Page 40 - 1957-01
P. 40
Pas 4. DRUMUL SOCIALISMULUI H r 662
'<XX>ô<><>Î>OOOÔO<5' PROBLEMA KAŞMIRULUI
X Două centrale Motorul eco- g în discuţia
| electrice la un ■ M stu & iită ţb nomic de mare O^ Consiliului de Securitate
singur nod turaţie „D B; s NEW YORK (Agerpres). —
------------ .- , -s După cum s-a mai anunţat, la
In parlamentul austriac 24 ianuarie Consiliul de Securi
hidraulic w m rn mtïlmïismïfeimi .■ Constructorii tate a continuat să examineze
deputaţii comunişti şi socialişti au c e n t problema Kaşmirului.
Oamenii de Şi -;v É L sovietici de ma modificarea regulamentului alegerilor A luat cuvîntul reprezentantul
Indiei, Menon. El a amintit că
ştiinţă sovietici şini au produs în anul 1948 Consiliul de Secu
ritate a început examinarea pro
g studiază posi- 's,' - , o serie experi- g blemei Kaşmirului, ca o plînge-
$ bilitatea cons- mentală de mo- g re a Indiei împotriva acţiunilor
' ' , ' ¿1 ' - , 's „ S \ agresive ale Pakistanului, care
intenţiona să cotropească Kaş-
X trăirii a două toare Diesel de g VIENA (Agerpres)'. TASS a subliniat în cuvîntarea sa că zi a fost discutarea amendamen mirul şi să-l alipească la Pa
transmite : sistemul electoral austriac com telor şi complectărilor la legea kistan. Menon a arătat că, ul
X hidrocentrale în mare turaţie, plicat are un unic scop, şi anu cu privire la vînzarea acţiunilor terior, Consiliul de Securitate a
La 23 ianuarie a avut loc o me, ca la distribuirea manda băncilor naţionalizate. Deputatul ocolit plîngerea Indiei şi a 0 -
g cadrul nodului S Ä « * sKKi deosebit de eco şedinţă a Camerei inferioare a telor pe diferite circumscripţii comunist Fischer, care a luat cu- rientat dezbaterile în direcţia ţi
parlamentului austriac — Consi electorale să se dea prioritate vîntul în această problemă, a nerii unui plebiscit în Kaşmir.
g hidraulic de la nomice, de tip liul naţional al Austriei. regiunilor în care se bucură de declarat că majoritatea aşanu- India, a spus Menon, nu şi-a
g Kuibîşev. încă „DB". Construc o mare influentă partidele con mitelor „acţiuni populare“ (adi asumat obligaţia internaţională,
Punctul cel mai important de servatoare. Koplenig a declarat că acţiuni destinate vînzării — şi juridică privind ţinerea unuL
SX în cursul lucră- ţia lor a fost e- pe ordinea de zi a fost discuta că nu este echitabil ca pentru N.R.) vor cădea foarte repede în plebiscit în Kaşmir, pentru sta
rilor de cons- laboratâ de prof. rea modificărilor şi compactări obţinerea unui mandat de către mîinile celora care dispun de bilirea viitorului acestui teriioriuj
lor la regulamentul alegerilor partidul populist austriac guver pe acum de pachete mari de ac Menon a spus că India a promis
g trucţie dar mai Nikolai Briling, pentru Consiliul naţional. Depu nant să se ceară 24.390 voturi, ţiuni. Vînzarea acestor acţiuni, numai să ducă tratative asupra
taţii comunişti şi socialişti au în timp ce partidului comunist a relevat Fischer, are drept scop posibilităţii organizării plebis
o ales in perioa- întemeietorul te criticat actualul regulament al să i se ceară 64.000 voturi. „să ofere capitaliştilor posibili citului cu condiţia ca trupele pa
alegerilor şi au cerut introduce tatea de a participa la activita kistaneze să fie retrase din Kaş
o da exploatării, oriei motoarelor rea dreptului electoral într-ade- Cu toate că au criticat pre mir şi ca unitatea Kaşmirului să
văr egal pentru toţi cetăţenii, ce- vederea cu privire la alegeri, de tea băncilor care au fost pînă în fie restabilită. Aceste condiţii nu
