Page 38 - 1957-01

Sarcinile sindicatelor in lupta pentru înfăptuirea
Tovarăşi,
Ne-am întrunit în plenara Consili­
ului Central al Sindicatelor pentru a
lua în discuţie sarcinile ce decurg
pentru sindicate din importantele ho-
tărîri ale plenarei Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn din
27-29 decembrie 1956.
Măsurile hotărîte de plenara <5.0. al
Cu privire la măsurile pentru
îmbunătăiirea salarizării şi normării muncii
Pe baza indicaţiilor celui de-al II-lea
Congres al Partidului Muncitoresc
Romîn, Biroul Politic al 0.G. al par­
tidului a recomandat în cursul lunii
mai 1956, Consiliului de miniştri şl
Consiliului Central al Sindicatelor să
studieze şi să propună îmbunătăţirea
sistemului actual de salarizare a mun­
citorilor şi normare a mundî.
In urma studiului făcut de către
Consiliul de Miniştri şi Consiliul Cen­
tral al Sindicatelor s-a constatat că
în prezent nivelul salariului tarifar
nu constituie elementul hotărîtor în
cîştigul muncitorilor. In anii din urmă
cîştigurile muncîtonor au crescut per­
manent, în timp ce salariile tarifare
n-au crescut în mod corespunzător.
Prin îmbunătăţirile hotărîte de ple­
nara G.G. al P.M.R., salariul tarifar
va constitui — aşa cum este şi nor­
mal — partea cea mal importantă din
cîştigul muncitorilor. Salariul mediu
tarifar al muncitorilor va fi sporit pe
întreaga economie în medie cu circa
36,5 %‘.
In acest fel, ponderea salariului ta­
rifar în cîştigul total va creşte la
75—85%', ceea ce va asigura munci­
torilor o bază stabilă şi sigură a ve­
niturilor lor. In acelaşi timp se va
asigura o justă diferenţiere a cîştigu-
rilor în raport cu calificarea oameni­
lor şi condiţiile specifice de muncă din
diferitele ramuri ale economiei naţio­
nale.
In legătură cu ridicarea salariilor
tarifare, apare necesară şi modificarea
în foarte multe cazuri a reţelelor ta­
rifare. Studiile făcute au arătat că în
condiţiile concrete ale economiei noas­
tre nu e nevoie în general de mai
mult de 7 categorii de încadrare, iar
în unele ramuri sînt suficiente chiar
numai 5.
Experienţa acumulată în anii de a-
plicare a actualului sistem de sala­
rizare indică drept necesară rezolva­
rea într-un mod nou a problemei sa­
larizării muncitorilor care lucrează în
condiţii deosebite de muncă.
Socotim că ar fi bine ca această
chestiune să fie reglementată în vii­
tor în modul următor: linia princi­
pală trebuie să fie aplicarea la fie­
care loc cu condiţii de muncă grele
sau vătămătoare a unor norme de
protecţie a muncii şi de tehnică a se­
curităţii care să înlăture efectele
dăunătoare ale acestor condiţii asu­
pra muncitorilor. Pe această linie
comitetele centrale ale sindicatelor,
împreună cu ministerele respective, să
studieze măsurile ce trebuie luate, iar
acolo unde temporar nu se pot înlă­
tura condiţiile vătămătoare, să ana­
lizeze posibilitatea reducerii zilei de
muncă fără micşorarea cîştigului
muncitorilor. La locurile unde condi­
ţiile de muncă fac necesară acorda­
rea unul spor la salariu, acesta să
fie inclus în salariul tarifar al mun­
citorilor respectivi.
In momentul de faţă, la stabilirea
cîştigurilor nu se ia în seamă îndea­
juns vechimea în m eserie; or, este
ştiut că vechimea neîntreruptă în me­
serie înseamnă acumularea de expe­
rienţă şi specializare care contribuie
la obţinerea unei producţii de calitate
superioară.
De aceea, C.C. ale sindicatelor, îm­
preună cu ministerele respective să
studieze posibilitatea introducerii unui
spor pentru vechime neîntreruptă care
să fie calculat la salariul tarifar şi
adăugat la cîştigul muncitorilor.
Este necesar să se studieze întoc­
mirea de Indicatoare tarifare de cali­
ficare republicane pe profesiuni, pen­
tru a se asigura aplicarea consecventă
a principiului socialist: „salariu egal
la muncă egală“. Pentru aceeaşi profe­
siune, calificare şi aceleaşi condiţii
de muncă, salariul tarifar de bază să
fie egal.
