Page 43 - 1957-01

Nr. 663 DRUMUL SOCIALISMULUI rag, a

V IA ŢA DE P A R T ID Penh u oamenii muncii Catre
din Hunedoara
Problemele producţiei, în centrul Consiliul Central al Sindicatelor
atenţiei organizaţiei de bază Libere Maghiare

întreprinderea de construc­ lui de producţie. In a- tîmpină greutăţi în buna des­ Dragi tovarăşi, Popoarele romîn şi maghiar
sînt legate printr-o veche prie­
ţii siderurgice din Hunedoara ceastă direcţie tovarăşul Aurel făşurare a procesului de pro­ Plenara Consiliului Central tenie închegată în cursul lupte­
al Sindicatelor din R. P. Ro- lor duse cot la cot pentru liber­
a adus în anii puterii populare Răşcanu de la otelăria electri­ ducţie. mînă, întrunită la Bucureşti în tate şi progres social. După in­
zilele de 22—23 ianuarie 1957 staurarea puterii oamenilor
o mare contribuţie la construi­ că, Pavel Corcic de la mecani­ O slabă atenţie a fost acor­ pentru a lua în discuţie sarci­ muncii în ţările noastre, această
nile ce revin sindicatelor în prietenie s-a consolidat şi dez­
rea Hunedoarei noi, la înzes­ cul şef, Ion Palcau de la sec­ dată primirii de. noi membri lupta pentru înfăptuirea impor­ voltat tot mai mult pe baza
tantelor hotărîri ale plenarei trainică a luptei comune pentru
trarea patriei noastre cu im­ torul montaj —• toţi organiza­ şt candidaţi de partid, fată de Comitetului Central al Partidu­ construirea unei vieţi noi, so­
lui Muncitoresc Romîn din de­ cialiste. Recenta vizită făcută
portante agregate de înaltă tori de grupe de partid, au pri­ numărul mare de muncitori şi cembrie 1956, trimite, în nume­ în R. P. Ungară de către dele­
le muncitorilor şi funcţionarilor gaţia guvernului Republicii
tehnicitate. Ea a construit şi mit sarcina să urmărească fe­ în special tineret care există la organizaţi în sindicate, un salut Populare Romîne, condusă de
fierbinte Consiliului Central n\ tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, a
dat în exploatare furnalele nr. lul cum se aplică în viată a- I.C.S.H. şi care sînt dornicii de Sindicatelor Libere Maghiare şi constituit o nouă şi puternica
tuturor oamenilor muncii din manifestare a unităţii de vederi,
5 şi 6, uzina cocso-chimică, fa­ ceastă hotărîre şi să aducă la a intra în partid. R. P. Ungară. izvorîtă din scopurile luptei
noastre comune, din principiile
brica de aglomerare, staţia de cunoştinţa biroului organizaţiei Gazeta de perete a avut timp Oamenii muncii din ţara noa­ internaţionalismului proletar.
stră s-au bucurat frăţeşte de Unitatea ţărilor 'socialiste, în
granulare a zgurii şi alte uni­ de bază. De asemenea, s-a re­ îndelungat o activitate bună, victoria clasei muncitoare şi a frunte cu Uniunea Sovietică,
tuturor forţelor sănătoase ale constituie garanţia apărării cu­
tăţi industriale. comandat conducerii tehnice ajutînd în mod concret munca poporului maghiar care cu spri­ ceririlor revoluţionare, a inde­
jinul internaţionalist al Uniunii pendenţei şi suveranităţii na­
In aceşti ani muncitorii, in­ să ia măsuri de repartizare a de partid din cadrul I.C.S.H. Sovietice, au înfrînt contrarevo­ ţionale, a progresului economic
luţia organizată cu ajutorai şi social al fiecărei ţări care con­
ginerii şi tehnicienii construc­ celor mai competenţi oameni In ultimul timp însă, colecti­ reacţiunii internaţionale şi au struieşte socialismul, a victoriei
salvat cuceririle revoluţionare cauzei păcii în lumea întreagă.
tori, nu numai că au căpătat o pe utilaje şi ' schimburi. Orga­ vul gazetei de perete desfăşoa­ ale poporului muncitor din
R. P. Ungară. Vă asigurăm, dragi tovarăşi,
înaltă calificare în construcţii nizaţia de bază s-a ocupat în­ ră o slabă activitate, el nu este şi pe această cale, de întreaga
