
cetăţenii din comunele Poiana şi Jina ducţia agricolă şi animală. Noi ţă­ Niculescu, Ioan Fulea, Nicolae Opriş Mai“ Deva s-au adunat, în ziua un program de noi înfăptuiri şi In după-amiaza zilei de 24 ianuarie, Şerbu a citit un fragment din noul său
au propus să fie aprovizionată mai ranii muncitori, am aflat cu bucurie şi alţii. Ei âu promis că vor contracta de 24 ianuarie, peste 200 de şi-au exprimat hotărîrea de a scriitorii Eugen Frunză, laureat al roman „Izgonirea din rai’.. A mai citit
bine cooperativa cu petrol, sare şi tu­ de noile hotărîri ale partidului şi sim­ cantităţi însemante de lapte, cereale, muncitori. După ce tovarăşul Eu­ lupta pentru înfăptuirea sarcini­ Premiului de stat, Ieronim Şerbu, Ioan poetul Ioan Horea un fragment din
tun. Lulndu-se legătura cu Uniunea ţim obligaţia morală, ca în schimbul lînă şi alte produse agricole. gen Pîrvu, directorul întreprin­ lor ce le revin şi să contribuie Horea, Alecu Popovici şi Mircea Ra­ poemul său „Reîntîlnire...
raională a cooperativelor de consum, grijii ce ni se poartă, să sprijinim derii, a dat citire Manifestului în mai miare măsură ca pînă a- dina ş-au întîlnit cu siderurgiştii hu-
aceasta a şi trimis în comunele de cu fapte alcătuirea fondului centrali­ Mulţi dintre vorbitori au făcut şi Consiliului Central al Frontului cum la aprovizionarea oamenilor nedoreni. Cu acest prilej, ei au pre­ In dimineaţa aceleaşi zile, grupul
mai sus primul transport cu pro­ zat al statului de produse agricole, propuneri pentru înfrumuseţarea comu­ muncii cu bunuri de larg con­ zentat poezii şi fragmente din crea­ de scriitori s-au întîlnit cu elevii şco­
dusele solicitate. prin achiziţii şi contractări. Noi putem nei Gîrbova. De pildă, alegătorii au Democraţiei Populare, mai mulţi sum, folosind pe scară mai largă ţiile lor literare. Poetul Eugen Frunză
propus îndiguirea văii care trece prin participanţi au luat cuvîntul la resursele locale. a recitat poeziile „Nu-i greu ?“, „Me­ lii profesionale siderurgice din Hu­
De asemenea, alegătorii din Şpring să vindem statului cereale, carne, lap­ centrul comunei şi amenajarea unei băi discuţii pe marginea acestuia. riţi", „Leandri copilandră“, „Reda.
au propus repararea morii din sat, care populare ,angajîndu-se s ă ’ participe la mă" şi altele, iar scriitorul Ieronim nedoara. In zilele următoare ei vor vi­
nu funcţiona de mai mult timp. In pre­ te, lînă şi altele. Statul ni Ie cumpără înfăptuirea lor. ★ ★★ zita alte centre muncitoreşti şi oraşe
zent moara a fost pusă în funcţiune.
Ia preţuri convenabile aici în comună Tovarăşul Gh. Prodan a asigurat pe Asemenea adunări în care s-a au exprimat ataşamentul lor fa­ din regiune.
Pentru alte propuneri, printre care, cetăţeni de tot sprijinul său şi al dezbătut Manifestul Consiliului ţă de politica partidului şi gu­
terminarea căminului cultural din Ră- şi deci nu mai are rost să pierdem organelor locale, în înfăptuirea propu­ Central al Frontului Democraţiei vernului şi hotărîrea de a munci ÎN CURÎND
nerilor făcute. Populare au mai avut loc la fără preget pentru traducerea în
timpul cu trambalările pe la oraşe uzina electrică, I.R.T.A., Tribu­ viaţă a sarcinilor ce le stau în

hău, repararea băilor din Miercurea, Candidatul în mijlocul alegătorilor nal, întreprinderea de abator. faţă. De asemenea, ei şi-au ex­ Ţara noastră va avea o producţie
terminarea drumului Pian—Strungari, I.A.R.T. şi alte întreprinderi şi primat hotărîrea de a-şi da la proprie de izotopi radioactivi
construirea şcolii din Carpenii de Sus, instituţii din oraşul Deva. Cu 3 februarie votul lor candidaţilor

