Page 46 - 1957-01

Pag. %
COOPERATIVĂ da credit
şi economie în ajutorul
Pentru a-şi depune spre fruc­
tificare banii economisiţi şi to­
todată pentru a putea obţine
împrumuturi pentru diverse
nevoi gospodăreşti (procurarea
de inventar agricol, materiale
de construcţii, cumpărare de a-
nimale de muncă şi reproduc­
ţie), ţăranii muncitori din co­
muna Săsciori, raionul Sebeş,
au înfiinţat o cooperativă de
credit şi economie, în luna de­
cembrie 1955. La înfiinţare au
fost numai 81 de membri. Nu
se prea încredeau oamenii că
le va fi de folos cooperativa.
Se gîndeau că vor fi înşelaţi
ca în trecut de băncile capita­
liştilor, de aceea se abţineau
să se înscrie.
Nu a trebuit însă mult timp
pentru ca să dispară această
neîncredere. Cînd au văzut că
mai mulţi membri au primit
împrumuturi pentru a-şi cum­
păra animale şi materiale de
construcţii, numărul acelora
care depuneau cereri de înscrie­
re creştea în fiecare zi. Astăzi,
cooperativa numără peste 260
de membri. Acest lucru este şi
firesc. In anul treout, coopera­
tiva de credit şi economie din
comuna Săsciori, a acordat îm­
prumuturi în valoare de 84.845
iei unui număr de 57 membri.
Printre cei care au primit
împrumut de la cooperativă se
numără Ioan Ungureanu şi Ni-
colae Aleman care au primit
cîte 2.500 lei.
Pînă la data de 20 ianuarie
a.c. s-au mai acordat încă 6 îm­
prumuturi în valoare de 14.000
lei. Petru Matei din satul Sebe-
şel şi Ilie Lucan L. Nicolae din
Şugag, au luat cîte 3.000 lei
pentru a-şi cumpăra cîte o
vacă, iar Ştefanie Suciu din sa­
tul Căpîlna a luat 2.000 lei
pentru a-şi procura materiale
de construcţie.
0 noul cooperativă
de credit şi economii
De curînd a fost inaugurată
în comuna Ungarei din raionul
Sebeş o cooperativă de credit şi
economii. Cooperativa s-a inau­
gurat cu un număr de 208 fa­
milii şi cu un fond social de
14.000 lei oare a fost depus de
membri.
ADUNAREA
INTELECTUALILOR
DIN PETROŞANI
Peste 60 de intelectuali, ma­
joritatea medici, jurişti şi pro­
fesori, au participat duminică
la o adunare a intelectualilor
din Petroşani, ta adunare a
conferenţiat tov. Ştefan Covaci
rector al Institutului de mine
din Petroşani, despre hotărîrije
Plenarei C. C. al P. M. R. din
27-29 decembrie 1956.
Adunarea s-a desfăşurat la
un înalt nivel, iar cei care au
luat cuvîntul au subliniat sar­
cinile ce revin intelectualilor în
munca de educare a oamenilor
muncii în spiritul luptei pentru
făurirea unui trai tot mai îm­
belşugat.
ÎN R A IO N U L O R A Ş T IE
sa se muncească cu mai multa răspundere
pentru cooperativizarea agriculturii!
Raionul Orăştie este unul din raioa­
nele regiunii noastre care a obţinut
unele realizări în munca pentru trans­
formarea socialistă a agriculturii. To­
tuşi faţă de posibilităţile existente în
acest raion, s-a rămas în urmă în
ceea ce priveşte cooperativizarea a-
gficulturii. Printre motivele invocate
de organele de partid şi 4e stat din
raion pentru a justifica această rămî-
nere în urmă cel mai des se aude
părerea că „oamenii sînt greu de lă­
murit să păşească pe calea cooperati­
vizării“. Faptele arată însă că rămî-
nerea în urmă nu se datoreşte acestei
cauze ci muncii slabe deşfăşurată de
comitetul executiv al Sfatului popular
raional, organizării şi conducerii sla­
be a muncii politice de către organele
de partid din raion, şi îndeosebi, su­
baprecierii rolului important pe care-1
au organizaţiile de bază săteşti în lă­
murirea ţăranilor cu gospodării indi­
viduale de a păşi pe calea coopera­
tivizării agriculturii.