Clasa muncitoare, întregul solidaritate a sindicatelor şi oa­
siderurgice, dar şi-au însuşit deaproape şi de felul cum se îndrumat de către biroul, orga­ nostru popor muncitor, urmăresc menilor muncii din R. P. Romînă
cu multă simpatie şi încredere şi vă dorim să obţineţi din ce
şi o înaltă conştiinţă politică, preocupă conducerea tehnică de nizaţiei de baza şi orientat a- eforturile muncitorimii şi ţără­ în ce mai multe succese în lup­
nimii maghiare care, lucrînd cu ta voastră fermă pentru reface­
oglindită prin numeroasele fap­ problemele creşterii productivi­ supra celor mai importante pro­ dîrzenie obţin zi de zi succese
în refacerea economiei ţării şi rea economiei, pentru întărirea
te de eroism în înfăptuirea sar­ tăţii muncii, reducerii preţului bleme ce stau în fata comuniş­ normalizarea vieţii în toate sec­
toarele. regimului democrat - popular,
cinilor trasate de partid privind de cost, protecţiei muncii etc. tilor de la I.C.S.H,
Sindicatele din R. P. Romînă pentru o Ungarie socialistă.
industrializarea socialistă a tă­ Au fost luate măsuri de îmbu­ Trebuie spus că datorită fap­ îşi exprimă convingerea neclin­
tită că poporul frate maghiar, Sîntem convinşi că sindicate­
rii. nătăţire a agitatei vizuale pe tului că organizaţia de baza a în frunte cu clasa muncitoare,
şub conducerea Partidului mun­ le şi clasa muncitoare din R.P.
Organizaţia de partid de aici şantiere, mai ales în problema desfăşurat pînă nu demult o
citoresc socialist ungar şi a gu­ Ungară, care au reuşit să ză­
nu cuprinde un număr mare protecţiei muncii, precum şi a bună activitate în ceea ce pri­
vernului revoluţionar muncito- dărnicească încercările duşmani­
de membri, dar ea şi-a dovedit şcolarizării pe bază de plan a veşte conducerea politică a pro­
resc-ţărănesc îşi va mobiliza lor unităţii clasei muncitoare
tăria prin faptul că a ştiut să inspectorilor obşteşti care se ducţiei, o serie de tovarăşi din
toate forţele şi, cu sprijinul de a rupe sindicatele din U nga­
mobilizeze masele de construc­ ocupă de această problemă. cadrul biroului organizaţiei de
prietenesc al ţărilor socialiste, ria de puternica organizaţie in­
tori la muncă, să lupte pentru Un rol hotărîtor în buna des­ bază, în frunte cu tovarăşul va reuşi în scurt timp să înlă­
ternaţională a clasei muncitoare,
ridicarea condiţiilor lor de via­ făşurare a procesului de pro­ Ilie Toma, au devenit îngîmfati ture toate urmările contrarevo­
Federaţia Sindicală Mondială,
tă şi să le insufle iniţiativă în ducţie l-au avut comitetul de nemaitinînd cont de părerile co­ luţiei, va consolida economia
îşi vor aduce şi de aci înainte
vederea înfăptuirii acestor im­ întreprindere şi organizaţia de muniştilor ce lucrau în diferite tării şi va păşi înainte cu fer­
contribuţia lor hotărîtă la întă­
portante lucrări. Sub conduce­ tineret. Sub conducerea orga­ sectoare. Numeroşi comunişti mitate pe calea construirii so­
rirea unităţii internaţionale a
rea organizaţiei de partid, con­ nizaţiei de bază, acestea au ca Ştefan Edvoş, Beni Samba- cialismului în R. P. Ungară.
celor ce muncesc în lupta pentru
structorii siderurgişti au reuşit trecut la organizarea întrecerii ty, Florin Niculescu şi alţii, au
pace şi progres.
să se achite cu cinste de sarci­ socialiste cuprinzînd peste 85 făcut în nenumărate rînduri

nile prevăzute în primul plan la sută din totalul muncitori­ propuneri biroului organizaţiei

cincinal, Iar acum continuă cu lor şi tehnicienilor. Au fost ac­ de bază pentru îmbunătăţirea

succes munca pentru termina­ tivizate colturile roşii, biblio­ muncii ae 'partid. *Fosrar secre­

rea noii otelării, a bateriilor III tecile volante şi s-a format o tar al org&nizaţiei de bază, Ilie

