Page 42 - 1957-01

P0£. 2 DRVMUL SOCIALISMULUI N r. 653

« 5 -5

Alegerile din trecut şi Probleme actuale ale intelectualităţii Popas la Simeria

alegerile de astăzi 000000000000<>000000000000c0<>00000000000c000000000000000000000<xx>0'

Alegerile ca­ din Constituţia ■ De pe podul construit deasupra varăşul Dorel Vladislav, secretarul
căii ferate, care leagă gara cu o- organizaţiei U.T.M. L-am rugat
Activitate culturala vie — rezultate concrete raşul Simeria, poţi cuprinde cu o să-mi vorbească despre realizările
privire toată aşezarea. La ora a- obţinute de brigăzile de tineret.
re aveau loc în Dr. A. RĂULEA R.P.R., toţi oa­ în transformarea satului ceasta matinală, străzile cunosc o
trecut în patriia menii muncii, vie anim aţie: muncitorii feroviari — Brigăzile de tineret — a spus
noastră, sub faî- ju rist cetăţeni ¡ai Repu ‘ ' se îndreaptă spre ateliere, funcţio­ Vladislav — şi-au îndeplinit sarci­
narii spre instituţii iar vînzătorii nile anuale de plan încă din pri­
Intelectualii din comuna Berthe- (emisiunea pentru sate) şi alte se îndreaptă grăbiţi spre magazine. ma jumătate a lunii decembrie. In
prezent, tinerii noştri muncesc cu
sa haină a aşa-zisei „democra­ blicii Populare Romîne care au lot, au obţinut rezultate bune în Convorbire cu tovarăşul metocie- Casele cu un etaj, perfect alinia­ elan sporit pentru îndeplinirea şi de­
te, se înşiruie de-a lungul străzilor. păşirea angajamentelor luate în
ţii", se desfăşurau între mai ma­ împlinit vîrsta de 18 ani, fără munca de culturalizare a maselor. ÎNTREBARE: Care sînt re- In centrul oraşului se înalţă un bloc cinstea alegerilor de la 3 februarie.
cu două etaje, construit recent. In
rii (ării, care excludeau de la vot deosebire de rasă sau naţionali­ Munca lor unită şi p lin ă , de elan a CONSTANTIN GHIŢESCU apartamentele sale spaţioase şi con­
fortabile locuiesc feroviarii. In Si­
după bunul lor plac pe toţi acei tate, sex religie, gradul de cul­ învăţător zultatele obţinute în munca de- meria, în anii puterii populare s-au
înălţat multe construcţii. Printre
care enau consideraţi ca fiind po­ tură, profesie sau durata domi- dat posibilitatea să se obţină rea­ directorul căminului cultural din pusă pină acum ? acestea amintim cîteva: o şcoală
nouă construită în 1956, un cămin
trivnici orînduirii burgheze. cilierii au dreptul de a lua par­ lizări care depăşesc cu mult nive­ comuna Berthelot — Haţeg RĂSPUNS: Despre rezulta­ de copii, 02 de locuinţe individuale
construite cu credite din partea sta­
Astfel, prin lege, era oprită de te la alegerea deputaţilor cu ex­ lul celor obţinute în alte localităţi ntele,. obţinute de rloi: vorbesc tului, staţia de radioficare, cinema­ Munca în secţiile atelierelor a
la vot peste jumătate din popu­ cepţia celor lipsiţi de facultăţile faptele. Mai întîi a fost lichi­ tograful renovat, magazinele ali­
laţia ţă rii: în aceste categorii mintale şi a persoanelor care In scopul cunoaşterii şi populariză­ cinlle ce — luat în primul mentare şi de confecţii, fabrica de devenit mai sporincă. Muncitorii de
intrau în primul rînd femeile prin diferite condamnări şi ho- produse lactate, una din cele mal
deşi contribuiau alături de băr­ tărîri judecătoreşti au pierdut rii metodelor de muncă ale colecti­ le-aţi dat aproape complect analfa­ mari din ţară. aici au primit de la uzinele „losif
baţi la o muncă istovitoare. dreptul electoral.
rînd spre rezolvare ? betismul. In satele aparţinătoa­ La Intrarea în curtea atelierelor Rangheţ“ din Arad 6 strunguri noi,
C.F.R. l-am întîlnit pe tovarăşul
vului de intelectual■i■ din Berthelot, RĂSPUNS: Am amintit la re comunei Berthelot, mai exis­ Ştefan Zapotinschi. Mergea spre sec­ iar din R.P. Polonă au primit alte
un redactor al ziarului nostru a al ţia mecanică. L-am însoţit. In ate­
îriceptft faptul că existau un tă foarte puţini care încă n-au lier l-am întîlnit, aplecat deasupra 4 strunguri de mare rentabilitate.
Era apoi împiedicat de la vot ti­ Potrivit art. 3 din aceeaşi lege, menghinei la care lucrează, pe to­
vut o convorbire cu tovarăşul Cons­ număr mare de analfabeţi în învăţat ca, te. Din cei care au De asemenea a fost pusă în func­