Sporirea necontenită a productivităţi muncii
şi reducerea prejului de cost — calea sigură
pentru creşterea salariului real
al muncitorilor şi funcţionarilor
Cu prilejul acţiunii de consultare
şi experimentare şi apoi al introdu­
cerii noilor masuri de îmbunătăţire
a salarizării, trebuie din nou să ex­
plicăm într-un mod cît mai convin­
gător tuturor salariaţilor că am să-
vîrşi o mare greşeală dacă n-am în­
ţelege că nu orice creştere nominală
a salariului este folositoare oameni­
lor muncii. Orice creştere a salarii­
lor care nu este bazată pe o creştere
a productivităţii muncii, pe o spori­
re a volumului de mărfuri produ­
se, are drept consecinţă nu o ridi­
care a nivelului de trai, ci o scădere
a salariilor reale.
hotâririlor plenarei
Raport prezentat de tovarăşul Gheorghe Apostol, preşedintele C. C. S.
P.M.R. din decembrie 1956 'sînt primi­
te cu bucurie şi cu caldă aprobare de
toţi oamenii muncii de la oraşe şi sa ­
te. Sindicatele din ţara noastră, care
au ca preocupare principală, perma­
nentă, îmbunătăţirea continuă a traiu­
lui oamenilor muncii,' sînt hotărîte să-
şi consacre -toate forţele pentru înfăp­
tuirea lor. w
In interesul unei creşteri reale a
cîştigului muncitorilor trebuie înfăp­
tuită odată cu introducerea noilor sa­
larii tarifare o mai bună normare a
muncii.
In cea mai mare parte a lor, ac­
tualele norme de muncă sînt stabili­
te în mod empiric şi nu ţin seama
de condiţiile şi posibilităţile concrete
din fiecare întreprindere şi nici de
experienţa în producţie a majorităţii
m uncitorilor... Această situaţie este
oglindită bine de faptul că pe întrea­
ga Industrie nivelul mediu de reali­
zare a normelor a atins 160 %, iar în
unele cazuri, cum este de pildă în
industria constructoare de maşini, re­
alizarea medie depăşeşte 210%. In
aceste condiţii actualele norme nu
stimulează mărirea productivităţii
muncii, reducerea preţului de cost şi
îmbunătăţirea calităţii produselor şi
prin aceasta, frînează creşterea cîşti­
gului real al muncitorilor.
Un mare neajuns al situaţiei exis­
tente în domeniul normării este ma­
rea fărâmiţare a normelor. In cele
mai multe întreprinderi s-a ajuns să
se fixeze norme separate pentru fa­
ze, operaţiuni şl adesea chiar pentru
mînuiri..
Fărâmiţarea normelor complică
foarte mult munca de normare, în­
greunează muncitorilor posibilitatea
de a urmări rezultatele muncii şi a
cunoaşte cîştigul obţinut şi cere un
mare aparat birocratic pentru efec­
tuarea calculelor necesare.
Sarcina actuală de mare răspunde­
re a ■sindicatelor este să participe ac­
tiv la îmbunătăţirea muncii de nor­
mare.
Organizaţiile sindicale trebuie s;ă
desfăşoare o largă muncă politică de
masă pentru ca Introducerea norme­
lor cu motivare tehnică să mărească
cointeresarea muncitorilor pentru
creşterea producţiei, a productivităţii
muncii, pentru îmbunătăţirea calităţii
şi ieftinirea producţiei, pentru dezvol­
tarea întregii economii naţionale şi
ridicarea pe această bază a nivelului
de trai al oamenilor muncii. In ur­
ma aplicării măsurilor de îmbunătă­
ţire a sistemului de salarizare şi
normare a muncii se va asigura o
creştere netă a cîştigului mediu, în
medie cu 15% faţă de cel actual
In cadrul îmbunătăţirilor ce se vor
aduce sistemului de salarizare , se
propune şi îmbunătăţirea sistemului
premial şi a celorlalte forme de sti­
mulare şi cointeresare materială a sa­
lariaţilor.
In scopul stimulării juste a munci­
torilor şi funcţionarilor merituoşi, este
necesară înlocuirea actualelor regula­
mente de premiere.
★ folosesc m etode. birocratice, nu se
O acţiune atît de importantă şi de
complexă ca îmbunătăţirea sistemu­
lui de salarizare şi normare a muncii
nu ar putea fi dusă la bun sfîrşit fă­
ră un puternic sprijin din partea
muncitorilor, maiştrilor, inginerilor, teh­ nerate a economiei naţionale, peritru
nicienilor şi funcţionarilor, fără a
se face apel la experienţa şi iniţiati­
va maselor muncitoare din fabrici şi
uzine. Plenara C.C. al P.M.R. din
decembrie 1956 a recomandat ca pro­
iectul de îmbunătăţire a sistemului de
salarizare şi normare a muncii să fie
experimentat în prima jumătate a a-
nului 1957, într-un anumit număr de
întreprinderi din fiecare ramură, ur-
mînd ca el să fie definitivat după con­
sultarea largă a muncitorilor, tehni­
cienilor şi inginerilor.
In acest scop, Consiliul de Miniştri
şi Consiliul Central al Sindicatelor
au adoptat o hotărîre comună în care
au stabilit principiile generale de lu­
cru şi graficul calendaristic, pe ra­
muri, pentru experimentarea şi apli­
carea măsurilor de îmbunătăţire a
sistemului de salarizare şi normare.