° s-a constatat uşoare cu pis rîndu-se pentru obţinerea fiecărui putaţii socialişti n-au cerut mo au fost îndeplinite, a arătat Me
dificarea ei imediată, pe motiv prezent naţionalizate, pentru ca non. El a subliniat că poporul
că puterea Podyl Ustinski şi înaltele clădiri de pe cheiul Kotalicenskoi din Moscova. ton. încercări mandat acelaşi număr de voturi. că nu vor să încalce „disciplina din Kaşmir şi-a şi hotărît sin
hidrocentralei Numeroşi deputaţi au cerut in ele coaliţie“. să se stabilească în Austria o gur soarta, exprimîndu-şi voin
le practice e- troducerea unui buletin electoral ţa în constituţia adoptată de A-
unic. Un alt punct de pe ordinea de dominaţie şi mai puternică a ca dunarea legislativă a Kjaşmiru-
poate fi mărită simţitor, prin reflector oglindat care colectea- fectuate cu noile motoare insta- lui, care trebuie să intre în vi
Deputatul comunist Koplenig pitalului“. goare la 26 ianuarie şi care pre
X construirea unei a doua hidro- ză razele solare şi dintr-un ter- [afe pe autocamioane au scos X vede alipirea Kaşmirului la In
dia,
^ centrale pe risberma (placă de mocuplu din semiconductori ca- ţa iveală înaltele lor calităţi în g
M AGAZIN
g gbeton armat pentru consolida- re transformă energia radiată exploatare.
g rea fundului cursului de apă în energie electrică. gMotoarele , DB" prezintă in- SPECTACOLE
g în aval de baraj) barajului de- încercările au arătat că un did superior[’ ¡n comparaţie cu g CINEMATOGRAFICE
o versor al nodului hidraulic. Pu- generator cu reflector solar de motoareie Diesel fabricate în X 28 şi 29 ianuarie 1957
g terea aproximativă a noii hi- 2 metri produce energie cu un străinătate DEVA : Feroviarul (film italian) j
ALBA IU LIA : Volniţa (film sovietic
g drocentrale va fi de 800.000 randament deaproximativ 2,5 T , în culori); PETROŞANI: Prietene de
noapte (film francez) ; SEBEŞ : Harn-
o kV . Cea de-a dom hlirocen-. la şuti. lnt Frontul socialist unit In urma refuzului Israelului let (film englez) j HAŢEG: Muzică
cu bucluc (film so vietic); Saltanat
trală va folosi surplusul de apă O mare centrală solară avînd Pen T ll^cer(a_re^ \° (film sovietic) j SIMERIA: Star fără
voie (film german) ) ORAŞTIE: S-a
care se proecteazâ să fie adusă suprafaţa oglinzilor de 20.000 r, D cacLemiei „Litru cere retragerea de a-şi retrage trupele din Egipt, au loc înlîmplat pe stradă (film b u lg a r):
Tailandei din BRAD: Hazem şi Giamila (film chi
spre Volga de la unele cursuri metri patra.fi, înzestrată cu o Ul-aRri-StăSţil■ese ^furncceţtieoanzăariiParmt,cout'o blocul S. E. A. T . O. Tratative între SIRIA nez) : LONEA : Ei au fost primii (film
de apă din nord. In timpul vii- termofilă de acest tip ar pu- rului Diesel conceput de prof. şi alte ţări arabe so v ietic): ZL.' TNA : Drum însîngerat
tea avea o putere de 250 kW. Briling. (film iugoslav) : T E IU Ş : Sciuşcia
g turitor noua hidrocentrală va (film italian ). 1LIA: O primăvară la
g putea utiliza o partea apelor Cocs metalurgic din Acest laborator, înfiinţat ta g Budapesta (film m aghiar): APOLDU
g din Volgq, care trec prin bara- — ---------------—— Moscova la sfîrşitul anului DE S U S : Popescu 10 în control
o jul deversor, ocolind agregatele cărbune necocsiricabii BANGKOK (Agerpres)1. — (film romîncsc) 1 AAuzică şi dragoste
(film cehoslovac) : BARU MARE : O
g primei hidrocentrale. La uzina cocsochimică din ţ1.953, , elabo.rea,ză bazmelneinşntiripniţni-r După cum anunţă ziarul tai- sărutare furată (film german în cu
o Problema construirii a două Harkov s-a obţinut cocs meta- flce eP 1 . landez „Sianseri“, Frontul socia pentru adoptarea unor măsuri comune lori).
