Page 44 - 1957-01
P. 44
P a s 4. DfiUMUL SOCIALISMULUI Nr 663
Mlndana este principala metodă de lucru
a postului de radio „Europa Liberă“,
a declarat Ernst Langendorf
SEM N AREA BERLIN (Agerpres)". — fel activitatea criminală a postu Industria cauciucului
A.D.N. transmite: lui de radio „Europa Liberă“,
Ce urmăreşte colaborarea economică unui protocol între Langendorf a declarat: Industria cauciucului din meră, baloane meteorologice şi
Ernest Langendorf, şeful sec China a atins cu 14 luni înain mănuşi chirurgicale. Au fost ex
americano-vestgermană R. P. BULGARIA ţiei de presă a postului de ra In timpul războiului puteai te de termen nivelul prevăzut tinse cele mai multe din vechile
dio american „Europa Liberă”, să minţi, numai să nu te prin de plan pentru anul 1957 (ul fabrici de articole de cauciuc.
HAMBURG (Agerpres)". — La Düsseldorf consilierii a- Şi R. AUSTRIACĂ care se află la Muenchen, luînd dă cu minciuna. O propagandă timul an al primului plan cin
Ziarele vesigermape publică mericani au discutat cu repre cuvîntul la 24 ianuarie în ca dibace îndreptată spre Răsărit cinal). Incepînd din anul viitor in
amănunte cu privire la convor zentanţi ai concernelor Thyssen, SOFIA (Agerpres). —■A.T.B. drul unei Adunări a aşanumi- are şi acum o mare însemnătate. dustria cauciucului din R. P.
birile care au avut loc la în Demag şi Klökner. transmite: tei „Asociaţii Liberale“ a recu In anii cincinalului a fost pu Chineză va pune la punct pro
ceputul acestei luni între consi noscut că' minciuna este princi Exprimîndu-şi nemulţumirea să la punct producţia a 308 ti ducţia a peste 200 de noi tipuri
lieri economici americani şi re Comentînd convorbirile din In urma tratativelor dintre pala metodă de lucru a acestui faţă de cererea opiniei publioe puri de noi articole de cauciuc, de articole din cauciuc.
prezentanţi ai guvernului de la tre reprezentanţii' monopolurilor delegaţiile comerciale ale Re post de radio.
Bonn, precum şi mari indus din S.U.A. şi Germania Occi publicii Populare Bulgaria şi vest-germane de a se institui printre care anvelope de auto Anul acesta a fost creat în
triaşi din Germania occiden dentală, revista „Der Spiegel“ Republicii Austriece, la 25 ia Singura preocupare, a spus un control de stat asupra acestui China un institut de cercetări
tală. care apare la Hamburg le cali nuarie a fost semnat la Sofia el, trebuie să fie doar aceea ca post de radio şi de a se pune vehicule grele, anvelope pentru ştiinţifice în domeniul industri
fică ca „începutul’ unei acţiuni un protocol cu privire la regle ascultătorul, căruia îi sînt des capăt propagandei calomnioase ei cauciucului.