Pe baza acestei hotărîri de principiu,
fiecare comitet central de sindicat tre­
buie să colaboreze cu conducerea mi­
nisterului respectiv la elaborarea unui
plan concret de organizare şi desfă­
şurare a acestei importante acţiuni.
Organizarea luptei sistematice şi
permanente pentru creşterea produc­
tivităţii muncii, reducerea preţului
de cost şi îmbunătăţirea calităţii pro­
duselor, trebuie să constituie proble­
ma centrală a întregii activităţi a
sindicatelor. Şi în această privinţă
se impune să ne orientăm în primul
rînd spre stimularea iniţiativei ma­
selor şi să alegem nu drumul tra­
tării superficiale, drumul acţiunilor
mari, zgomotoase, ci calea care duce
direct la mase calea muncii răbdă­
toare, de la om la om, muncă mi­
găloasă, dar plină de rezultate. In
WSSsSw P. •'
KR fôyjrSwr
cursul acţiunii de consultare, expe­ — — ----------------------------------------------- îmbunătăţirea conducerii economice felul în care se cheltuiesc fondurile Felul în care se desfăşoară între­
cerea socialistă, amploarea ei, sini
rimentare şi introducere a noilor mă­ T E X T P R E S C U R T A T trebuie • văzută' nu numai în faptul sindicale şi alte probleme cu carac- în bună parte condiţionate de măsu­
ter social şi cultural, ra în'care obiectivele ei coiespund'si­
suri de îmbunătăţire a salarizării şi că şe lărgeşte competenţa directorilor tuaţiei şi nevoilor reale de la flecare
Consfătuirile de producţie trebuie loc de muncă. Practica anilor trecuţi,
normării, să ajutăm pe fiecare mun-" din întreprinderi ci şi în faptul ca se să devină o formă eficace de con­ cînd întrecerea socialistă a fost în­
trol din partea colectivului întreprin­ cărcată cu numeroase obiective şi
citor să analizeze cu sprijinul mais­ se facă după normarea stabilită şi co-, creează noi condiţii pentru ca întregul derii sau secţiei asupra activităţii condiţii stabilite de la centru, s-a do­
conducătorilor economici. vedit profund dăunătoare. Comitetele
trului şi al celorlalţi lucrători, ce respunzător categoriei de încadrare ta- colectiv al întreprinderilor, toţi- sala- de întreprindere trebuie -să aibă de­
Socotim nimerit ca directorii între­ plină răspundere şi iniţiativă ca îm­
anume e de făcut la maşina sa, la rifară a lucrătorului respectiv. ’ \ riaţii să participe :într-o măsură tot prinderilor şi colaboratorii lor care preună cu conducerile ' întreprinderi­
răspund de organizarea şi conducerea lor şi sfatuindu-se cu muncitorii,
locul său de muncă, pentru a ob­ Un rol deosebit de important în ridi-ţ mai mare la conducerea producţiei- producţiei să prezinte periodic ra­ tehnicienii şi inginerii, să stabilească
poarte în consfătuirile de producţie pentru fiecare loc de muncă şl pentru
ţine o productivitate- sporită, o caii- ■ carea productivităţii muncii îl are acti-Ş şi la gospodărirea întreprinderilor. pe, întreprindere, nu numai asupra fiecare perioadă în parte obiectivele
tarte mai bună şi economii de ma­ vitatea sindicatelor pentru dezvolta­ In ţara noâstră, ‘sindicatele, sînt a- îndeplinirii planului de ‘ producţie, ci întrecerii socialiste, concenţrînd ast­
terii prime şi materiale. şi- asupra realizării planului financiar fel atenţia participanţilor spre pro­
In toate întreprinderile şi la fie­ rea mişcării de inovaţii, invenţii şi ra­ cele“ dfganizaţii de masă prin care al întreprinderii, asupra realizării con­ blemele de bază ale secţiei sau în­
care loc de muncă creşterea produc­ ţionalizări. .clasa muncitoare , participă da j condu­ tractelor economice şi de cooperare cu treprinderii respective.