o hidrocentrale la un singur nod lurgic din cărbune necocsiţica- raPl e list unit, creat recent prin unifi- Selecţiunl din programul
de radio
% va firezolvată pentru prima bit. P ini inprezeonatr,eacăarbupnaterlue par™tide de opozi DAMASC (Agerpres). — Israelului de a-şi retrage trupe
ţie, a protestat categoric împo Corespondenţii de presă anun le din G-aza şi din peninsula LUNI 28 ianuarie — Programul I :
| oară in U.R.S.S.. Fireşte;ea va cu flacără lungă (bogat in ga- af-cacitafu turbmelor cu gaze. ţă din Damasc că primul minis Sinai. 5,35 Emisiunea de cîntec.e „înfloreşte
In prezent, colectivul labora tru al Siriei, Sabri Assali, a de ţara mea" : 6,25 Jocuri populare romî-
O trebui studiată temeinic. Hidro- ze) şi cărbunele puţin cocs¿fi- torului, în colaborare cu ingi triva desfăşurării la Bangkok a clarat la 24 ianuarie că între Agenţia Reuter anunţă că a- n e şti; 6,45 Emisiunea pentru copii şi
o centrala de la Kuibîşev s-a cabil erau folosiţi în proporţie neri de la uzina de automobile manevrelor ţărilor membre ale Sir:a şi alte ţări arabe au loc ceastă atitudine a Israelului „a tineret „Dimineaţă de iarnă“ ; 7,35
<> construit pe terenuri moi, cons- redusă, amestecate cu cărbune din Gorki, încearcă un nou mo- S.E.A.T.O. In comunicatul dat tratative pentru unificarea mă sporit încordarea“ în Orientul Cîntece şi jocuri populare rom îneşti;
g tructorii au executat peste 180 cocsificabil. publicităţii în legătură cu aceas surilor ce trebuie adoptate în Mijlociu şi că în ţările arabe se 9,30 Emisiunea pentru copii şi tineret
urma situaţiei create de refuzul consideră că ea „va avea reper- „Ştiinţa învinge"; 10,30 Întreţinerea
o milioane metri cubi săpături de Cocs metalurgic din cărbune ior u?or ?‘l rapid cu benzină ta se arată. între altele că cele cursiuni ce nu pot fi evaluate“. fierului de călcat; 11,45 „Traista cu
poveşti“ : „ledul cu trei capre“, povestire
î pămînt.La construirea celei pufin cocsificabil a fost obţinui Pentr? patru partide vor depune toate de Octav Pancu-Iaşii 14,00 Muzici u-
şoară rom înească; 16,15 Concert pen
% de-a dom hidrocentrale nu vor pentru prima oară in practica eforturile pentru a sili guvernul tru co p ii: Viaţa şi opera marelui com
pozitor Ludwig van Beethoven — par-'
f maifi necesare săpături de pă- mondială de colectivul 0™ e‘ °?bme Tailandei să se retragă din blo ATENTAT ÎMPOTRIVA UNITĂŢILOR IUGOSLAVE DIN CADRUL tea I ; 19,10 „Pentru fiecare melodia
preferată"; 19,55 Eimisiunea „Noapte
| mint. Groapelede fundafle, ca-tulul ie cuclomSb.Eus.Ati.bTil.Oi Aa., caddeeo-are*ce apar a graiului op- FORŢELOR O.N.U. bună, copii" : „Acul şi barosul" de Ion
Creangă ; 20,00 In India. Emisiune
o nalele de fugă şi de aiuefie sintmiel de Stilate a U.R.S.S. In de “ gl i o tenenţa la acest bloc are o in AGENŢIA Taniug, transmite goslavi şi un observator suedez realizată de Mihai Ghimpu; 21,10 Emi
Ş dejaterminate. De asemenea nu acest scop s-a construit o ins- combustibil. fluenţă nefastă asupra econo că comandamentul unităţii iu a stabilit că mina fusese pusă siunea „Părinţi şi copii“ ; 21,25 Din
miei naţionale. Frontul socia goslave, care se află în Egipt în după trecerea unei patrule iu comoara folclorului nostru. Cîntece
g vor mai fi necesare nici chel- talaţie experimentală specială, fsemenea lu.,rau pe cadrul forţelor internaţionale goslave însărcinate cu scoaterea haiduceşti. Programul II — 15,40