Obiectul tratativelor I-a con comune americano-vestgerma- mentarea schimbului de măr tinate emisiile noastre, să nu desfăşurate de el, Langendorf a autoturisme, anvelope fără ca
stituit un amplu plan de cola ne... care urmăreşte s ă ' salveze furi dintre cele două ţări în poată verifica pe loc dacă ele co spus: Controlul de stat ar re
borare între monopolurile ame pentru Occident poziţiile eco anul 1957. Bulgaria va impor respund realităţii. duce eficacitatea muncii noa Producţia de avioane
ricane şi vestgermane în ţările nomice din regiunile slab dez ta din Austria laminate, oţel, stre... El ar îngrădi activitatea
din orientul Apropiat şi Mijlo voltate din Orientul Mijlociu şi celuloză, ţesături artificiale, Incercînd să justifice într-un noastră. Primul avion produs în R. D. La uzina din Dresda se con
ciu în urma situaţiei create în Apropiat, pe care Anglia şi maşini, utilaj, piese de schimb Germană a fost construit Ia struiesc şi avioanele II 14, după
această zonă prin eşuarea a- Franţa "sînt obligate să le pă şi alte mărfuri şi va exporta în Proteste împotriva sporirii preţului Dresda în mai 1956. Odată cu cunoscutul tip sovietic „Iliu-
venturii Suezului. răsească acuim în urma aven Austria tutun, porumb, vite vii, orezului în Japonia şin 14“. Ele sînt destinate ser
turii lor din'regiunea Suezului“. struguri, fructe şi legume construirea acestui avion de viciului de transporturi al între-*
Reprezentanţii monopolurilor proaspete, ouă şi alte mărfuri. TOKIO (Agerpres). TASS mulată şi de partidul socialist transport, a început să se dez prinderii „Lufthansa“ care fo
americane au luat un strîns Aceasta explică zelul cu care transmite: din Japonia. loseşte deooamdată avioane de
contact cu împuterniciţi ai con cercuri economice din Germa In întreaga Franjă volte o nouă ramură industria producţie sovietică.
cernului Krupp cu care au dis nia occidentală legate de marile Opinia publică japoneză pro La Ossaka a avut Ioc o şe lă. Dresda ia devenit noul centru
cutat printre altele un proiect monopoluri au salutat „doc s-a desfăşurat Ziua de luptă testează împotriva hotărîrii gu dinţă comună a organizaţiilor In curînd ea va fi înzestrată
prezentat cu cîteva luni în ur trina Eisenhower“ în cajre văd vernului de a spori preţurile cu locale sindicale şi a comitetu al industriei de avioane din cu avioane germane.
mă de această firmă subsecre posibilitatea de a-şi intensifica a funcţionarilor de Stat amănuntul la orez — principa lui partidului socialist din pre R. D. Germană. Aici îşi au se
tarului de stat american Mur- în colaborare cu monopolurile lul produs alimentar al ţării. fectura Ossaka. A fost adoptată diul şi institutele de cercetări
phy şi în care este vorba de americane exportul de capital pentru drepturile lor hotărîrea ca la sfîrşitul lunii
„exploatarea ţărilor slab dez în ţările din Orientul Mijlociu Consiliul general al sindica curente să se desfăşoare o cam şi catedrele de construcţie de
voltate“. şi Apropiat, PARIS (Agerpres). — telor din Japonia şi Consiliul panie de strîngere de semnături avioane.
La 25 ianuarie s-a desfăşurat pe întreaga Japonie al organi
Care este adevăratul caracter al împrumuturilor în Franţa Ziua de luptă a func zaţiilor sindicale — cele mai pe o petiţie de protest împotri
acordate de S .U .A . ţărilor ţionarilor de stat pentru drep mari uniuni sindícale din ţară
din America Latină turile lor. va sporirii preţului orezului.
In după-amiaza zilei de 25 — au cerut anularea acestei ho
ianuarie cîteva mii de funcţio Petiţia va fi înaintată parla
nari publici din Paris au orga tă rîri.
nizat o manifestaţie în faţa clă O cerere similară a fost for- mentului japonez.
dirii Ministerului de Finanţe.