Datoria organizaţiilor sindicale este cerea i economiei naţionale j|şi-' Ia or­ alte întreprinderi, asupra traducerii
tivităţii muncii trebuie obţinută pe Una din lipsurile importante care
calea unei mai bune folosiri' a utila­ să intensifice în întreprinderi munca ganizarea producţiei.' •- -Activitatea lor *n viaţă a sarcinilor de pregătire a frînează dezvoltarea întrecerii socia­
forţelor de muncă, asupra folosirii liste o constituie faptul că nici pină
jului şi suprafeţelor de producţie e- pentru a atrage în rîndurile înventato- este călăuzită -de- cunoscuta teză te­ fondului- de salarii etc. astăzi organele sindicale nu acordă
atenţia cuvenită diferitelor mijloace
xistente, a lichidării pierderilor de rilor şi raţionalizatorilor noi muncitori, ninistă după care sindicatele, fiind Eficacitatea consfătuirilor de pro­ de stimulare a muncitorilor, pe şe
ducţie este micşorată în momentul situează în fruntea întrecerii socia­
timp de lucru, pe calea perfecţionării tehnicieni, ingineri, să dezvolte prin şcoalp, comunişmuluj,. Iii-general, tre- .de-faţă şt de faptul că ele nu pot liste individuale, pe brigăzi, echipe,
lua hotărîri, ci pol face numai pro­ secţii. Nu sînt îndeajuns folosite mij­
continue a maşinilor şi agregatelor în toate mijloacele activitatea creatoare a buie să' fie în special şcOala condu- puneri, Socotim ca este nimerit să loace ca: decernarea steguleţelor de
lărgim, drepturile consfătuirilor de producţie, înscrierea pe panoul de
funcţiune şi a introducerii noilor me­ oamenilor muncii în lupta pentru mo­ cerii, gospodăririi industriei joci.alls- producţie în sensul că ele să poată onoare şi în cartea de onoare, decerr
lua hotărîri în probleme a căror re­ narea unor diplome de onoare etj.
tode de lucru, pe calea ridicării neîn­ dernizarea utilajului existent, pentru te pentru clasa muncitoare iar apel zolvare depinde exclusv de colectivul
respectiv (echipa sau secţia); Pro­ In condiţiile noastre de ţară sOciar
cetate a calificării profesionale a mecanizarea procesului de producţie. Şi' pentru toţi' ă ila lţi oameni ai mun­ punerile care nu pot fi realizate cu listă, contractele colective îmbină ror
forţele echipei sau secţiei, vor fl Iul sindicatelor de a organiza parti­
muncitorilor şi a îmbunătăţirii or­ Pătrunzînd mai adînc în problemele cii.' Trebuie sa spunem1 însă 'că o puse de comitetele de întreprinderi ciparea muncitorilor la conducerea
ganizării producţiei. de organizare a .producţiei, sindicatele \ p¿arte însemnată a activului sindica- in discuţia conducerii administrative producţiei, cu acela de apărare a
trebuie să urmărească, ca în întreprin- telor nu a înţeles încă suficient de şi împreună vor stabili măsurile pen­ intereselor materiale şi socia l-cul'u-
In scopul unei mai bune organizări tru aplicarea celor juste. rale ale acestora. Contractele colec­
a producţiei, sindicatelor le revine deri să fie asigurate condiţiile pentru clar rolul sindicatelor în actuala eta- tive dau un program concret de mun­
sarcina ca în acelaşi timp cu aplica­ Vorbind despre -dezvoltarea şi afir­ că organelor sindicale pentru unirea
rea măsurilor de îmbunătăţire a sa­ desfăşurarea neîntreruptă a produc- pă a’ construcţiei socialiste. Inţelegînd marea iniţiativei maselor în cons­ întregului colectiv al întreprinderii,
larizării să acţioneze pentru a se In­ {iei. Prin măsurile luate de guvern _ unilateral principiul* conducerii şi trucţia socialistă, noi subliniem în­ în vederea îndeplinirii şi depăşirii
troduce următoarele măsuri privind s-au creat condiţii ca în 1957 să s e ' răspunderii unice în întreprinderi, nu- totdeauna rolul deosebit de important planului de producţie şi pentru satis­
organizarea m uncii: al întrecerii socialiste. Practica con­ facerea. multilaterală a nevoilor mun­
îmbunătăţească simţitor aprovizionarea , meroase organe sindicale ,s-au situat struirii socialismului în patria noas­ citorilor şi funcţionarilor. De aceea,
In acele locuri unde nu există con­ tră confirmă adevărul verificat de ele trebuie să devină cu adevărat ba­
diţii pentru munca în acord, pre­ întreprinderilor cu materii prime şi f Pe Pozi.Îia acceptării neţritice şi a construirea victorioasă a orînduirii za întregii munci sindicale.