neretul pînă la vîrsta de 21 de poate fi ales deputat în Marea tantin Ghiţescu, directorul căminu- comună. Munoa cu cartea învăţat carte în ultima vreme, ţiune cu o capacitate de producţie

ani. Lipsită de a-şi exercita drep­ Adunare Naţională orice om al t. ' ' era inexistentă, iar des­ astăzi avem în comună oameni }

tul de vot sub regimurile bur- muncii cetăţean al R.P.R. cu lui cultural, în legătură cu mumea lărgită cazangeria nouă.

ghezo-moşiereşti era şi armata, drept de vot care a împlinit vîrs­ desfăşurată în vederea transformării pre transformarea' socialistă â de bază. Tovarăşa Maria Che- Sirena a vestit terminarea lucru- »
iul. Muncitorii se îndreaptă grăbiţi (
fiind considerată ca o mare mută, ta de 23 ani. . .♦ t agriculturii abia se vorbea. Am recheş este secretara organiza­ spre casele lor. După masă, unii
vor merge la cinematograf, iar alţii
socialiste a agriculturii. Publicăm considerat .-necesar să ne în-' ţiei de bază 'ţP.M,R., iar tov. la „Casa alegătorului" pentru a
participa la programul acesteia.
ţinută numai pentru a oprima Universalitatea dreptului de vot răspunsurile tovarăşului Constantin dreptăm atenţia în primul rînd Ionuţ Vasiu este preşedintele

masele muncitoare care se ridi­ a fost introdusă în ţara noastră G h iţescu : spre rezolvarea acestor proble­ întovărăşirii agricole.

cau împotriva nedreptăţii. pentru prima oară prin legea nr. me. La fel, am coiisiderat ca Avem un local al căminului

In afară de aceasta, sistemul 560 din 15 iulie 1945. Prin mo­ ÎNTREBARE: Ce ne puteţi o sarcină importantă şi pe a- cultural care în fiecare seară
spune despre activitatea cul­
electoral neligeferat al burghe­ dificările aduse acestei legi la turală a comunei înainte de ceea a muncii de lămurire în cunoaşte febrilitatea pregătiri­ La această oră străzile Simeriei
1948 ? cunosc aceeaşi vie animaţie...
ziei punea o bună parte din ce­ sfîrşitul lunii noiembrie 1956, direcţia predării cotelor şi au- lor (repertoriul de cîntece pen­