O.N.U., a anunţat că un autove minelor din acest sector şi că Prelucrări de folclor pentru orchestră
o tuieli uriaşe pentru construirea in baza proiectelor executate de inia fo osiru gaze or ■ ^ list unit Cere de asemenea înlă hicul iugoslav s-a lovit de o mi lăutarii atentatului au ţintit gro de muzică populară de Radu Voines-
nă antitanc în apriperea locali sul trupelor iugoslave, care ur c u ; 16,45 Muzică uşoară la cererea
| unor lacuri ie acumulare. Toate oameni de ştiinţă ucraineni. Si artificiale ca combustibil mo- X turarea consilierilor -militari a- tăţii Um Gataf, lingă linia de mau să treacă prin acel loc. Co ascultătorilor: 17,15 Vitrina cu cărţi
X sacestea vor reduce considerabil Cocsul din cărbune puţin cocsi- tor. mericani din armata tailandeză. mandamentul trupelor iugoslave n o i; 18,55 Sfatul medicului: Starea
demarcaţie dintre Egipt şi Is remarcă faptul că israelienii mi- timpului şi sănătatea; 19,15 Teatru la
g costul lucrărilor. ficabil şi cărbune cu flacără Labor_atorul_ este înzestrat cu nînd şi distrugînd drumurile în m icrofon: „Topaze“, adaptare radio
rael. In urma exploziei au fost greuiată,, îndeplinirea misiunii fonică după comedia lui Marcel Pag-
o lunaă nrpnnraf 1n ncprtRtn ins- aparataje unicate. Deosebit de ^ forţelor O.N.U. şi fac posibile n o l; 21,30 Ciclul „pentru iubitorii
răniţi doi ofiţeri' iugoslavi din tnuzicii de cameră“ : Deschiderea ci
o 0 centrală electrică solară talaţie, are granulaţia necesară, interesantă este instalaţia care g Sfudenji sovietici — asemenea acţiuni de diversiune. clului Joharines Brahms.
o 1 iar forma bucăţilor este opti- ars aspectul unui motor cu ci- g tre care'Unul'destul de grav. O
turişti în ţara noastră MARŢI 29 ianuarie — Programul I i
3 Deşi lucrări in domeniul mă pentru procesul de elabo- tindru transparent. Cu ajutorul X comisie compusă din ofiţeri iu 6,45 Emisiunea muzicală pentru co p ii:
g gconstruirii de centrale electrice rare din furnal. Vineri au sosit în Capitală „Flueraşu! fermecat“ ; 7,35 Concert
ei se studiază procesele care un mare grup de studenţi so de dimineaţă; 9,30 Emisiunea pentru
g gsolare se desfăşoară de mult Rezolvarea importantei pro- desfăşoară in motoarele cu vietici, care îşi vor petrece va copii şi tinerel „Prietena noastră car
g în diferite ţări, pînă in prezent bleme a obţinerii cocsului din cai burator şi in motoarele un- g tea" : „Cireşarii“ de C. Chiriţă; 10,30
g Xnimeni nu a reuşit sa elaboreze cărbune necccsificabil are o Sfaturi gospodăreşti; 11,30 De la o
amestecul combustibil este melodie la alta ; 12,40 Cronica electo
g schema unei centrale de acest mare însemnătate practică : in- Iciflamat prin compresie. Pro- <> canţa în ţara noastră ca turişti. rală de Iulian F itz ig ; 14,45 Emisiunea
ED SEO SEE&sai de cîntece „înfloreşte ţara mea“ ; 15,50
o gtip care sa alba însemnătate dustria siderurgică va primi u- ccsul de aiclere este studiat du- Oaspeţii, printre care se află Muzică uşoară romînească ; 16,15 Emi
g pe plan industrial, dată fiind riaşe cantităţi suplimentare de 9ă metoda neomogeneităţii op- o studenţi de la institutele de me In spatele „doctrinei Eisenhower“ siunea pentru copii şi tineret: „Vreau
dicină, căi ferate, metalurgie, să ştiu"; 16,45 Coruri ale Caselor de