şi altele Joi după-amiază, alegătorii de la acest prilej oamenii muncii şi- F.D.P. La Institutul de fizică atomică al Academiei R. P. Romîne se află îri

iar pentru 6 mai bună conservare a

In oraşul întreprinderea minieră Barza şi cei mărfurilor destinate spre distribuire 66 şarje rapide de oţel fază avansată lucrările de instalare a reactorului atomic de 2.000 kw.
siderurgiştilor din comuna Crişcior, s-au întîlnit cu prin unităţile T.A.P.L. din localitate, pe care ţara noastră îl primeşte în cadrul acordului încheiat cu U.R.S.S.
tovarăşul Petre Lup, candidatul lor a cerut ca restaurantului „Minerul“ să Numeroase transporturi au sosit din U.R.S.S. şi continuă să sosească în

Pe lingă Consiliul orăşenesc F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Ma­ i se repartizeze un depozit corespun­ In secţia O.S.M. a Combina­ irului Gogu Josan, topitorii a- ţara noastră, cu aparataje speciale de cea mai înaltă tehnicitate necesare
Hunedoara activează un colectiv de rea Adunare Naţională. zător. tului siderurgic din Hunedoara, cestui schimb au reuşit să dea reactorului şi instalaţiilor auxiliare.
460 agitatori. Pînă în prezent ei au a apărut un nou grafic. Cifrele în .afară de şarjele obişnuite,
vizitat la domiciliu aproape pe toţi Aproape toate discuţiile purtate cu In cuvîntul său, candidatul Petre lui oglindesc rezultatele obţinute încă 30 şarje rapide. După cum se ştie ţara noastră face parte, ca membru fondator, împreună
cetăţenii din oraş. Cu prilejul vizite această ocazie au scos în evidenţă Lup a arătat că cele propuse sînt rea­ în cinstea alegerilor de deputaţi cu alte 11 ţări, din Institutul unificat de cercetări nucleare cu sediul în re­
lor făcute, au discutat despre reali datoria ce o are fiecare muncitor de a lizabile. Totodată, candidatul a che­ pentru Marea Adunare Naţio­ Şi în -această perioadă bri­ giunea Kalinin (U.R.S.S.), creat în martie 1956. Conlucrarea în cadrul a-
zările regimului democrat-popular, des lupta pentru traducerea în viaţă a mat pe alegători să lupte pentru rea­ nală. In perioada 1—23 ianuarie găzile conduse de prim topitorii cestui institut dă putinţă oamenilor noştri de ştiinţă să beneficieze de bo­
pre alegerile din trecut şi de azi, des sarcinilor trasate de plenara C.C. al lizarea propunerilor alături de orga­ oţelarii au dat 66 şarje rapide Aurel Sfcanciu, Gheorghe Chi- gata experienţă a colegilor lor sovietici şi celor din alte ţări, pentru rezol­
pre Manifestul Frontului Democraţie P.M.R. din 27—29 decembrie 1956. nele locale şi în acelaşi timp să lupte Cele mai multe şarje au fost e- hai.a şi Alexandru Petrovici s-.au varea problemelor celor mai complexe ale fizicii nucleare.
Populare, despre candidaţii F.D.P. etc pentru traducerea în viaţă a sarcini­ laborate de schimbul tineretului. situat în fruntea întrecerii, ela-
Totodată au îndrumat cetăţenii să ve Mai mulţi vorbitori printre care to­ lor trasete de plenara C.C. al P.M.R. Imbrăţişînd iniţiativa prim-mais- borînd 32 şarje de scurtă du­ In curînd, ţara noastră va avea o producţie proprie de izotopi radioac­
varăşii Vasile Opreanu, Gheorghe Po­ din 27—29 decembrie 1956. rată. tivi necesari industriei, medicinei, cercetărilor ştiinţifice şi altor domenii
pa, Tudor Cazacu şi alţii din cadrul de utilizare a energiei nucleare. (Ager preş).
întreprinderii miniere Barza, s-au an­

rifice dacă sînt înscrişi în listele de gajat să dea o producţie sporită şi Cerul senin şi razele soare­ Călătorie prin Ţara devărată bogăţie. Şi tot fără
alegători. Verificînd listele, un număr de bună calitate. lui, lipsite de căldura lor bi­ voie în mintea fetei apare să­
de 530 cetăţeni, omişi de pe liste, au nefăcătoare, prevestesc o zi răcia în care familia losivoni-
făcut cereri să fie înscrişi. Pe Iîngă angajamentele luate s-au friguroasă de iarnă. Pufăind şi lor se zbătea odată. Cîte 19
făcut şi unele propuneri menite să umplînd împrejurimile cu mi­ oameni se aşezau în casa pă­
Paralel cu munca desfăşurată de
agitatori, Consiliul orăşenesc F.D.P. ducă la înfrumuseţarea comunei şi ia
Hunedoara, se preocupă de realizarea
îmbunătăţirea activităţii organelor lo­