şi IV ale uzinei cocso-chimice brigadă artistică de agitaţie, Toma, nu "a ţinut seama de a-

şi alte lucrări de importantă re­ care a dat mai multe progra­ ceste propuneri, lucru ce a dus

publicană. me la locurile de producţie ceea la o slăbire a capacităţii de

De felul cum s-a ocupat şi se ce a contribuit mult la lichida­ luptă a organizaţiei de bază

ocupă organizaţia de partid de rea unor deficiente ce se mani­ şi la o gîtuire a criticii de jos.

conducerea politică a produc­ festau în diferite sectoare. Tăria comuniştilor şi comba­

ţiei, de activitatea acelor com­ Toate aceste măsuri au fă­ tivitatea acestora s-a dovedit

partimente care asigură înde­ cut ca întreprinderea să-şi poa­ însă eficace într-una din adu­

plinirea planului, vorbesc o se­ tă îndeplini planul de produc­ nările generale ce au avut loc

rie de hotărîri ale organizaţiei ţie pe anul 1956 încă in ziua recent, unde în spirit critic şi

de partid şi felul în care ele au de 6 noiembrie şi să realizeze autocritic ei au analizat toate

fost aplicate în viată. o creştere a productivităţii lipsurile, luînd hotărîri cores­ In numele Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă,
muncii în medie* cu 15 la sută punzătoare pentru lichidarea
Cu cîtva timp în urmă adu­ pe cap de salariat. GHEORGHE APOSTOL
narea generală a organizaţiei lor.
de bază a analizat mersul lu­ Pe lingă aceste realizări or­ In prezent, organizaţia de In anii primului cincinal au fost construite in centrele'l
crărilor la otelăria electrică şi ganizaţia de bază a avut însă
măsurile luate de conducerea şi o serie de lipsuri în activi­ bază se ocupă de întărirea muncitoreşti ale regiunii noastre, şi au intrat în funcţiune 6
sectorului pentru punerea în tatea ei. De pildă, ea nu a tras muncii de partid din sectoarele
funcţiune a agregatului. Adu­ la răspundere niciodată condu­ mai importante, de îmbunătă­ mai multe fabrici de pline. Aceste fabrici sînt dotate cu utila-l Tineri, îmbrăţişaţi meseria de miner!
narea generală a organizaţiei cerea tehnică de ce nu execu­ ţirea muncii politice în rîndul
de bază a hotărît ca, conduce­ tă o serie de lucrări aşa-zise muncitorilor, lucru ce va da •je moderne şi pot asigura consumul zilnic de pline. ¡4
rea tehnică să ia legătură cu mărunte, cum ar fi la aglome- garanţia că lipsurile semnalate
conducerea combinatului side­ rator, uzina cocso-chimică, fur­ vor fi lichidate şi că în scurt f Printre fabricile noi de pline se numără şi cea de la Hu-y In ziua de 20 ianuarie a Plenara a luat apoi în dis­
rurgic pentru degajarea unor nalul de 700 m.c. şi alte agre­ timp întreaga muncă de partid avut loc plenara Comitetului cuţie chemarea Comitetului re­
materiale ce împiedicau bu- gate, intrate în funcţiune şi din cadrul I.C.S.H. se va ridi­ piddvăta, ' care "în ultimul timp a reuşit să îmbunătăţească mult k raional U.T.M. Orăştie. Cu a- gional U.T.M. Hunedoara, cu
rua desfăşunare a .procesu- care, într-un fel sau altul, în- ca la nivelul cuvenit. ceastă ocazie s-a analizat ac­ privire la recrutarea a cît mai
Vcalitatea plinii destinată siderurgiştilor şi constructorilor Hu-k mulţi tineri ca-re să muncească
HORIA JURCA tivitatea desfăşurată de orga­ în bazinul carbonifer al Văii
jnedoarei. ,,f§ nizaţiile U.T.M. în procesul de
« ■ o s n a n S B > © -*t wnmsămMMBiai* Jiului. Participanţii la plenară
1i » ir Clişeele de mai sus reprezintă cîteva aspecte din activi- ,t producţie, în munca de tran­ s-au angajat să îndrume tinerii
să îmbrăţişeze frumoasa mese­
Cifrele de plan prind viaţă tatea acestei fabrici. Se controlează fermentaţia ( clişeul de \ sformare socialistă a agricul­ rie de mineri.

sus). Coca este trimisă pe un jgheab la cuptoarele de copil turii, precum şi în alte acţiuni.