tăţenii ţării noastre în situaţia Marea Adunare Naţională a în- toimpunerilor. Trebuiau orga­ tru cor, echipa de teatru, echi­ VASILE DRAGOMIR
corespondent
de a nu-şi putea exercita drep-- lăturat unele restricţii în sensul nizate echipele — mai bine zis pa de dansuri etc.). Pentru ac­
cercurile pe specialităţi — în tivitatea depusă, căminul nos­
turile electorale. De pildă, mase că de a cum înainte au dreptul RĂSPUNS : In comuna Ber- cadrul căminului. Aci am pri­ tru a fost distins în 1951 cu
thelot, ca şi în celelalte comune mit un sprijin concret din par­ premiul II pe ţară, atribuit bi­
mari de muncitori şi ţărani erau de a vota toţi cei care au îm­ şi sate în general, am moştenit tea organizaţiilor de bază de bliotecii pentru cele 19 cercu­ Să respectăm regulile de circulaţie
omişi în mod intenţionat din lis­ plinit 18 ani în afară de acei care o povară grea a trecutului. Nu partid şi de tineret. Aceste or­ ri de citit, iar pentru întreaga
tele electorale. Pe de altă parte, sînt lipsiţi de facultăţile mintale erau mai puţin de 200 neştiu­ ganizaţii şi-au propus de ase­ activitate culturală, ulterior,
sate întregi — socotite potriv­ tori de carte, nu aveam local menea ca sarcină să lupte şi am fost distinşi cu premiul I
pentru cămin cultural. In tim­ pentru rezolvarea acestor pro­ pe raionul Haţeg. Asigurarea în bune condiţiuni a mentată, pietonii trebuie să fie atenţi
nice guvernului — erau decla­ sau prin anumite hotărîri jude­ pul liber oamenii se adunau pe bleme. transporturilor impune o respectare şi să respecte semnalele miliţienilor
la porţi şi jucau cărţi. In lo­ Cel mai îmbucurător rezultat severă a regulilor de circulaţie atît din de la serviciul circulaţiei. Acolo unde
rate în ajunul votării ca fiind cătoreşti şi-au pierdut dreptul e- cul serbărilor culturale aci se ÎNTREBARE: Pentru rea­ obţinut este însă înfiinţarea partea conducătorilor auto şi hipo, cît semnalizarea se face electric, aşa cum
organizau foarte des petreceri lizarea celor propuse, fără în­ unei întovărăşiri agricole în este cazul în oraşul Deva, la culoarea
contaminate de diferite boli şi lectoral. cu chef, şi lăutari care se sol­ doială că aţi folosit anumite comuna noastră. Această înto­ şi din partea pietonilor, întrucît ne- galbenă care înseamnă atenţiune, pie­
dau cu multe neajunsuri. Des­ forme şi metode pentru atrage­ vărăşire cuprinde 37 membri respectarea regulilor de circulaţie are, tonii trebuie să aştepte pe trotuar pînă
împiedecate în felul acesta de a Această universalitate a drep­ pre altă activitate culturală nu rea locuitorilor în spre activi­ care posedă o suprafaţă de te­ de cele mai multe ori, drept consecinţă semnalizatorul indică culoarea verde
se poate vorbi. tatea culturală. Ce ne puteţi ren arabil destul de mare. producerea de accidente soldate cu dis­ (trecerea liberă). Deosebit de primej­
merge să-şl exercite dreptul de tului de vot duce la întărirea spune în direcţia aceasta ? trugeri de bunuri materiale. dioasă este urcarea sau coborîrea în
ÎNTREBARE: Cunoscînd Urmările pozitive ale depla­ autovehicole în timpul mersului. De a-
vot. Campania electorală din continuă a regimului nostru de starea de fapt, şi sarcinile ce RĂSPUNS: Din diversele sărilor formaţiilor artistice din In regiunea noastră s-a constatat că cest lucru trebuie să ţinem cont întru­