cum şi la lucrările care cer o mare m___a_it._e_r_:i_atl_e. rC- _o__m_oilt«ete' le c T i Qcet înn tprr îai lec r î n faifllelp a sufsi iţiinnrerri rii mglăosbuarliel o r a tuturor măsurilor socialiste în U.R.Ş S., că în întrece­
precizie şi atenţie şi care în mare sindicatelor împreună cu ministerele orgănelor administrative. 'In acest fel rea socialistă se îmbină interesele In aceste săplărriîni organizaţiile
•şi organele sindicate din întreprinderi, s-a adus apă la moara birocraţilor. individuale ale oamenilor muncii cu sindicale se pregătesc să încheie
participarea largă la rezolvarea pro­ contracte colective pe anul 1957 Pre­
măsură determină calitatea produsu­ împreună cu conducerile acestora- tre­ Este necesar să lămurim ‘ fiecărui blemelor de interes general ale eco­ gătirea lor are toc în condiţiile unei
desfăşurări mai largi a iniţiativei
lui finit, să se treacă de la munca buie să studieze cauzele care împie­ membru -de sindicat, fie că e condu­ nomiei naţionale, se dezvoltă solida­ colectivelor şi conducerilor întreprin­
ritatea muncitorească în lupta pentru derilor. S-a renunţat Ia elaborarea
în acord la cea în regie cu premiere. dică desfăşurarea neîntreruptă a mhn- cător sau simplu muncitor, că în ţara ţelul com un: construirea socialis­ de contract-lip sau scrisori-dircctlve
mului. privind conţinutul contractului colec­
Să se treacă de la lucrul pe bază cii, determinînd munca în asalturi la noastră democrat-populară în care
Organizarea ajutorului reciproc tiv. In acest fel vor putea fi luate în
de norme fărâmiţate la lucrul pe ba­ sfîrşit de lună, şi să ia măsuri ope- clasa muncitoare este clasa conducă- constituie conţinutul principal al în­ seamă în, măsură mai mare decît
trecerii nu num ai,în cadrul întreprin­ pină acum propunerile practice ale
ză de norme de muncă grupate, iar rative pentru lichidarea lor. -Să se in- , toare, iari' puterea de stat aparţine derii ci şl pe ramură. întrecerea pe muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor
acolo unde este posibil şi necesar, să ramură1nu'-şi: atinge scopul dacă în şi,, fuţicţionariJor.. care vor dezbaip.
se înlocuiască munca în acord Indi­ t+e<arrz7 iirc*ăp ncui rdtea scăi avvîîrr şs iirrAe *folosirea norrpellnorr muncitorilor' şi fţnăernann iillAorc , nniirc- iî 1! uunri rc*onnn_­ cadrul ei experienţa celor mai bune proiectul de contract colectiv.
vidual, prin munca în echipă, pe linii colective nU e popularizată, extinsă
tehnologice şi în acord colectiv. suplimentare care aduce numai .daune ducător din economie, oricare ar fi el, asupra celor rămase în urmă. In a- Organele sindicale din întreprinde­
ceasta 'trebuie să constea în primul rile în care se încheie contracte co­
In legătură cu mai buna organi­ producţiei şi sănătăţii lucrătorilor. Nu­ nu poate să conducă cu, succes dacă rînd rolul organizator al comitetelor' lective vor trebui să organizeze con­
zare a producţiei este necesar să se centrale ale sindicatelor. Este necesar trolul obştesc de masă şi să manifeste
simplifice sistemul de repartizare şi mai în cazuri cu totul excepţionale şi nu se bazează pe colectiv, dacă nu ca acestea să manifeste mai multă perseverenţă pentru a obţine reali­
de calculare a lucrărilor efectuate de perseverenţă şi, în colaborare cu mi­ zarea complectă şi la termen a tutu­
muncitori. cu aprobarea ministerului şi a comi­ şi-a cîştigat încrede-ea muncitorilor nisterele şi direcţiile, generale, să ror prevederilor înscrise în contrac­
studieze şi să elaboreze măsurile or­ tele colective.
Propunem comitetelor centrale ale tetului central al sindicatului să se fo­ şi sprijinul lor activ. ‘De aici decurge ganizatorice necesare pentru popu­
larizarea şi introducerea experienţei
losească ore suplimentare care să fie următoarea poziţie a sindicatelor: înaintate pe scara unor ramuri, în­
tregi ale economiei.
plătite conform dispoziţiilor legale. organele sindicale acordă sprijinul lor
Este necesar să întărim mult par­ hotărît activităţii acelor ■-conducători
sindicatelor să studieze împreună cu ticiparea comitetelor de întreprindefe economici care- conduc cu simţ de răs­
ministerele şi să experimenteze în la rezolvarea problemelor concrete ale pundere producţia, care pun suflet în
cîteva întreprinderi dacă nu e mai producţiei şi la înlăturarea lipsurilor satisfacerea nevoilor oamenilor mun­
bine ca lucrările să nu mai fie ca­ cii şi iau măsuri pentru a crea con-
tegorisite potrivit indicatoarelor tari­
fare, urmînd ca plata muncitorilor să tn domeniul salarizării şi , normării , djţji|e necesara,ca 'fiecare ^.muncitor
mmiui nnmci.i:. ; „ . . V ă • ? „> ' •. • ..