Sîntem aproape de sfîrşitul Culda de la furnalul 1 şi cea mele 25 de zile ale.lunii cantită­ ( clişeul din mijloc). Plinea scoasă proaspăt din cuptoare e ste t
primei luni de activitate din condusă de tov. Abel Muntea- ţi însemnate de otel peste plan.
noul an. Prin munca neobosită nu de la furnalul 4, a căror de­ In fruntea întrecerii pentru otel transportată în magazie (clişeul de jos). ¡1
a celor ce dau zi de zi patriei păşire a sarcinilor de plan tre­ mai mult şi mai bun se situea­
sute de tone de fontă şi otel, ce de 14%. In acelaşi timp, in­ ză ech!pele conduse de prim-to- _______________________ - • - ________ . . . 9.
cifrele de plan au început să dicele de utilizare a volumului pitorii Ştefan Olah, Partenie
prindă viată. Mărturie a ace^ util al furnalelor a înregistrat Marişca şi Traian Bîrlea, care Oazele de perete eu activitate rodnică DIN SCRISORILE SOSITE LA REDACŢIE
stui fapt sînt cele 937 tone de
fontă elaborate peste plan în o creştere de 15,7% la furna­ şi-au depăşit planul cantitativ Colectivele de redacţie ale gazetelor tăm cîteva din titlurile articolelor pu­ (J)& n a i n n n& in ie # e ie a z ă . . .
primele 25 de zile ale lunii cu­ lul 1 şi 13% la furnalul 2, aferent acestor zile cu 148,142 de perete „Locomotiva“, de la secţia blicate la aceste gazete. La gazeta de
rente de colectivele de munci­ şi respectiv 64 tone otel. l-a locomotive şi „Refacerea“ de la perete „Locomotiva" pot fi citite arti­ Pentru conducerea cooperativei a analizat munca depusă în vederea 1
tori, tehnicieni şi ingineri care ★ sectorul mecanic şef, de la Atelierele colele „Forţele păcii", „îmbunătăţirea
deservesc furnalele 1 şi 4. de la Rezultate frumoase a obţinut C.F.R. Simeria, desfăşoară o activitate sistemului de salarizare", „Pentru în­ „Filimon Sîrbu" din comuna Burue- realizării planului de achiziţii, tova­
Hunedoara. Cele mai mari de­ Nici oţelarii nu s-au lăsat şi oţelăria electrică. Schimburi­ bună. Articolele publicate la. - aceste florirea patriei, pentru bunăstarea po­
păşiri de plan le-au înregistrat mai prejos. Echipele de oţelari le conduse de oţelarii Ioan Pe­ gazete tratează problemele cele mai porului", iar la gazeta de perete „Re­ ne, raionul Ilia, problema cea mai răşa Dorina Tudor, casiera coopera-(
brigăzile de fumalişti conduse de la otelăria Siemens Martin, tre, Florian Haiduc şi Marian actuale şi arată cum întîmpină mun­ facerea" articolele : „3 februarie — zi
prin respectarea strictă a doza­ Iordache şi-au depăşit în acea­ citorii ceferişti alegerile de la 3 fe­ însemnată pentru poporul nostru mun­ importantă este îndeplinirea planului tivei, a declarat deschis că pe ea n-o
de tov. Ioan Chiroşca şi Avram jului şi repartizarea judicioasă stă perioadă planul cu 7,6%, bruarie. citor", „Primim cu satisfacţie hotărî-
a sarcinilor pe fiecare om în 1,5% şi 6,3%. rile partidului. de desfacere, care, cu toate că este interesează achiziţiile şi ca atare, nici
echipă, au reuşit să dea în pri­ Pentru a exemplifica acest lucru ci-
destul de mic, fată de posibilităţile nu se va ocupa de ele. Tovarăşul Ilie

existente, este departe de a fi rea­ Ioan preşedintele cooperativei, în loc'