timpul burgheziei se desfăşura democraţie populară, la unita­ stau în faţa noastră în etapa forme de manifestare cultura­ Berthelot se pot constata şi în ultimul timp o mare parte din acci­ cît cine, se urcă sau coboară din mers,
în condiţii de teroare, cu bătăi tea de nezdruncinat dintre par­ actuală, ce măsuri aţi luat în lă am socotit ca cea mai potri­ la Crăguiş şi Fărcădin unde s-a dentele de circulaţie se datoresc fie se expune unui accident,
şi schingiuri, creînd în rîndul tid, guvern şi popor, la adînci- vederea orientării muncii de vită şi mai frecventă de altfel, luat iniţiativa construirii loca- necunoaşterii regulilor de circulaţie fie
culturalizare pentru ca aceasta pe aceea a conferinţelor. Pen­ . lurilor pentru căminele cultu­ unei atitudini de nepăsare din partea Sînt unii ciclişti care circulă agă­
populaţiei o atmosferă de teamă. rea prieteniei frăţeşti dintre po­ să-şi poată atinge scopul ? tru a fi accesibile înţelegerii au­ rale necesare acestor sate. conducătorilor auto, hipo şi a pieto­ ţaţi cu niîna de un alt vehicol. Acest
ditorilor şi mai ales pentru a nilor. lucru este interzis deoarece bicicleta
După terminarea alegerilor, oa porul romîn şi naţionalităţile RĂSPUNS: Cunoscînd sar­ nu plictisi pe aceştia, conferin­ ÎNTREBARE: Ce planuri balansează şi respectivul poate cădea
cinile şi forţele de care dispu­ aveţi pentru viitor ? Pentru evitarea oricărui accident, se cu multă uşurinţă, expunîndu-se unui
o încununare a tuturor acestor conlocuitoare, la integrarea în neam, în primul rînd am tre­ impune ca toţi conducătorii auto, hipo accident.
cît şi pietonii să cunoască temeinic re­
şarlatanii, urma aranjamentul: procesul construirii socialismului gulile de circulaţie şi să le respecte O grijă deosebită trebuie să avem
în interesul lor şi al întregii colecti­ faţă de copiii, care în marea lor ma­
furtul de urne care asigura ale­ a unor pături sociale tot mai vităţi. joritate nu cunosc regulile de circulaţie
şi pot cădea uşor victime. Astfel de
gerea-; celui dorit de stăpînire largi. Tuturor cetăţenilor patriei Iată pe scurt ceea ce trebuie să cu­ accidente ar putea fi evitate dacă pă­
noaştem cu privire la circulaţia pe dru­ rinţii, profesorii şi educatorii ar depune
„Democraţia“ burgheză din ţara noastre li se acordă astăzi în­ murile publice.' Spre exemplu, în oraşe, mai multă atenţie în a lămuri copiilor
circulaţia pietonilor trebuie să se facă regulile de circulaţie, edueîndu-i în spi­
noastră era o copie fidelă a „de­ crederea de a contribui cu pro­ numai pe trotuare, deoarece prin mij­ ritul respectării lor.
locul străzii sînt expuşi la diferite lo­
mocraţiilor“ existente şi azi în pria lor judecată la formarea or­ Toate aceste reguli de circulaţie tre­
viri din partea vehicolelor. Atunci cînd buie cunoscute şi respectate nu de frica
ţările capitaliste. Spre exemplu ganului suprem de stat Marea se tranversează strada, orice pieton -de a fi pedepsit, ci din convingerea că
trebuie s-o facă numai în linie dreaptă .ele v in . în ajutorul tuturora şi în ace­
în S.U.A. multe milioane de oa­ Adunare Naţională, oare exprimă de la un trotuar la celălalt, folosind laşi timp, ajută ca circulaţia să se des­
locurile marcate sau colţurile străzilor. făşoare în bune condiţiuni.
meni sînt excluşi de la vot în voinţa întregii populaţii a ţării. cut la organizarea colectivului ţele erau prezentate sub forma RĂSPUNS: Rezoluţia Ple­ In oraşele unde circulaţia este regle­