osăr»-.şcmi îîrn-i/d^ netp-\Tlm(V ,ea '&scă' cu ps1u1acncn er s' osVai ►rAc1i­
Organizajiile sindicale frebuie' să contribuie nile sale. In acelaşi., timp, organele
activ la transformarea socialistă a agriculturii sindicate, în calitatea lor de expo­
nente, ale maselor .-largi de muncitori,
şi dezvoltarea schimbului tehnicieni, ingineri şi funcţionari, tre­
buie să Ta o poziţie principială şi per­
severentă fată de acei. cqnducăt.ori e-
între oraş şi sat >i :'Â■. .. ,a conomişi care îşi_ .neglijează sarşinile,
Plenara C.C. al P.M.R. din decem­ deplinirea importantei sarcini puse de consultă 'cu colectivul'de muncă din
brie 1956 a stabilit noi măsuri de
mare însemnătate pentru dezvoltarea partid, de a . da agriculturii cantităţi întreprindere şi desconsideră suges­
agriculturii în cadrul dezvoltării ge­ din ce în ce mai mari de îngrăşăminte. tiile, , observaţiile şi experienţa oame­
întărirea bazei economice a alianţei ■Organizaţiile sindicate din întreprind • nilor muncii.
muncitoreşti-ţărăneşti şi îmbunătăţi­
rea aprovizionării oamenilor muncii derile celorlalte ramuri industriale tre­ Experienţa noastră, a dovedit că
cu produse agro-alimentare.
buie să explice membrilor lor că în cea mai importantă şi eficace formă de
Ţinînd seama de sarcinile mari
şi de rolul hotărîtor pe care-1 au interesul dezvoltării schimbului de participare, a tuţuror celor ce tţţuncesc
G.A.S. şi S.M.T. în ridicarea produc­
ţiei agricole, va fi necesar ca C.C. al mărfuri dintre oraş şi sat, trebuie să \ în întreprinderile socialiste la condu­
sindicatului muncitorilor agricoli să
elaboreze măsuri speciale pentru îm­ sporim cantitatea d e . mărfuri indus­ cerea producţiei, o constituie consfă­ Pentru întărirea capacităţi organizatorica
bunătăţirea muncii sindicale în aceste triale trimise la sate şi să-i mobili­ tuirea de producţiş. Prin consfătuiri,te a sindicatelor
unităţi. La baza acestor măsuri tre­
buie să stea ideea că nucleul principal zeze pentru a produce aceste mărfuri de producţie se realizează în fapt
al organizaţiilor sindicate din G.A.S.
şi S.M.T. (mecanizatori, lucrători per­ în cantităţile şi- sortimentele necesare. principiul colaborării şi ajutorului re­
manenţi, etc.) constituie un detaşa­
ment al clasei muncitoare la sate, a Sarcinile dezvoltării schimbului de ciproc între direcţiile întreprinderilor întărirea rolului sindicatelor în alegerile de deputaţi pentru Marea
cărui menire este să influenţeze în ppera de construire a economiei so- Adunare Naţională.
spirit socialist întreaga viaţă a sa­ mărfuri dintre oraş şi sat cer o îm­ şi organizaţiile sindicale, fără de care
tului. cialiste, in rezolvarea • problemelor ac- Democratismul statului nostru in
bunătăţire radicală a activităţii orga­ nu se pop .e qh| ne unul .mers-^lyîn.- care oamenii muncii participă la
Organizaţiile sindicale din G.A.S. tivităţii întreprinderilor în domeniul conducerea treburilor obşteşti se ex­
să se preocupe mai mult şi să ia par­ nizaţiilor sindicate din cooperaţia de , treprindern şi nu se poate ridica nive- producţiei, retribuirii muncii, satisfa­ primă într-o formă directă în com­
te activă la îmbunătăţirea organizării cerii nevoitor social-cUlturale etc. de­ ponenţa candidaţilor; muncitori, ţă­
muncii, aşa îneît G.A.S. să devină consum, , lui de trai al muncitorilor şl funcţio­ pinde în mod hotărîtor de îmbunătă­ rani muncitori, oameni '^de ştiinţa,
modele de gospodărire socialistă, uni­ narilor. ţirea muncii organizatorice a sindi­ scriitori, ingineri, artişti, activişti de
tăţi rentabile care să obţină cele mai Organizaţiile sindicale care au catelor, a metodelor de activitate şi partid şi de stat, fii devotaţi ai po­
înalte producţii la hectar. membri de sindicat la sate, şi în pri­ Este cunoscut că în multe între­ a formelor de organizare. porului muncitor. Dintre aceştia 169
mul rînd comitetele sindicale mixte co­ prinderi rolul consfătuirilor d e : pro­ sînt muncitori şi 1 ţărani muncitori
Organizaţiile sindicate din S.M.T. munale, trebuie să-considere drept' una ducţie. şste încă puţin însemnat. In întreaga activitate a sindicatelor care lucrează efectiv în producţie.