lizat. Restul problemelor care inte­ să combată şi să ia o atitudine să- j

resează cooperativa şi care contri­ nătoasă faţă de manifestările casierei,

Furnalele de la Hunedoara pot şi trebuie O problemă neglijată a fost şi buie la întărirea alianţei dintre cla­ s-a declarat de acord cu ea.
să producă mai multă fontă! aceea a recuperărilor. Pierderile
de gaze de furnal au fost mari, conferinţe pe sectoare de acti­ sa muncitoare şi ţărănimea munci­ Pe lîngă toate acestea, conduce-(
precum şi cele de zgură de fur­ vitate, se vor scoate la iveală
nal. <. lipsurile din domeniul transpor­ toare şi a schimbului de mărfuri în­ rea cooperativei din Buruene desfă-ţ
turilor uzinale, cauzele lor şi
Preţul de cost a fost depăşit. tre oraş şi sat, sînt lăsate pe planul şoară o muncă birocratică şi fără
In loc de a se consuma zgura cunoscîndu-le, conducerea com­
Siemens Martin, s-a folosit mi­ binatului şi a Direcţiei C.F.U. al doilea. Este suficient să dăm un simţ de răspundere. Ea nu contro­
nereu de Iiacobeni. Utili­
zarea prafului de furnal, vor putea lua măsurile menite singur exemplu pentru a ne convin­ lează şi nu îndrumă în muncă filia-j
sursă sigură de reducere a pre­ să ducă la respectarea graficu­
ganizare a procesului de pro­ ţului de cost, a fost trecută pe lui de transport din interiorul ge de indiferenta cu care priveşte lele ce-i aparţin sau consiliile săteşti'
un plan secundar. Recuperarea combinatului.
Dezvoltarea continuă a între­ plu, intrarea în producţie a fur­ ducţie. lui nu s-a făcut, măsuri pentru această situaţie tovarăşul Ilie Ioan, şi nici nu ia măsuri pentru înlătu­
gii economii naţionale, în special nalului de 700 m.c. cu 33 zile a se transporta la aglomerator Va trebui acordată o deose­
a ramurilor construcţiilor de ma­ întîrziere, cele mai multe lezea­ Deficienţe s-au înregistrat şi nu s-au luat şi sfîrşitul anului bită atenţie calificării cadrelor. preşedintele cooperativei. rarea lipsurilor. Lipsa de îndrumare i
şini şi a lucrărilor capitale, se ză activitatea conducerii combi­ în utilizarea materialelor. Folosi­ a adus prin aceasta numai fur­ Binevenite, ar fi în acest sens
poate realiza numai pe baza unei natului şi a secţiilor furnale. rii aglomeratului autoforidant nu nalelor vechi pierderi mari. Ga organizarea unor conferinţe în Comitetul comunal de partid din şi control se datoreşte tocmai faptu-j
tot mai mari producţii de metal : i s-a dat atenţia cuvenită, fapi şi în trecut, problema transpor­ care să se dezbată acele proble­
fontă, oţel şi laminate. Una din cauze constă în fap­ pentru oare au fost depăşite con­ turilor uzinale a creat mari greu­ me tehnice de producţie, care Buruene a îndrumat organizaţia de lui că salariaţii cooperativei în frun­
tul că s-a produs o ruptură în­ sumurile specifice la cocs şi cal­ tăţi, scumpind fonta, frînînd pun piedici desfăşurări normale
Modul în care a răspuns aces­ tre dotarea tehnică a secţiilor fur­ car. De pildă, la fontă cenuşie, producţia. a procesului de producţie. Ingi­ bază şi comitetul executiv al sfatu­ te cu tovarăşul Ilie Ion preşedinte şi
tei sarcini una din cele mai mari nale şi pregătirea tehnică pro­ consumul specific de cocs a fost nerii să dea mai mult ajutor
întreprinderi siderurgice din ţară fesională a cadrelor ce deservesc depăşit cu 9,6 la sută la furna­ Rezultatul acestor situaţii s-a tehnicienilor în sectoarele lor de lui popular comunal, precum şi con­ Petru Iştoc contabil stau toată ziua;
— Combinatul siderurgic Hune­ furnalele. Mai sînt muncitori lul 4 şi cu 10,7 la sută la fur­ concretizat la sfîrşitul anului în activitate, aceştia muncitorilor
doara — se vede din realizări­ care prin necunoaşterea perfectă nalul 5. Pe lîngă aceasta, depozi­ nerealizarea integrală a planu­ şi pentru toţi, problema ridicării ducerea cooperativei, să desfăşoare o în birou şi discută de toate (în afară 1
le principalelor secţii ale acestui a tehnologiei impuse de noile a- tarea materialelor s-a făcut de­ lui de producţie pe secţiile fur­ calificării profesionale să con-
combinat. La 4 decembrie, prin gregate, încalcă disciplina tehno­ fectuos, înregistrîndu-se o risipă nale vechi şi noi, în depăşirea stitue o problemă permanentă. intensă muncă de lămurire de la om de problemele ce le au pe linie de
laminarea ultimului bloc din pla­ logică, lucru ce duce la folosirea serioasă la calcar şi în specia! preţului de cost. O deosebită atenţie va trebui
nul pe 1956, secţia laminoare, fă- incompledă a capacităţilor de de cocs. dată economisirii fontei. Depă­ la om în vederea îndeplinirii pla­ serviciu).
producţie. Operaţii elementare, Pentru a se evita repetarea şirea frecventă a procentului
.cînd cu succes faţă sarcini de ca cele de supraveghere a tempe­ Oprirea neplanificată a furna­ situaţiei, se cere luarea acelor admis de declasate în anul care nului de achiziţii. Ca urmare a aces­ Lipsurile conducerii cooperativei şi(