mod direct sau indirect, pe moti­ Acum ne mai despart puţine cultural în care am inclus toţi jurnalelor vorbite şi, pe cît a narei C.C. al P.M.R. din 27-29

vul că sînt negri sau că nu au zile de măreaţa zi a lui 3 februa­ învăţătorii şi profesorii şcolii, fost posibil expunierea confe­ decembrie 1956, pune sarcini

anumite şcoli. In alte state ca­ rie, cînd milioane de cetăţeni ai tehnicianul agricol, delegata rinţelor a fost făcută folosind noi în faţa tuturor oamenilor

pitaliste, admiterea la vot e con­ patriei noastre se vor prezenta comisiei de femei, preşedintele hărţile şi alte materiale intui­ muncii. Noi ne vom strădui ca

diţionată de plata unui anumit în faţa urnelor. şi secretarul sfatului popular tive. In mod regulat conferinţe­ în activitatea de culturalizare

impozit. Nu înoape îndoială că oamenii comunal. Fiecăruia i-a fost re­ le erau urmate tţg programe ar­ a maselor să obţinem noi re­

Dreptul de a alege şi a fi ales muncii din patria noastră se vor partizată o sarcină precisă. Ast­ tistice. Trebuie menţionat '(şi zultate. Vrem să organizăm
*•; - * f\f\ ■ ■ ............. • - -

este astăzi consfinţit de Consti­ folosi de acest drept pentru a fel, tovarăşa Natalia Dobrescu reţinut acest lucru) că întot­ cercurile permanente de studiu

tuţia R.P.R. şi reglementat prin contribui la întărirea regimului şl Marian Briceag, .răspund de deauna expunerile au fost făcu­ prin mijlocirea cărora să ţinem

legea nr. 9/952 pentru alegerea democrat-popular, la înflorirea colectivul de conferenţiari, tov. te de către specialişti care, da­ la curent cu tot ce-i nou şi in­

deputaţilor în Marea Adunare pe mai departe a patriei, voiînd Constantin Ghiţescu — sub­ că noi nu-i aveam în sat, erau teresant pe ţăranii muncitori Ce e nou în comuna noastră

Naţională. Art. 2 din această le­ candidaţii Frontului Democraţiei semnatul — şi tovarăşa Şte- trimişi la cererea noastră de la din comuna noastră. Căminul

ge prevede că în baza art. 94 Populare. fania Iliescu răspund de echipa centrul de raion. nostru cultural a primit recent UN TABLOU SUMAR DAR ELOCVENT

de teatru şi cercurile de citit, Prezentarea unor piese cu un aparat de radio drept sti­ In comuna Turdaş s-au în­ prinde 6 camere spaţioase.
făptuit în anii puterii populare
Căminul cultural se pregăteşte de alegeri tehnicianul agricol este respon­ conţinut adecvat a avut o ma­ mulent pentru activitatea des­ realizări de seamă. Iată cîteva Analfabetismul a fost lichidat.
din acestea.
După ce a obţinut califica­ sabilul cercului agrozootehnic; re influenţă şi au fost mobili­ făşurată. Un tablau sumar, elocvent.
tive bune la concursul artistic Au fost electrificate satele
al căminelor cultunale, echipa de Creangă, Ana Toma, Dumitru Vasile Canstantinescu răspunde zatoare pentru înfăptuirea sar­ Intelectualii din Berthelot Spini şi Pricaz; se pregăteşte Acum, colectiviştii, întovâ-
teatru a căminului cultural din Păunescu, Vasile Drăghici şi cinii propuse: transformarea sînt hotărîţi să nu desmintă în­
comuna Săsciori a început să alţii. de bibliotecă etc. socialistă a agriculturii. Au crederea pe care ţăranii mun­ electrificarea comunei Turdaş. răşiţii Şi ţăranii muncitori in­
pregătească o scenetă închinată După ce au fost fixate res­ fost jucate piesele: „Răfuiala“, citori din această comună o au In satul Spini funcţionează o
In afară de scenete, căminul „Zestrea Ilenuţei“, „Nunta“ şi în ei. De aceea vom munci cu staţie de radioficare, al cărei dividuali se pregătesc pentru
alegerilor. Sceneta aleasă se in­ cultural pregăteşte numeroase ponsabilităţile în colectiv au altele, care au avut un efect po­ mai mult elan şi abnegaţie programe sînt ascultate la di­
cîntece legate de alegeri, cînte- fost studiate obiectivele cele zitiv asupra ţăranilor muncito­ pentru a realiza ceea ce ne-am fuzoarele instalate în casele alegerile de la 3 februarie. Ei
titulează „Intîmplări de ieri“ şi ce populare romîneşti din fol­ mai importante ale muncii noa­ ri de aici. propus: formarea unei gospo­
clorul local, recitări etc. Specta­ stre. sătenilor. In Pricaz a fost ri­ vor vota candidaţii F.D.P.,
satirizează alegerile din trecut. colul care acum este în pregă­ dicată o şcoală nouă care cu­
tire va fi prezentat cetăţenilor convinşi că aceasta va cons­
Rolurile scenetei vor fi inter­ comunei Săsciori în ziua alege­
rilor. titui garanţia obţinerii m or
pretate de tovarăşii Nicolae
şi mai frumoase realizări.

ROMULUS VLAICU

ÎNTREBARE: Aci vroiam Am folosit de asemenea or­ dării colective în comuna noas- corespondent Í

să ajungem. Care au fost» sar- ganizarea audiţiilor la »radjb, , t r ă . ; , .