MONTEVIDEO (Agerpres)" acestor credite a fost însă con Ei au cerut cu hotărîre îmbu Cuvînfarea radiodifuzată a ministrului
diţionată de cumpărarea de ma nătăţirea situaţiei lor materiale de externe al R. F. Germane, demască
Ziarul „Imprensa Popular”, şini şi utilaj numai de la firmele şi, îndeosebi, majorarea salarii
care apare la Rio de Janeiro, de export americane. Aşa dar lor categoriilor de' funcţionari reînvierea militarismului german
publică un articol în care dema Cea mai mare parte din dolarii publici cu salariile cele mai
scă caracterul imperialist al îm primiţi au fost cheltuiţi pe pia scăzute. Reprezentantul Minis BONN (Agerpres)". —- guvernului vest-german, decla- mmm*#*?***** :fr
prumuturilor acordate de Sta ţa americană. trului de Finanţe a primit o de rînd că R.F.G. va rămîne şi
tele Unite ţărilor din America legaţie a manifestanţilor care După cum relatează Agenţia mai departe fidelă angajamente p - Pol°n&- O nouă uzină de maşini pentru industria hîrtiei
Latină, îndeosebi Braziliei, chi Restul împrumutului a fost i-a prezentat revendicările func DPA' von Brentano, ministrul lor pe care şi le-a asumat faţă intrat în funcţiune la Vloclaivek.
purile în scopul de a „ajuta” folosit pentru acordarea de sub ţionarilor publici. El a declarat de Externe al R.F.G. a rostit o de partenerii occidentali, şi că
la dezvoltarea economică 'a a- venţii firmelor americane din însă că ele nu vor fi examinate cuvîntare radiodifuzată în care Germania occidentală nu poate
cestor ţări. Brazilia. Astfel, firma america curînd. s-a ocupat de probleme de poli rămîne în afara sistemelor de
nă „Bond and Share” a primit La 25 ianuarie la bursa mun tica externă. Von Brentano a alianţă occidentale. Ministrul
In perioada iunie 1947 — de 80.500.000 de dolari, „Iiacomi“ cii a avut loc un mare miting susţinut că aderarea Germaniei de Externe vest-german a mers Avîntul prevederilor sociale
— 67.500.000 dolari, iar banii al învăţătorilor care cer spori occidentale la Uniunea Euro şi mai departe afirmînd că nu
cembrie 1955, scrie ziarul, Ban rămaşi iau fost împărţiţi între o rea salariilor. Participanţii la pei Occidentale şi la N.A.T.O. numai R.F.G., ci şi întreaga
serie de alte firme. miting au ales o delegaţie care — organizaţii pe care le-a ca Germanie trebuie integrată in
ca de Export-Import a SUA a va trebui să prezinte ministru N.A.T.O. La sfîrşitul anului 1938 nu totală a pensiilor se cifrgază Ia
După cum arată „Imprensa lui de Finanţe revendicările în lificat ca fiind „pur defensive” mărul total al pensionarilor dîn aproximativ 6 milioane de co
acordat Braziliei credite în su Popular“, aceste date arată în văţătorilor. — a fost dictată din conside Aducînd elogii • contrarevolu Slovacia (R. Cehoslovacă) se roane lunar. Potrivit unei noi
ce constă esenţa împrumuturilor Manifestaţii şi mitinguri ale rentul „de a apăra in comun ridica la 117.290 persoane. La legi, alte 83.000 de persoane cu
mă loială de 752.700.000 dolari. Băncii de Export-Import a funcţionarilor au avut loc de a- libertatea“. El s-a pronunţat ţionarilor din Ungaria von sfîrşitul lunii septembrie 1956 pensii medii vor mai primi spo
SUA. Menirea lor este clară: menea la Lille, Bordeaux, Metz împotriva curentului larg răs- această cifră ajunsese la ruri de pensie cu începere de Ia
Din această sumă, peste jumă ele slujesc ca instuument aju şi în alte oraşe ale Franţei. pîndit în Germania occidentală Brentano a subliniat că Bonnul 1 ianuarie 1957. Acest spor, in
tător pentru plasarea mărfurilor d e . a se proceda la o revizuire 455.762 persoane. Suma chel clusiv cheltuielile prevăzute pen»
tate — 390.000.000 dolari — au Camera deputaţilor din Grecia a orientării politice actuale a urmăreşte „cu atenţie încordată tru sporirea ajutoarelor fami
americane pe' piaţa braziliană tuită lunar pentru pensionari liare şi pentru alte ajutoare pen
fost folosiţi pentru amortizarea şi ca sursă de finanţare a acti se pronunţă pentru intervenţia tot ceeace se întîmplă acolo“. tru copii, va reprezenta cu 54-~
vităţii trusturilor americane. depăşea 119 milioane coroane. 55 milioane de coroane mai muN
datoriilor comerciale către Sta Aşa dar, subliniază în încheiere Naţiunilor Unite Potrivit unui decret al guvernu dccît se cheltuia în acest scop
ziarul, „ajutorul american nu într-un an în Slovacia.