plan sporite cu 11.500 tone, a raturii gazelor arse, evacuarea măsuri oare să creeze pe viitor a trecut, trebuie să constituie
primit calificativul de secţie frun- fontei şi zgurei după grafic, în­ lelor 2 şi 3 pentru reparaţie ca­ toate condiţiile necesare desfă­ pentru conducerile secţiilor fur­ tui fapt, în scurt timp s-a reuşit să salariaţilor de la centru, s-au răs-
,aşă. Cu două zile înainte de sfîr­ treţinerea corectă a oalelor de pitală, şi-a spus şi ea cuvîntul şurării în bune condiţiuni- a nale un avertisment serios. Ca
şitul anului, secţia oţelărie Sie­ fontă, s-au făcut neraţional, pe în nerealizarea sarcini de plan. muncii la furnale. prim pas în vederea sporirii se achiziţioneze o cantitate de 525 frînt şi asupra gestionarilor, care1
mens Martin a elaborat ultima bază de rutină, luoru cea dus la S-a înregistrat un foarte mare producţiei de fontă poate fi con­
şarjă, dînd prin aceasta patriei obţinerea unor indici scăzuţi de număr de ore-mers redus şi ore- Astfel, utilizarea aglomera­ siderată iniţiativa colectivului kg. grîu, porumb şi fasole. Cu părere nu respectă orariul de serviciu, ţinînd
faţă de anul 1955, cu 9.173 tone utilizare a agregatelor. Astfel, opriri. La furnalele 1-4, spre e- tului autofondant la toate fur­ furnalului 1, de a îmbunătăţi in-
mai mult oţel. indicele de utilizare a volumului xemplu, s-au pierdut nu mai pu­ nalele, va duce la o ridicare de rău trebuie arătat însă că în sa­ magazinele închise zile întregi. Aşa)
util la toate furnalele se ridică ţin decît 3.407 ore, cauzate de simţitoare a productivităţii fur­ dicile de utilizare a volumului
Din păcate, nu acelaşi lucru la abia 95 la sută, procentul cel mersul prea rece al furnalelor, nalelor şi la reducerea consu­ util al furnalului cu cel puţin tele comunei Buruene unde nu sînt este cazul tovarăşului Roman Popa,!
se poate spune despre secţiile mai mic înregistrîndu-se la fur­ de lipsa oalelor de zgură şi fon­ murilor specifice de calcar şi 10% faţă de media realizată în
furnale vechi şi noi, pe care data nalele 5, 3 şi 2. Conducerea com­ tă, de lipsa materialelor. Deraie­ cocs. Pentru a se evita risipa filiale, deşi s-au achiziţionat canti­ gestionarul magazinului universal
de 31 decembrie 1956 le-a găsit binatului a făcut prea puţin pen­ rile, perforările la cuve, liniile mare de materiale, ar fi indi­ anul trecut. Primele rezultate
datoare beneficiarilor cu multe tru ridicarea nivelului tehnico-pro blocate, reducerea mersului fur­ cată o reorganizare a depozitelor au arătat că această iniţiativă tăţi însemnate de cereale de mai bine din satul Buruene. Acest gestionar,.
tone de fontă. Dintre toate fur­ fesional al muncitorilor. De ase­ nalelor pentru redresare, şi altele de materiale. Aprovizionarea rit­ e bună.
nalele singur furnalul 6 a făcut menea, ridicarea calificării ingi­ însumează sute de ore, ore în care mică a secţiilor furnale vechi de o lună de zile, ele nu sînt încă profitînd de faptul că nu-1 trage ni- |
faţă cu succes sarcinilor de plan, şi noi cu materii prjme şi mate­ Posibilităţi de îndeplinire în
însă acest lucru n-a diminuat de- nerilor şi tehnicienilor n-a fost producţia a fost mică, în care riale de calitate, va trebui să fie ridicate. In această situaţie se gă­ meni la răspundere, deschide maga­
furnalele au lucrat sub capaci­ o problemă mereu în atenţia acest an a planului de produc­
cît în prea mică măsură nereali- în atenţia conducerii, fapt pen­ tatea lor. Lipsuri mari s-au ma­ Direcţiei aprovizionării din com­ ţie la secţiile furnale vechi şi seşte satul Bejan, unde s-au achizi­ zinul de multe ori numai la ora 10
zarea planului global al produc­ nifestat şi în ceea ce priveşte binat. Prin organizarea unor noi există, însă pentru ca aceste
ţiei de fontă, acesta fiind înde­ tru care încă mulţi maiştri — aprovizionarea furnalelor cu va- posibilităţi să devină realitate, ţionat cca. 350 kg. grîu şi porumb. iar după masă în majoritatea zilelor
plinit doar în proporţie de 92,41 gonetele necesare turnării, în a- este necesar un efort susţinut
la sută. în special cei de la terenul de provizionarea cu materiale, fapt din partea întregului colectiv şi Tovarăşul Ilie Ioan a fost sezisat de nu vine de loc la serviciu. Aceasta
pentru care nu o dată s-a întîm- un sprijin mai operativ şi efi­
Cauzele care au dus la aceas­ încărcare a furnalelor vechi — plat ca furnalul 5 să lucreze sub mai multe ori că aceste produse stau face ca cetăţenii să aştepte ore în­
tă situaţie sînt multe, şi dacă capacitate. cient din partea conducerii.
parte din ele pot fi considerate se ocupă cu probleme de mică depozitate. Cu toate acestea el n-a tregi la uşa magazinului, ca pînă
obiective, cum ar fi,’ spre exem­
importanţă Jn loc să-şi concen­ luat nici o măsură în această privin­ la urmă să plece fără mărfurile ce au