gg puterea extrem de mica a ter- combustibil pentru furnale To- Use. Totodată, se execută fii- aviaţie, construcţii forestiere şi TELURI IREA LIZA BILE' cultură; 18,35 Melodii populare romî
mocuplurilor transformatoa- todată întreprinderi siderurgice stiări cu o viteză de 4.000 ima- neşti ; 19,10 Muzică de estradă la cere
g re principale, ale energiei solare se vor putea construi în regiu- - ini Pe secundă. electrotehnice, din fnai multe 0- rea ascultătorilor; 21,00 „Compozitorul
g in energie electrică. Astfel, în ni unde nu există cărbune coc- Toate lucrările de cercetări g raşe ale Uniunii Sovietice, vor Un comentariu al ţelurile irealizabile ale politicii săptămînii“ : Nicolo Paganini. Progra
g gS.U.A., nu s-a putut depăşi o sificabil, dar în care se găsesc în domeniul teoriei turbinelor petrece trei zile în Bucureşti şi ziaristului Lippman S.U.A. comentatorul menţionea mul I I : 14,03 M uzici uşoară romîneas
despre politica externa ză pretenţiile Statelor Unite la că ; 18,55 Sfatul medicului: Tehnica
g putere de 2—3 waţi. zăcăminte de minereu de fier, cu gaze. care se efectuează in <j şase zile pe Valea Prahovei. In a preşedinte7ui S. U. A- dominaţia mondială şi Ia politica alimentaţiei artificiale«^ copilului; 19,15
g Un grup de oameni de ştiinţă precum şi rezerve de cărbune U.R.S.S., sînt coordonate de X localităţile de pe Valea Prahovei Scriitorii noştri despre alegerile de al
X gcolaboratori ai Institutului cu flacără lungă şi cărbune către Comisia pentru aceste ei se vor întîlni cu studenţii ro- NEW YORK (Agerpres). proclamată de ele a „amestecu tădată : 20,45 Invenţii şi inventatori.
g de energetică „G. M. Krjija- puţin cocsificabil. Comentatorul ziarului „New lui în soarta oamenilor din toate Emisiune realizată de Horia Lupan!
motoare înfiinţată pe lingă la- g mîni aflaţi la odihnă. York Herald Tribune“, Lippman, ţările“. 21,05 Muzică populară romînească la
comentînd discursul rostit de Ei cererea ascultătorilor; 22,00 Seară de
novski" al Academiei de Ştiinţe La Harkov a fost proiectată borator. Din comisie fac par- g senhower cu prilejul realegerii Lippman scrie că ar fi mai muzică de cameră.
sale ca preşedinte, arata că a- bine să se recunoască că „orîn-
ga U.R.S.S. a dobîndit succese in prezent o instalaţie experi- te specialişti de seamă. Pentru cest discurs „a cuprins promi duirea mondială unică“ la care BULETINE DE ŞTIRI
aCeSt dom,eniU) Ei me( ntală industrială pentru coc- anii viitori sînt prevăzute lu- g ® In cîteva rinduri © siuni care depăşesc limitele po se gîndeşte Eisenhower este inac
o au realizat un generator elec- sificarea continuă a cărbunelui . . . , , , , „„„ g sibilului...“ In ceea ce priveşte cesibilă ţelului politicii ameri 5,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,00; 15.00;
g trie solar de 40 waţi şi au ela- puţin cocsificabil. si cărbunelui experimentale in vederea ^ LA PHENIAN a fost semnat cane. In această ordine de idei 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (programul I);
Lippman propune „să se intro 14,00, 16,00, 18,00, 20,00; 21,00 şi 23,00
X borat schema primei centrale cu flacără lungă,’avînd o ca- găsirii unor procedee de mărire 0 protocolul cu privire la acorda (programul II).
ducă în lupta ideologică suflul
g electrice solare din lume. Gene- pacitate de 10 tone cocs pe a eficacităţii turbinelor cu g rea de ajutor economic de către răcoritor al ideii trăieşte şi
lasă şi pe alţii să trăiască“.