tele Unite şi pentru plata griu este. nimic altceva decît o au- în problema Ciprului lui cu începere din luna decem
toajutorare.
lui şi a altor mărfuri livrate ATENA (Agerpres). — brie 1956 pensiile mici au fost
Camera deputaţilor din Gre
Braziliei. • •••>••■ ..... cia a votat în unanimitate o mărite. De această măsură au
rezoluţie cerînd intervenţia Na beneficiat şi 81.000 de pensio
Suma de 168.900.000 dolari, ţiunilor Unite în problema Ci Statul Jaminu —- K aşm ir face parte
prului „cu scopul de a restabili integrantă diii Uniunea Indiană nari din Slovacia. Creşterea
continuă ziarul, era destinată armonia între comunitatea
greacă şi cea turcă“. In rezolu
pentru cumpărarea de utilaj fe- ţia votată se afirmă că inter
venţia O.N.U. este necesară
toviar, maşini agricole etc. de deoarece „administraţia brita NEW DELHI (Agerpres). iar alegerea lui trebuie sancţio
nică fie că nu mai este în sta China Nouă transmite: nată de preşedintele Indiei. El
către companiile de stat şi par re să protejeze viaţa şi avutul
cetăţenilor greci din Cipru fie La miezul nopţii de 25 ianua va exercita funcţia de preşedin
ticulare din Brazilia. Obţinerea că încurajează în mod delibe rie a intrat în vigoare noua te al statului timp de cinci ani.
rat vandalismele repetate să- Constituţie a statului Jammu- Noul stat va avea propriul său
La 1 februarie 1957 se va convoca plenara vîrşite de minoritatea turcă îm Kaşmir. Constituţia prevede că drapel, iar limba urdu va de Sport
C. C. al Uniunii Comunişfilor din Iugoslavia potriva cetăţenilor greci“* Jammu şi Kaşmir fac parte in veni limba oficială.
tegrantă din Uniunea Indiană. In zilele de 26 şi 27 februarie 1. „Flamura foşie“ Alba
Luînd cuvîntul în cadrul ia. c. a avut loc la Alba Iulia
Cu prilejul intrării în vigoa unei şedinţe a Adunării Consti un concurs de tenis de masă, Iulia.
re a noii Constituţii, Adunarea tuante înainte de dizolvarea sa, închinat zilei de 3 februarie.
BELGRAD (Agerpres). — februarie 1957 să se convoace Constituantă a fost dizolvată premierul statului Jammu-Kaş 2. „Ştiinţa“ Petroşani.
Ziarul „Borba“ publică o plenara C.C. al Uniunii Comu în mod oficial. mir, Bakşi Gulam Mohammed La concurs au luat parte echi
ştire despre şedinţa din 24 ia niştilor din Iugoslavia. Plena a declarat că sarcina aprobă pele reprezentative a 9 colective 3. „Metalul“ Hunedoara.
nuarie a Comitetului executiv ra va discuta problema convo Potrivit prevederilor Consti rii finale a tuturor hotărîrilor sportive din regiunea noastră.
al Comitetului Central al Uniu cării celui de-al 7-lea Congres tuţiei, statul Jammu-Kaşmir va cu privire Ia viitorul statului Dintre jucători s-au eviden
nii Comuniştilor din Iugoslavia. al Uniunii Comuniştilor din revine reprezentanţilor poporu Iată clasamentul final al con
La şedriţă s-a hotărît ca la 1 Iugoslavia. avea un parlament .alcătuit lui. cursului ţiat Mircea Petrifăleanu (Alba
din două camere. Şeful statului
va fi ales de către parlament, Băieţi : Iulia), Oprea (Petroşani) şi
Zoltan Gutman (Hunedoara).