trebuie să concentreze atenţia mem­ din îndatoririle lor de bază m obili-. unele locuri ele se desfăşoară formal va trebui astfel orientată îneît, în
brilor de sindicat pentru efectuarea la şi p-au suficienţă autoritate- îp rîndu- fapt şi cit mai complect, centrul de Organele sindicate trebuie să mo­
timp şi în bune condiţii a repara­ zarea membrilor de sindicat din sate , ^ muncjtçriIûr. c auzele sînt: greutate să fie mutat în întreprinderi bilizeze masele de oameni ai muncii
ţiilor, îmbunătăţirea calităţii lucrări­ (învăţător, medic, ■sanitar, lucrători atltu- şi Instituţii. Din cele arătate în cu­ să întîmpine alegerile cu însemnate
lor executate, mai buna folosire a din sfaturile populare etc.) pentru a prinsul raportului aţi văzut cît de realizări în producţie pentru înde­
tractoarelor şi maşinilor, reducerea desfăşura o muncă stăruitoare de con­ dinea de desconsiderare faţă de ele mult trebuie să crească rolul comi­ plinirea planului dc stat pe 1957.
preţului de cost al lucrărilor. O aten­ vingere a ţărănimii muncitoare asupra din partea unor conducători econo­ tetelor de întreprindere în rezolva­
ţie deosebită se cere acordată de că­ folosului cooperaţiei în producţia a- mici ; atitudinea birocratică neglijentă rea celor mai importante probleme In lupta pentru realizarea sarcini­
tre organizaţiile sindicale creşterii ca­ gricolă. In acelaşi timp să sprijine faţă. de propunerile practjce făcute; de ale muncii sindicale. In legătură cu lor arătate e probabil că vom întîm-
lificării mecanizatorilor şi creării unor ţăranii uniţi în diferite forme de participanţii la consfătuiri: neînţele­ aceasta este necesar să înlăturăm cu pina şi unele greutăţi provocate de
condiţii corespunzătoare de viaţă şi de gerea de către unele organe sindicale hotărîre toate elementele centralis­ cauze obiective, sau subiective. E po­
muncă acestora. a necesităţii de a acţiona energic pen­ mului exagerat în mişcarea sindicală.
cooperaţie agricolă, în vederea întări­ tru traducerea în fapt de către con­ sibil ca în unele locuri duşmanul să
Organizaţiile sindicale din industria rii şi dezvoltării lor. In ultimul timp au fost luate încerce să lovească în acţiunile noa­
constructoare de maşini trebuie să des­ ducerile ^ întreprinderilor ,a„ propuneri­ unele măşuri importante pentru întă­ stre ştiind că ele duc la întărirea
făşoare întrecerea socialistă pentru a rirea autorităţii şi răspunderii comi­
produce în anul 1957 de trei ori mai Plenara din decembrie a C.C. al tetelor centrale ale sindicatelor în regimului democrat-popular, la îm­
multe maşini agricole decît în 1956 lor valoroase făcute în consfătuiri; realizarea sarcinilor ce se pun în fa­ bunătăţirea traiului poporului munci­
şi să îndrepte atenţia participanţilor P.M.R. a luat o serie de măsuri care slaba publicitate în juruf consfătuiri­ ta organizaţiilor sindicate ce te con­ tor. Vom putea împiedica aceste u-
la întrecere spre asigurarea sortimen­ duc. S-a trecut asupra comitetelor cen­ neltirl, vom putea înlătura cu atît
telor cerute, îmbunătăţirea calităţii, re­ lărgesc sfera 'de acţiune a sfaturilor lor şl a contribuţiei lor-în organizarea trale dreptul de a rezolva unele pro­ mai repede piedicile şi greutăţile din
populare. bleme care înainte erau centralizate drumul nostru, cu cît ne vom sprijini
mai bună a' producţiei. • ' Ia Consiliul Central al Sindicatelor. mai puternic pe organizaţiile sindi­
Cu toate acestea adeseori unele pre­ cale din întreprinderi şi instituţii, pe
In aceste condiţii cresc mult şi sar­ Mişcarea noastră sindicală va putea zidii ale comitetelor centrale ale sin­ largul activ obştesc al sindicatelor,
dicatelor manifestă insuficientă ini­ pe toţi muncitorii, tehnicienii, ingi­
cinile şi răspunderea organelor sin­ să-şi' îndeplinească sarcinile sale de ţiativă, nu fac un pas • fără a avea nerii şi funcţionarii.
indicaţii de la Consiliul Central al
dicate din sfaturile populare, care tre­ şcoală''a organizării' şi conducerii pro- Sindicatelor. Este necesar ca în toa­ Astăzi, cînd în faţa noastră stau
te domeniile muncii sindicale, comi­ îndatoriri mari şi de răspundere, iz-
buie să mobilizeze membrii lor pentru dheţiei, dacă va ridica în primul rînd tetele centrale să acţioneze ca orga­ vorîte din hotărîriie plenarei C.C. al
ne care au răspunderea şi compe­ P.M.R., trebuie să subliniem încă o-
lichidarea oricăror manifestări de bi­ rolul şi autoritatea consfătuirilor de tenţa de a conduce cu spirit de Ini­ dată adevărul leninist că succesul
ţiativă şi îndrăzneală munca sindi­ activităţii sindicatelor depinde de în­
rocratism în munca sfaturilor popu­ producţie în viaţa întreprinderilor. cală în ramura respectivă. drumarea permanentă şi conducerea
lor politică de către partidul marxrst-
lare, astfel ca aparatul acestora să In cadrul consfătuirilor de pro­ Pentru a întări rolul sindicatelor leninist al clasei noastre muncitoare.