g ratorul se compune dintr-un oră. gaze. g R. P. Chineză, R. P. D. Coreene
'0 0 0 0 0 0 0 0 <XX 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 şi protocolul cu privire la co
merţul între R.P.D. Coreeană şi
Ecourile declaraţii agenjies TASS R.P. Chineză pe acest an. FlOTâ AMERICANA Ui MEDITERANA
LA SFIRSITUL lunii ianuarie
va avea loc ia Varşovia o şedin
ţă a Comitetului internaţional al
^ :G o o o o c x > t X 3 c o s o s o o c x x ^ 4 ^ o o c c o c « x x x 3 c o œ c c o o G c o c o o o c G c o D o a c o o o c c r Ö G Ö O C O Ö Q C O Ö O foştilor deţinuţi ai lagă
FRANŢA. ^ork ă lui F. Orehov în legătu său de la Moscova sub titlu l: rului de concentrare de la Os- va fi înarm ata ou bombardiere atomice
„Roşii avertizează statele cu wiecim. Convocarea acestei şe
ră cu ecoul trezit în presa a- privire la bazele americane şi dinţe coincide cu ziua în oare se LONDRA (Agerpres). — za pe un purtător de avioane“.
subliniază primejdia răzbună sărbătoreşte cea de a 12-a ani TASS transmite: . După cum rezultă din ştire,
PARIS (Agerpres). — mericană de declaraţia agenţiei rii“. versare a eliberării deţinuţilor înarmai- x- cu bombe atomice a
de la Oswiecim de către Armata Ziarul „Daily Mail“ a publi flotei a 6-a are drept scop în
Declaraţia agenţiei TASS cu TASS şi articolul din „Prav Trebuie totuşi subliniat că Sovietică. cat la 24 ianuarie o ştire care tâi irea ¡.i.liticii S.U.A. în Orien-
ziarele americane publică în a- arată, că S.U.A. încearcă să im «ui Apropiat. Referindu-se la o
privire la intenţia cercurilor 0 - da“, „Planuri primejdioase“. celaşi timp ştiri din care reiese ZIARUL „Seul Sinmun” din pună prin ameninţări grosolane convorbnt pe care a avut-o cu
că S.U.A. îşi continuă pregăti Phenian anunţă că 67 la sută ţărilor Orientului Apropiat „doc viceamiralul Brown, comandan
ficiale din S.U.A. de a staţiona La 24 ianuarie,' scrie Ore rile în vederea folosirii armei din absolvenţii de anul trecut ai trina Eisenhower*. Coresponden tul flotei a 6-a, Noel Barber re
atomice în Orientul Apropiat şi instituţiilor de învăţămînt supe tul acestui ziar, Noel Barber, a latează că bombardierele atomi
pe teritoriul altor state unităţi hov, ziarul New York Times a Mijlociu. Astfel, tot ziarul „New rior din Coreea de sud nu au comunicat de pe bordul vasu
York Times“ scrie că în prezent putut să găsească de lucru. ce vor fi o complectare la „pu
militare americane atomice a dat publicităţii textul integral „nu este exclusă posibilitatea“ Presa din Coreea de sud arată lui amiral al flotei a 6-a ameri
folosirii armei atomice „mici“? că şomajul este consecinţa di cane, care se află în Marea Me- ternica formaţie (adică flota a
fost publicată de toate ziarele al declaraţiei agenţiei TASS cu ¡(1) de importantă tactică, „da rectă a micşorării producţiei in diierană că peste cîteva zile a-
că S.U.A. vor participa la ope dustriale şi agricole în Coreea ceastâ flotă va primi bombar 6-a), oare reprezintă ameninţa
pariziene. privire la planurile americane raţiuni militare în Orientul de sud. . diere cu reacţie pentru transpor
Apropiat“, tul de bombe atomice, avînd ba rea care se ascunde în spatele
Ziarul „Croix“, calificînd a- de a trimite în alte ţări unităţi c POTRIVIT datelor ziarului
Observatorul din Washington „Journal of Commerce“, multe „doctrinei Eisenhover“.