NICU SBUCHEA
corespondent
In lumea ştiinţei înregistrarea magnetică celor mai bune magnetofoane noile magnetofoane. In preala MAGAZIN
şi a tehnicii realizate în U. R. S. S. şi în bil, ele vor trebui să fie tran
Despre ce „vorbesc“ peştii? a sunetului străinătate. In cursul anului, scrise la viteze mai mici. Pen Miercuri 30 ianuarie 1957 Luca Caragiale; 14,00 Muzică de es
vechile modele care nu mai co tru a se putea păstra vechile tradă; 16,15 Emisiunea pentru copii
Această problemă oarecum respund cerinţelor sporite vor fonotece şi a se evita tran Spectacole cinematografice şi tineret: „Roza vuiturilor“ ; 17,35
bizară dar nicidecum absurdă Pe teme conjugale; 17,40 Cîntă or
interesează mult pe cei ce lu lui se produc oscilaţii electrice duiri ale scoarţei pămîntului, fi scoase dîn fabricaţie. scrierea concomitentă a mii de DEVA: Feroviarul (film italian) ţ chestra de muzică populară „Ciopîrlia",
crează la depistarea bancu slabe. Cu ajutorul unui mag ea va permite să se precizeze La Institutul unional de cer filme s-a elaborat un nou mag ALBA IULIA: Volniţa (film sovietic dirijor Ionel Dinicu ; 19,10 Din viaţa
rilor de peşte în vederea pes netofon, biologii şi medicii le prevederea cutremurelor. netofon cu două viteze — 76 în culori) : PETROŞANI: Prietene de muzicală a oraşelor şi regiunilor pa
cuitului. Ascultînd ceea ce pot amplifica şi înregistra. A- cetări pentru înregistrarea su şi 38 cm pe secundă. El a fost noapte (film francez) ; S E B E Ş : Ham- triei : cîntă orchestra de muzică popu
„spun“ peştii ei pot stabili fără ceasta permite să se studieze Vibraţiile dăunătoare ale sub- netului al Ministerului Cultu realizat la uzina experimenta let (film en glez); HAŢEG: Saltafiat lară a Filarmonicii de Stat din Arad
greş compoziţia din punct de mai temeinic activitaeta scoar ansambleior diferitelor maşini rii al U.R.S.S. se elaborează lă din Moscova din cadrul Di (film sovietic i SIMERIA: Star fără 19,55 Emisiunea „Noapte bună, copii":
vedere al speciilor a bancuri ţei cerebrale, să se diagnosti sau automobile pot fi adese aparate pentru înregistrări în recţiei generale a informaţii voie (film german) ; ORAŞTIE: S-a „Lupul îşi schimbă părul, dar năravul
lor de peşte oare migrează în cheze cu mai multă precizie di ori bine auzite. Dar nici chiar lor radio a Ministerului Cultu întîmplat pe stradă (film b ulgar): ba“ — basm popular bulgar ; 20,30
mări şi oceşne, anupţînd des ferite afecţiuni şi să se urmă un maistru cu o mare expe afara studiourilor. Magnetofoa rii al U.R.S.S. Aceasta va per BR A D : Hazem şi Giamila (film chi Emisiunea „Părinţi şi copii"; 21,00
pre acest lucru echipajele va rească activitatea cerebrală în rienţă nu este întotdeauna în nele de tip „Miz-56“ cu acu mite să se utilizeze vechile nez) ; LONEA: Ei au fost primii (film Romanţe interpretate de Mia Braia j
selor de pescuit. La Institutul cursul intervenţiilor chirurgi stare să distingă care anume mulatoare şi de tip „Miz-30“ înregistrări, transcriindu-le so v ietic); ZLATNA : Drum însîngerat 23,10 Concert simfonic. Programul II
unional de cercetări piscicole cale. piesă vibrează. Inregistrînd („Reporter-2“) cu baterii us treptat la viteză mai mică. (film iu g o sla v ); T E IU Ş : Sciuşcia — 14,20 Actualitatea literară despre