pe ramuri de producţie este necesar Sindicalele din ţara noastră nu s ar
lucreze operativ şi cu iniţiativă. ducţie, care întruchipează experienţa, să traducem în viaţă prevederea Sta­ fi putut dezvolta devenind o aseme­
tutului Sindicatelor din R. P. Ro- nea puternică şi influentă organizaţie
Sarcini deosebit de importante revin priceperea, înţelepciunea colectivă în mînă şi, la apropiatele congrese, fie­ de masă şi nici n-ar fi puiuţ obţine
care sindicat să-şi elaboreze un sta­ succesele pe care le-au obţinut fără
organizaţiilor sindicate care cuprind producţie a muncitorilor, inginerilor, tut propriu. Respectînd cu stricteţe îndrumarea şi fără ajutorul de zi cu
centralismul democratic — principiul zi primit din partea Partidului Mun­
salariaţi din industria locală şi gos­ tehnicienilor şi a conducătorilor econo­ fundamental al mişcării noastre sindi­ citoresc Romîn, conducătorul îrrlegu-
lui nostru popor în lupta pentru 'Au­
podăria comunală. mici, esté necesar să se discute toate cale — statutele ce vor fi adoptate rirea socialismului. Suh condum ea
vor trebui să precizeze tocul impor­ P.M.R., luptînd cu hotărîre pentru a-
Consiliile sindicate locale, coordo- problemele légate dé mai buna orga­ tant pe care-1 ocupă sindicatele pe plicarea liniei sale politice, «indtea-
ramuri de producţie în mişcarea tele vor ridica activitatea 'or p» o
nînd acţiunile comune ale organizaţii­ nizare a producţiei, şl gospodărire a noastră ¿sindicală şi răspunderea C.C. treaptă superioară, aducînd astfel o
ale sindicatelor pentru toată activi­ contribuţie tot mai largă şi mai bo­
lor sindicate din localitate, vor trebui întreprinderilor, de ^îmbunătăţirea tatea sindicală din ramurile respec­ gată la dezvoltarea economiei na­
tive. ţionale şi creşterea nivelului de ti al
să sprijine sfaturile populare în des­ procesului tehnolc/gic, creşterea pro­ al celor ce muncesc.
Ne mai despart numai 10 zile de
făşurarea diferitelor acţiuni gospodă- ductivităţii muncii, reducerea preţu-
ducerea preţului de cost şi livrarea la reşti. şi mai ales în aprovizionarea lui de cost, răspîndirâa experienţei
termenele stabilite a maşinilor şi uti­ on .ammo neinliflot rr mm,u,n„ „c,iîi, dezvăluind, npae Kbamza, 1îT1nflaÍiTnI ftQa1t0e. -'TIrn, «anco ee sl t ,sncnonp,, în cadJ_r.u.1l
lajelor agricole. , controlului obştesc făcut în unităţile consfătuirilor dé producţte se ' pot
Organizaţiile sindicale din industria comerciale, lipsurile din activitatea a- pune în discuţie problemele 'cele mai
chimică trebuie să mobilizeze munci­ cestora şi contribuind la înlăturarea variate legate dé buîia desfăşurare
torii, inginerii şi tehnicienii pentru în- lor. a producţiei'într-o secţie, atelier, din
maî multe secţii sau din întreaga
Despre parfictparea activă a muncitorilor întreprindere. In câdrul Consfătuirilor
de producţie trebuie discutate proiec­
la organizarea şi conducerea produefiei tele planului de producţie' şi a celui
'-financiar al întreprinderii.
Plenara C.C. al P.M.R. a adoptat întregii economii naţionale — fără de Este necesar să subliniem că prin
un şir de măsuri de cea mai mare
importanţă pentru afirmarea tot mai care nu e cu putinţă o economie so­ problemele pe care' le dezbat, consfă­
puternică a iniţiativei oamenilor mun­ tu irile 'de producţie se deosebesc de
cii şi asigurarea participării lor tot cialistă planificată s-a hotărît să adunările generale * sindicale. In a-
mai largi la organizarea şi conduce­ cestea din urmă se analizează acti­
rea economiei noastre. Menţinîndu-se se lărgească atribuţiile directorilor de
conducerea unitară şi coordonată a
întreprindere, întărindu-se tot odată vitatea organelor’ sindicale zde con-
răspunderea şi competenţa ministere- , ducer6i îndeplinirea obligaţiilor re­
tor şi direcţiilor generale. ciproce din contractul colectiv, rea-
Importanţa măsurilor luate pentru Uzarea bugetelor asigurărilor sociale,