■» ./ • v î 3Ţ ” 4' ;Jt' ' ^ l ’*
s-a stabilit ca gospodărirea ' fondului şi sifukţiile noi care apar în procesul
— sînt acelea care vor stabili în mod recte cu alte întreprinderi pentru acele
C O N S U L T A Ţ IE de salarii să fie lăsată în mai mare îndeplinirii planului, capătă posibili­ concret felul în care vor utiliza mijloa­ produse şi mărfuri care nu intră în
cele în cadrul general stabilit de le­ nomenclatura acelora repartizate ceft-
măsură în răspunderea directă a între­ tatea să utilizeze fondul de salarii ce-i ge, în concordanţă cu nevoile reale şi tralizat.
specifice ale întreprinderilor respective.
In ce constă lărgirea afribufiunilor prinderilor. Sub ce formă se manifestă este stabilit cu mai multă elasticitate Aplicarea principiului centralismului
directorilor de întreprinderi____ De mare însemnătate sînt fie ase­ democratic în conducerea economică
practic posibilităţile lărgite create şi eficacitate în intersul îndeplinirii şi menea şi hotărîrile plenarei în legă­ face necesară respectarea strictă a dis­
tură cu îmbunătăţirea sistemului pre­ ciplinei de stat şi a disciplinei de plan,
conducerilor întreprinderilor în legătu­ depăşirii sarcinilor. mial. Potrivit noilor reglementări, iz­ îndeplinirea conştiincioasă de către or­
voarele de formare a fondului de pre­ ganele inferioare a tuturor dispoziţii­
ră cu gospodărirea fondului de sala­ In concordanţă cu aceasta, întreprin­ mii, precum şi drepturile conducăto­ lor şi hotărîrilor organelor superioare.
rilor de întreprinderi de a premia pe In acelaşi timp, directorii de între­
rii ? In primul rînd prin aceea că mi­ derea este aceea care defalcă fondul muncitori, tehnicieni, ingineri şi func­
nisterele stabilesc întreprinderilor nu­ de salarii pentru plata personalului o- ţionari în funcţie de rezultatele obţi­ prinderi trebuie să se folosească cu spi­
nute în producţie, sînt mult lărgite. rit de răspundere şi competenţă de
Plenara din 27—29 decembrie 1956 unitară planificată a economiei se îm­ zat în partea din planul de stat ce-i mai fondul total de salariu pentru în­ cupat în activitatea de bază, a perso­ In acest fel, conducerea întreprinderii drepturile şi posibilităţile ce le sînt aJ
revine spre executare. In acelaş timp, capătă posibilitatea să aplice mai efi­ cordate. Posibilităţile şi competenţele
a Comitetului Central al Partidului pleteşte cu o largă iniţiativă a condu­ întreprinderile sînt obligate să respecte deplinirea producţiei planificate, pre­ nalului ocupat în lucrări de construc­ cace pîrghia cointeresării materiale în mai largi date conducătorilor de între­
toate hotărîrile Consiliului de Miniştri, scopul îmbunătăţirii indicilor activi­ prinderi sînt indisolubil legate de prin--
Muncitoresc Romîn, stabilind sarcinile cătorilor de întreprinderi, cu atragerea precum şi ordinele ministerului tutelar cum şi fondul de salarii pentru mun­ ţii şi montaj şi a personalului ocupat tăţii economice. cipiul răspunderii personale pentru mo­
In legătură cu desfăşurarea activităţii dul în care se face uz de aceste posii
legate de dezvoltarea mai departe a masei largi a oamenilor muncii la în­ economice şi de producţie, cu gospo­ citori. In trecut, ministerele stabileau în alte activităţi. Primind fondul de Este important să se sublinieze, de bilităţi şi competenţe.
dărirea şi utilizarea resurselor lor etc. asemenea drepturile ce sînt atribuite
economiei naţionale şi de ridicarea ni­ deplinirea la un nivel înalt a sarcinilor întreprinderilor nu numai cifra globală salarii trimestrial, întreprinderea are întreprinderilor în legătură cu modifi­ Lărgirea atribuţiilor conducătorilor de
Aşa cum s-a arătat, în sistemul con­ cările aduse sistemului de planificare întreprinderi creează totodată posibili­
velului de trai al poporului, a acordat fixate de organul ierarhic superior. ducerii economiei socialiste, centrali­ a fondului de salariu, ci şi cotele des­ posibilitatea să-l defalce pe luni aşa şi de aprovizionare. Incepînd din a- tăţi mai mari de folosire a iniţiativei
zarea conducerii se îmbină cu dezvol­ nul acesta, planul de producţie al în­ creatoare a colectivelor de muncitori,
0 mare atenţie problemelor îmbunătă­ Prima trăsătură a centralismului de­ tarea largă a iniţiativei locale, cu ce­ tinate pentru activitatea de bază, pen­ cum socoteşte mai potrivit, pentru a treprinderilor-' cuprinde o sarcină glo­ tehnicieni, ingineri şi funcţionari din
rinţa ca organele conducătoare din ve­ tru lucrările de construcţii şi montaj, putea îndeplini la un nivel înalt pro­ bală valorică (producţia globală şi întreprinderi. Multe propuneri valo­
ţirii conducerii economiei, elaborînd mocratic este, aşa cum s-a arătat, ca­ rigile inferioare să aibă dreptul şi po­ precum şi pentru salariile personalului gramul de producţie stabilit. marfă), precum şi sarcini nominalizate roase pentru mai buna organizare a