treze toată alenţia spre buna or­ ţă. Despre continuarea muncii de a- dorit să le cumpere.

chiziţii, nici vorbă. Vinovată de această situaţie, se fa­

Lipsa de răspundere faţă de mun­ ce şi conducerea Uniunii raionale a

că ce se manifestă la conducerea cooperativelor de consum Ilia, ca r e ,

cooperativei, a avut influenţă şi asu­ cunoaşte modul defectuos în care se

pra salariaţilor. Ei nu respectă pro­ lucrează Ia cooperativa din Buruene

gramul de muncă, vin la serviciu şl n-a luat nici o măsură pentru

cu 2—3 ore întîrziere şi pleacă atunci îndreptarea lucrurilor. S-a mulţumit

cînd vor. Mai mult chiar: cînd sînt doar să constate aceste lipsuri fără

întrebaţi despre realizarea planului a întreprinde nimic în vederea îm­

de achiziţii, afirmă că pe ei nu-i in­ bunătăţirii muncii.
teresează acest lucru. Pentru a con­ Ţăranii muncitori din Buruene pe
cretiza această afirmaţie este su­
ficient să arătăm că atunci cînd co­ bună dreptate se întreabă: „Cînd se
va pune capăt acestei situaţii ?

TITUS PETRESCU

mitetul comunal de partid Buruene, corespondent