zgomotele cu ajutorul unui cate şi-au dovedit deja bunele (film ita lia n ): IL IA : O primăvară alegerile de deputaţi în Marea 'Adu
şi ocaanografice se păstrează La aceasta trebuie adăugat magnetpfon şi analizîndu-le, o- calităţi în studiourile de radio. In curînd, 6 uzină de mag- la Budapesta (film m aghiar); APOL- nare Naţională; 15,15 Concert de
un film sonor realiz-at în adîn- că înregistrarea magnetică a peratorul poate astăzi să de A fost proiectat noul magne ¡netofoane va organiza produc DU DE S U S : Muzică şi dragoste muzică populară: 17,30 Cîntă forma
cul oceanului. Conectînd un sunetului a permis realizarea pisteze fără greş locul even tofon pentru studiouri de tip ţia magnetofoanelor „Repor (film cehoslovac); BARU MARE: O ţiile de muzică uşoară dirijate de Mianî
magnetofon se poate auzi cum unui aparat care demonstrează tualei avarii. „M-7“. ter-2“. Totodată, se moderni sărutare furată (film german în culori). Negreanu şi Radu Gheorghiu ; 18,10
mîrîie .rechinul înghiţindu-şi în faţa unui auditoriu numeros zează magnetofonul „Mar-8“. Fragmente din pamfletul „Electorală“
prada, cum ţăcăneşte barbunul, activitatea ■cardiacă. Aparatul înregistrarea magnetică a Au fost elaborate şi cîteva Selecţiuni de G. M. Zamfirescu; 18,55 Sfatul
cum ţipă stavnida şi urlă pi reproduce atît de distinct zgo sunetelor este utilizată pe sca aparate specializate: reverbera- Anul acesta încetează fabri din programul de radio medicului: Regimul în colite; 19,20
sica de mare. motele inimii, îneît ele pot fi ră foarte largă în tehnică. torul care produce efecte so caţia unor magnetofoane de Transmisiune din sala Teatrului de
auzite într-o sală mare. Magnetofonul este o parte in nore remarcabile în emisiuni de tipuri vechi, care vor fi înlo Programul 1 — 6,30 „Amintiri vî- operă şi balet, a operei „Cio-Cio-San“
Efectul terapeutic tegrantă de cea mai mare im radio şi filme de cinematograf, cuite prin aparatele „Dnepr- nătoreşli“ de Demostene Botez j 6,45 de Puccini ; 22,16 Muzică uşoară.
Eliminarea oscilaţiilor portanţă a diferitelor tipuri de aparatul electronic pentru re 9“ <magnetofonul — pick-up Emisiunea pentru copii şi tine
al magnetofonului^ maşini de calculat şi rezolvat darea semnalelor de apel ale electric „Iauza“, „Elfa-10”, a- ret „Clubul curioşilor" > 7,35 Jo Buletine de ştiri
dăunătoare probleme — este „dispoziti staţiilor de radio, instrumente daptorul „Mp-2”. In afară de curi populare rom îneşti: 9,30 Emisiu
La clinica de psihoneurologie vul lor de memorizare“. Apa de muzică electronice, o maşi aceasta, industria sovietică e- nea pentru co p ii: „Ce ţi-a plăcut mai 5,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,00; 15,00;
„Prof. Gannuşkin“, numeroşi Prezintă de asemenea un ratele magnetice înregistratoare nă de imprimat prin contact laborează alte trei tipuri noi mult?“ ; 10,00 „Caragiale despre mu 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (Programul
pacienţi, mai ales toxicomani, mare interes practic studierea ajută pe geologi Ia prospecta care imprimă filmele magneti de magnetofoane de masă, care zică şi muzicieni", — montaj muzical I) — 14,00; 16,00; 18,00; 20,00:
sînt trataţi prin samnoterapie aşanumitelor oscilaţii infraro- rea substanţelor minerale uti ce de 40 de ori mai repede ca vor fi livrate sub formă de va literar: 11,03 Teatru la microfon: „O 21,00 şi 23,00 (Programul II).