sibilitatea de a rezolva de sine stă­ din cadrul altor activităţi, de exemplu (care acoperă însă numai o parte din producţiei, a căror aplicare era în tre­
măsurile necesare pentru aplicarea con­ racterul centralist al conducerii econo­ tător o serie de probleme locale ce se O deosebită însemnătate are faptul valoarea producţiei planificate). Aces­ cut îngreunată de centralismul excesiv,
ivesc în procesul muncii, în funcţie de vor putea fi puse în practică mai reJ
secventă' a centralismului democratic mice. Aceasta înseamnă că întreaga condiţiile concrete existente în între­ te sarcini nominalizate cuprind o no­ pede, pe baza competenţei directorilor
prinderea respectivă. Aceasta este cea menclatură de produse care au carac­ de întreprinderi.
şi lărgirea atribuţiilor conducerilor de viaţă economică a ţării, activitatea fie­ de a doua trăsătură a centralismului cantină, creşă, gospodării anexe etc. că structura personalului este stabilită ter de sarcini de stat obligatorii şi deci
democratic în conducerea economiei. care trebuie realizate în mod necon­ Toate acestea ne arată că măsurile
întreprinderi şi sfaturilor populare. cărei ramuri şi întreprinderi nu se des­ Planul fondului de salarii era comuni­ de însăşi conducera întreprinderii, cu diţionat. In acelaşi timp, întreprinde-, stabilite de plenară în direcţia lărgirii
In vederea realizării consecvente a rea are posibilitatea şi sarcina de a atribuţiilor conducătorilor de întreprin­
Hotărîrile plenarei au scos în evi­ făşoară la voia întâmplării, deoarece principiului centralismului democratic cat întreprinderii nu global, pe trimes­ condiţia ca, plătindu-se salariile în deri creează premizele unei rezolvări
în conducerea economică, plenara din încheia contracte direct cu diferiţi be mai operative a sarcinilor de plan pe
denţă necesitatea de a se înlătura cen­ dezvoltarea spontană, de la sine, este 27—29 decembrie 1956 a @.@. al tru, ci defalcat pe luni. In acelaşi timp, condiţiile regimului legal de salariza­ neficiari pentru completarea programu­ anul 1957 — cel de-al doilea an al
P.M.R. a elaborat un program cuprin­ lui de producţie pînă la nivelul plani­ noului cincinal. Nu încape îndoială că
tralismul excesiv care există în anu­ străină orînduirii socialiste. zător de măsuri menite să asigure li­ tot în mod centralizat, ministerul sta­ re, sumele de plată să înscrie în fon­ ficat al valorii producţiei globale şi
chidarea elementelor do centralism ex­ bilea pentru fiecare întreprindere în dul total de salarii, precum şi în fon­ chiar peste acest nivel. conducerile întreprinderilor noastre,
mite domenii ale conducerii economice, Principala formă sub care se mani­ cesiv în conducerea economiei şi lărgi­ parte structura fondului de salarii, pre- dul de salarii pentru muncitori ce a care au făcut dovada maturităţii lor
arălînd că în interesul creşterii şi per­ festă conducerea centralistă de către rea atribuţiilor ministerelor, direcţiilor cizînd salariile pentru muncitori, teh­ :fost stabilit de. către organele supe­ In acelaşi timp, în materie de apro­ economico-organizatorice, vor şti să
fecţionării producţiei, al ridicării bunei stat a economiei este planificarea eco­ generale şi întreprinderilor, astfel îneît nicieni, funcţionari, servicii de paza şi rioare. vizionare, în urma reducerii număru­ folosească cum se cuvine competenţele
stări materiale a oamenilor muncii, nomiei naţionale. Conducerea centra­ să se asigure în sistemul întreprin­ pompieri etc. lui produselor a căror repartiţie este mai largi ce le-au fost stabilite în sco­
trebuie să fie aplicat cu fermitate prin­ lizată este o necesitate obiectivă, a e- derilor socialiste de stat (fabrici, uzine, Un deosebit interes prezintă proble­ dirijată în mod centralizat, întreprin­ pul ridicării pe o treaptă mai înaltă
cipiul centralismului democratic în con­ conomiei socialiste, deoarece numai în S.MT.-uri, G.A.S.-uri etc.), o conducere derile capătă posibilitatea de S se a- a activităţii economice în toate între­
ducerea economiei. felul acesta se poate asigura în fapt mai operativă şi mai eficace. In cazurile în care, în structura per­ mele legate de modul în care se gos­ proviziona pe bază de contracte di­ prinderile de stat.
mobilizarea tuturor resurselor materia­
In esenţă, centralismul democratic le şi de muncă ale societăţii în vede­ In cadrul măsurilor luate de plenara sonalului apărea necesară vreo modi­ podăreşte fondul întreprinderii (fostul
Înseamnă realizarea cumulativă a două rea realizării unui scop unic, a unor C.G. al P.M.R. din 27—29 decembrie
condiţii inseparabile: 1956 în legătură cu lărgirea atribu­ ficare determinată de nevoile îndepli­ fond al directorului). In trecut au e-
ţiilor conducătorilor din îflţrogrindefi nirii planului de producţie, o asemenea xistat o serie de dispoziţii cu caracter
modificare necesita formalităţi şi apro­ rigid, în Ceea ce priveşte constituirea