măsurilor organizatorice în vederea cale. rosul fumului de cărbune, lo­ era om, iar viaţa lui nu era nări s-au încovoiat sub biciul dreapta şi în stingă celor care rintească în jurul blidului. Ii

alegerilor de la 3 februarie. Pînă a- Spre exemplu .alegătorul Constan­ comotiva cu cele cîteva vagoa­ viaţă. Ca o sfidare a acelor crunt mînuit de cozile de to­ muncind nu stăteau plecaţi aşa cunoştea prea bine pe toţi şi

cum, au fost confecţionate toate cele tin Popi a propus ca în acest centru ne de clasă se tîrîie şovăelnic şi timpuri cînd îţi era interzis să por 'ale moşierului Fay Victor. cum cerea voia stăpinirii. N u! mai ales pe cei trei fraţi Ioan,
65 cabine de vot şi 14 urne. De ase­ minier să se deschidă un abator, de­ obosită parcă, spre meleaguri­ te apropii de castelul ascuns Cînd e vorba despre asupritori lovu şi Cristian. Au muncit
menea, s-au primit 39 445 buletine oarece aprovizionarea populaţiei cu le haţegane, strecurîndu-se tip­ atunci nu se mai întreabă ni­ Aici se zbenguieşte azi tinere­ din greu pe la tot felul de stă-
de vot. Au fost distribuite şi afişate til pe la poalele Oriei. De pe în mijlocul parcurilor, sus, la meni dacă pe aceştia îi chea­ ţea fragedă a celor care poar­ pini. Acum, toţi trei sînt colec­
cîţiva metri deasupra acoperi­ tă la gît cravatele roşii.

peste 10.000 broşuri şi 100.000 afişe carne se face de la abatorul din Deva, culmea înaltă a piscului de şului, străluceşte în bătaia soa­ mă Kendefy, Fay Victor ori In goana trenului, satele se tivişti, oameni liberi şi avuţi.
piatră, scrutează parcă zările relui, iar noaptea iluminată de Brezovanu aşa cum îl chema perindă alergînd unele după al­ Fiecare are familia şi casa lui.
becuri puternice, o stea roşie,
Program bogat la „Casa alegătorului" — nepăsătoare la tot ce se pe­ în cinci colţuri, simbolizînd pe hainul ce lua dare ţărani­ tele, ca într-un joc. Pe locurile ...Gîndurile mă fură şi mă
trece în jur — ruinele unei triumful cauzei pentru care cei lor pînă şi pentru faptul că a- poartă înapoi peste ani. Prin
De la începutul activităţii sale De pildă ,în ziua de 30 ianuarie, vechi cetăţi, aşezate aici de asupriţi au luptat vreme înde­ ceştia erau nevoiţi să treacă unde gemeau odată împilaţii, faţă mi se perindă coloana
„Casa alegătorului“ din Petreşti la „Casa alegătorului“ va avea strajă, cu misiunea de a ve­ lungată. De la fereastra vago­ pe drumul din faţa castelului se afirmă tot mai pronunţat mohorîtelor castele, cortegiul
a desfăşurat o muncă de agi­ loc un concert coral. ghea asupra trecătorii ce du­ nului se vede pînă şi balconul cu căruţele lor. Nu se întrea­ semnele noilor vremuri; Toteş- conţilor şi moşierilor ce din jil­
cea la măreaţa Ulpia-Traiana- bă nimeni dacă prea fericiţii tiul, cu uzina lui electrică şi ci­ ţuri moi, priveau cu lăcomie
de pe înălţimea căruia „stăpî- stâpînitori de pămînturi ce au nematograf, recent amenajate, şi dispreţ peste furnicarul de
'Augusta. Păclişa cu masivele-i clădiri,

taţie bogată şi variată. Aici au Bogata activitate a „Casei a- De o parte şi alta a drumu­ nul" privea cum pe întinsul împînzit mănoasa ţară a Haţe­ Cîrneştiul cu noul local al şco­ slugi şi iobagi, peste armata
avut loc numeroase manifestări legătorului“ din Petreşti în oam- lui de fier, se desfăşoară învă­ moşiei sale pălmaşii curţii tru­ gului erau grofi unguri or mo­ lii, Ostrovul cu gospodăria co­ necuvîntătcare şi supusă a ce­
luite de mantia zăpezii, mă­ deau plini de sudoare. şieri romîni. Stăpînul tot stă­ lectivă „Pămînt desţelenit". In lor siliţi să asude din greu pen­
oa : popularizarea realizărilor re­ pania electorală, se datoreşte în