şi hipnoză. Aici s-a făcut ur şii oare se produc în timpul le, iar pe textilişti şi lucrătorii de obicei şi însfîrşit un aparat lize portative. scrisoare pierdută", comedie de Ion
mătoarea experienţă interesan cutremurelor, la pornirea ma- din industria de hîrtie îi aju care permite să se înregistreze
tă : după 2—3 şedinţe de hi şiniior electrice, la folosirea u- tă la dirijarea maşinilor care pe un disc de patefon de lungă Lucrătorii din sectorul înre Direcţia regională C.E.C. De portante cîştiguri de cîte 50.000.
pnotism se punea în circuit nor tipuri de mijloace tehnice reglează grosimea firului de durată un program mai lung, gistrărilor magnetice urmează 25.000, 10.000, 5.000 şi 1.000
un magnetofon pe care era în în construcţii etc. Pînă nu de tors sau a colilor de hîrtie. păstrînd vechile lui dimensiu să îndeplinească sarcini im va reaminteşte cetăţenilor ca la Iei, în valoare totaiă de un mi
registrată vocea unui medic. mult, aceste oscilaţii erau înre Aceste aparate sînt folosite la ni. portante în domeniul creării lion lei.
Bolnavii adormeau liniştiţi da gistrate prin oscilografe sau a- telegraf şi la căile ferate, în de stereomagnetofoane, de a- data de 31 ianuarie 1957 va
torită acestui sistem original parate înregistratoare electro industria petrolului şi în a- Uzinele producătoare de parafe pentru înregistrarea e- In vederea acestei trageri,
de hipnoză. magnetice. Dar aceste mijloace viaţie... magnetofoane iau parte activă misiunilor de televiziune pe avea loc tragerea la sorţi lu numai pînă la 30 ianuarie orele
de înregistrare sînt costisitoa la perfecţionarea tehnicii înre bandă de magnetofon, de i nară a obligaţiunilor cu cîşti- 13, se mai pot procura, de Ia
Se ştie că în creierul omu- re şi nu prea sigure. Astăzi, şi gistrărilor magnetice. magnetofoane pitice de buzu guri. sediile sucursalelor raionale, o-
nar cu baterii, în care banda bligaţiuni C.E.C. cu cîstigurî.
^ y \ y \ ^ / \ / \ /-V a /'V-'X'V In cel mai scurt timp se va magnetică va fi înlocuită cu o Cu acest prilej se vor atribui
sîrmă extrem de fină (0,05 posesorilor de obligaţiuni, im
Un nou „Gost“ putea renunţa la mari viteze
în timpul înregistrării sunetu
Anul acesta la rnagnetofoa- ■lui în radiodifuziune. In acest
în acest sector se practică în ne va fi introdus un nou stan caz însă, filmele magnetice mm) şi care vor funcţiona cî
registrarea magnetică. Semna- dard de stat („Gost“). El a înregistrate la mari vateze nu teva ore în şir.
lînd cele mai neînsemnate zgu- fost elaborat după încercarea vor putea fi reproduse prin i(Agerpres)"
<A A A / ' A A A A A A * ' A
Redacţia f i adm inistraţia ziarului str. 6 M artie nr, 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr, 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.