1. — Pe de o parte aceea a centrali­ obiective unice. Acest scop unic, aceste bări din partea direcţiei generale tu­ şi folosirea acestui fond, ceea ce mic­
telare, a direcţiei de plan şi organiza­ şora eficacitatea lui din punctul de
zării conducerii economice, a realiză­ obiective unice se concretizează în po­

rii unei conduceri unitare, a dezvoltării litica economică a partidului şi guver­ rea muncii din minister, precum şi a vedere al cointeresării materiale a lu­
secţiei financiare a raionului respectiv. crătorilor şi al posibilităţilor de utili­
întregii economii naţionale în confor­ nului, călăuzite de obiectivul dezvol­

mitate cu o politică economică unică, tării neîntrerupte a economiei naţiona­ Aceste formalităţi cereau timp, lucru zare a fondului în funcţie de nevoile

elaborată de partid şi guvern. le şi al ridicării sistematice a nive­ care provoca cîte odată greutăţi în concrete care se deosebesc de la o în­

2. — Pe de altă parte, aceea a rea­ lului de trai al celor ce muncesc- procesul de producţie. treprindere la alta. In prezent, deşi

lizării unei anumite independenţe e- Practic, conducerea centralizată a Prin noua reglementare a gospodă­ statul este acela care stabileşte în

conomico-pperative în îndeplinirea sar­ întreprinderilor se realizează în felul ririi fpndului de salarii se elimină mod unitar pentru toate întreprinde­

cinilor ce revin fiecărei întreprinderi următor: întreprinderii i se pun la toate neajunsurile pe care le provoca rile modul de constituire şi de utili­
în trecut această centralizare excesivă zare a fondului (25 la sută pentru
in cadrul politicii economice unice, • dispoziţie de către stat mijloace de pro­

concretizată în planul de stat. ducţie (fonduri fixe şi circulante) şi în planificarea indicilor de muncă şi premii şi 75 la sută pentru acţiuni so-

1 Aceasta înseamnă că în sistemul i se fixează de către organele superioa­ salarii. Conducerea întreprinderii, care cial-culturale) conducerile întreprinde­
, centralismului democratic, conducerea re un program de activitate concreţi- oaste mai bine condiţiile concrete rilor — de acord cu organele sindicale