ceastă declaraţie ca „un aver militare înarmate cu arma ato bănci din New York şi din alte
al acestui ziar, James Reston, oraşe ale S.U.A. au realizat
tisment dat puterilor occiden- • mică şi proiectile teleghidate, anul trecut profituri cu pînă la
arată în această ordine de idei 40 la sută mai mari decît în a-
tale“, atrage atenţia asupra a- precum şi textul integral al ar nul 1955,
că declaraţiile care subînţeleg
celui pasaj din declaraţia ticolului „Planuri primejdioa 28 PERSOANE au fost omo-
se“, consacrat aceleiaşi proble posibilitatea folosirii de că rîte, un mare număr rănite şi
agenţiei TASS în care se ara me şi publicat în „Pravda“ 'din 165 case au fost distruse în tim
tă primejdia noii acţiuni a- 23 ianuarie. In afară de aceas tre Statele Unite a armei pul furtunilor care au bîntuit în
gresive a guvernului • Ş. U. A.
pentru popoarele acelor state ta, „New York Times“ a publi atomice „tactice“ în Orien ultimele zile în insulele Canare
unde urmează să fie staţionate cat o ştire a corespondentului din Oceanul Atlantic. Potrivit Represiuni poliţieneşti în Camerun
său de la Moscova privind ar tul Apropiat „pot crea o piedi datelor oficiale pagubele mate
detaşamentele americane ato ticolul din „Pravda“ şi declara riale se ridică la aproape PARIS. (Agerpres)". — Po mat populaţia să nu ia parte la
mice. ţia TASS. Celelalte ziare pu că pentru adoptarea planului“ 300.000.000 pesetas. trivit relatărilor ziarului „L-Hu- alegerile din 23 decembrie pen
blică de asemenea ştiri trans manite“, de la sfîrşitul luniii de tru „adunarea reprezentativă“
Ziarul „Le Monde“ consideră lui Eisenhower şi să îngreune LA 24 IANUARIE, la Casa cembrie anul trecut în Camerun locală.
de asemenea declaraţia agen învăţătorului din Moscova a a- autorităţile franceze iau mă
ze trimiterea de forte armate vut loc o întîlnire a învăţători suri militaro-poliţleneşti împo „Guvernul Guy Mollet, scrie
ţiei TASS ca un serios avertis mise de agenţiile de presă şi lor din capitala U.R.S.S. şi re triva populaţiei care refuză să ziarul, trebuie să dea lămuriţi
americane în ţările Orientului giunea Moscova cu delegaţia lu se supună regimului colonial. asupra evenimentelor din Ca
ment împotriva staţionării u- de corespondenţii speciali în ca crătorilor din învăţămînt din merun şi asupra situaţiei sute
Apropiat. Reston citează argu R.P.R. care vizitează Uniunea Represiunile poliţieneşti au lor de cetăţeni din Camerun care
nor unităţi americane atomice re se expune conţinutul artico Sovietică. început în legătură cu faptul că sînt maltrataţi şi aruncaţi în în
în Europa, Orientul Apropiat lului publicat în „Pravda“ şi mentele cîtorva militari ameri patrioţii din Camerun au che- chisori“.
şi Japonia. textul declaraţiei agenţiei TASS.
cani, privind faptul că folosirea
De altă parte, „Paris-Presse
— ITntransigeant“ şi alte cî- Tipic pentru cîteva ziare este armei atomice de orice dimen
teva ziiare de dreapta se stră titlul sub care ziarul • „New siuni ar duce inevitabil la tran In atenţia celor oare posedă butelii aragaz
duiesc să atenueze impresia York Times“ a publicat ştirea
produsă de declaraţia agenţiei corespondentului său de la sformarea războaielor mici. în- Depozitul de petrol Deva, a- tre cărăuşul depozitului, Costul
TASS calificînd-o drept „o ma Moscova. Titlul este următorul: duce la cunoştinţa celor care po transportului (butelia goală la
nevră propagandistică“, „Uniunea Sovietică avertizea tr-un război mare. sedă butelii de aragaz că trans depozit şi plină acasă) este de
ză aliaţii S.U.A. să nu permită portul la baza de încăroare şi 4,50 lei.
S. U. A. la domiciliu se efectuează de'că
Pentru informaţii suplimenta
MOSCOVA (Agerpres)'. - I crearea de baze atomice“. Zia re adre&aţi-vă la. telefon 110.
„Pravda“ din 25 ianuarie pu rul „New York Herald Tribune“
blică o corespondentă din New publică ştirea corespondentului
Redacţia şi administraţia ziar ului str. 6 Martie nr. 9, Telejon: 188—189. Taxa plătită în numerar conjorm aprobăiii Direcţiunii Generale P T. TR. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1049. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.