gimului democrat-popular, con­ primul rînd tovarăşului Ioan Da- noasele lunci ale Rîului Mare Trenul aleargă mereu şi îm­ pîn rămîne şi biciul tot atît de una din camerele de la etaj de tru o bucată de mămăligă rin-
vorbiri ale agitatorilor cu fe­ vid, responsabilul casei, care şi Galbenei, pe a căror întin­ prejurimile se pierd înghiţite greu cade şi ustură, indiferent la sediul acestei gospodării, o cedâ. Sufletul mi se adună în

meile şi cu tinerii care votează a depus multă dragoste în orga­ dere vara se leagănă lanuri de de depărtări cenuşii. Locurile cine ar fi cel care loveşte. tînără fată stă aplecată peste faţa acestor privelişti, revoltat

prima oară, expuneri asupra si­ nizarea acţiunilor amintite şi to­ grîu înspicat, împletindu-şi şu- ce se numeau odinioară pro­ Viaţa nouă şi-a desfăcut ari­ hirtii şi registre, calculînd ve­ şi trist.
tuaţiei internaţionale, populari­ varăşului Gheorghe Alexoaie, şoitul cu foşnetul porumbului, prietatea lui Kendefi, rămin în pile şi pe aceste locuri. Pe scă­ nitul anual al colectiviştilor. ...Deschid ochii şi mă uit a-
zarea Statutului model al gos­ preşedintele sfatului popular co­ crescut mat înalt decît omul. urmă. Doar amintirile, aminti­ rile de mozaic, nu mai urcă Prin faţa ochilor se perindă dinc pe fereastră, însetat. Va­
podăriilor colective, - s-au ţinut munal ,care a sprijinit munoa
Neintîlnind obstacole, a- rile triste ale timpului în care azi şi pe terasa de marmoră unul cîte unul oameni vred­ goanele aleargă pe drumul de
cum, ochiul aleargă slobod el era stăpîn pe aici, te urmă­ nici ; Petru Moisescu, Ioan Io-
conferinţe despre ajutorul sovie­ responsabilului. O contribuţie t pînă ce dincolo de apa înghe­ resc. Ele singure continuă să nu se mai lăfăie acum familia sivoni, lovu Iosivoni. Asupra fler ce pare nesfirşit. Şi, de jur
tic acordat ţării noastre, şi al­ importantă la succesele obţinute te însoţească. îmbuibată a Faylor, ci, îşi pe­ acestuia din urmă privirile stă- împrejur plaiurile se desfăşoa­
tele. De asemenea, la „Casa ale­ şi-a adus-o desigur organizaţia ţată a Rîului Mare întîlneşte trec timpul copiii celor ce mun­ rue: 662 zile-muncâ. Şi fără ră purtînd pe întinsul lor tri­
gătorului“ s-au organizat nu­ de partid, care a controlat con­ sobrul şi tăcutul castel al fos- După' un timp de călătorie, cesc. visul de aur al patriei umful omului asupra nedreptă­
meroase acţiuni cultural-educa­ tinuu felul cum se munceşte, a tului grof Kendefi Gabor, din in partea stingă a drumului să vrea parcă socotitoarea în­ ţii. Totul şi toate vorbesc de
tive : audiţii colective la radio, repartizat agitatorii să facă cu Sîntămăria-Orlea, primul cuib de fier apare ascuns de o per­ noastre. Aici, e organizat un cepe a înşirui în g în d : 1.850 biruinţa celor obidiţi. Şi sufle­
şezători cu programe artistice, schimbul de serviciu la „Casa de acest fel la intrarea in dea de plopi desfrunziţi, un kg. cereale, 1.045 kg. porumb. tul îşi revine. E iarăşi fericit
lecturi din scriitori romîni şi alegătorului“ şi a dat îndrumă­ prevenioriu, prin curtea caste­ 2.983 kg. cartofi, 120 l. ţuică, şi mîndru.
străini. Acţiuni cultural-eduoa- rile necesare pentru o activitate ţinutul Haţegului, mărturie a alt castel. Alţi oameni goi şi
^ vremurilor în care omul nu flămînzi au robit aici, alte rpi lului nu mai umblă acum ve­ 39 kg. brînză, 4.196 lei — o a- PETRE FARCAŞII! ■

chilul ca să împartă lovituri în

tive sînt programate şi în viitor. cît mai atractivă şi folositoare. «/vV W W mW V v“v\ W A /Vv •»# V V V ‘ v V v 'v W S A /v \ V V \ VV \ \ V v V W A A / W V W W V W \ V A \ \ \ \ V W V v W W W v