Organizaţiile de bază săteşti pot să
desfăşoare o vie muncă politică de
masă în această direcţie numai dacă
sînt îndrumate, ajutate şi controlate
de către comitetele raional şi comu­
nale de partid în mod permanent şi
calificat. Este adevărat că în ultimul
timp comitetul raional de partid a a-
rătat instructorilor comitetului raional,
secretarilor comitetelor comunale şi
secretarilor birourilor organizaţiilor de tilor comitetului raional de partid prin­
DRUMUL SOCIALISMULUI rCr. 004
® Cămin cultural fruntaş9 9 ■ * / - = * /rnmr Pe urmele
scriso rilo r
Ţinînd pasul alături de ins­ cultural al satului, la coopera­ mînţate cu maşina in mod o- Despre activitatea căminului preţi ca Iacob Fîrău, Dalia Fî-
cultural din comuna Dobra, s-au rău, Adrian Lupşa şi alţii îşi pre­
tructorul de partid, mă reîn- tivă, în adunările organizaţiei bişnuit a scos abia 35 măsuri. spus an| de-a rîndul lucruri fru­ găteau cu minuţiozitate rolurile,
moase. Cu cîtva timp în urmă creînd personaje autentice. Cu
torceam de la Coroieşti, un sat de partid şi peste tot unde stă­ „Hotărît lucru, e mai avanta­ una din formaţiile şale a ajuns migală, dar stăruitor, s-a reu­ S-au luat măsuri pentru
să reprezinte regiunea noastră şit ca într-un timp scurt să fie repararea nodului din satul
aşezat la poalele şirului de teau de vorbă,. '2—3 oameni, jos să însâmînţezi porumbul la fgşa finală ş concursului că­ puse în scenă p iesele: „Jos
minelor culturale, undea ocupat Tudorache, sus Tudorache“ şi Sîănija
munţi. In minte îmi reveneau discuţiile se tnvlrteau în jurul în pătrat”... şi-a zis atunci Al­ un loc de frunte. Pe la începu­ „O întîmplare de ieri“. Corul a
tul anului treout însă activitatea pregătit cîntecele „Hai la vot“, Corespondentul nostru Nico-
mereu cuvintele omului cu ca­ aceleaşi tem e: „Cum o fi cu bescu liga. a început să lîncezaască. Unele „Patriei iubite“, o suită de pot­ lae Luţescu din Brad ne-a in­
formaţii se destrămaseră, iar puriuri naţionale şi altele, or­ format că podul din satul Stă-
re stătusem de vorbă: „...To­ pătratele ?...”. Citiseră ei prin coriştii nu mai veneau CU tra­ chestra de mandoline — 5 cîn- nija este nerepiarat încă din a-
gere de inimă la repetiţii. tece, iar echipa de dansuri cîte- npl J955.
varăşe, agrotehnica nu minte”. diferitele broşuri agricole, dar Rezultatele va dansuri naţionale.
Toate acestea impuneau mă­ Comitetul executiv al Stalu­
II vedeam parcă acolo în cîmp nu erau lămuriţi pe deplin. suri urgente. Inţelegînd acest Primul spectacol dat în faţa lui popular raional Brad, ne -co­
lucru, noul director al căminului locuitorilor comunei cu reper­ munică, eă peqtry repararea po­
unde ne condusese să ne arate Printre cei care nu zic mul­ A urmat apoi primăvara cultural, tovarăşul Dincă Marin, toriul amintit, a însemnat şi pri­ dului s-ia aprobat suma de 5.000
porumbul din „pătrăţelele” lui. te, dar trag cu urechea la ce anului 1955. Ţăranul muncitor mul succes, răsplată bine me- lei, precum şi materialul lemnos
a început munca pentru peorga- ritată a strădaniilor depuse. necesar şi că la sfîrşitul lunii
zice unul şi altul, era şi ţăra­ Albescu liga din Coroieşti şi-a nizarea formaţiilor artistice. Zugrăvirea veridică a farsei a-^ curente podul va fi dat în folo­
legărilor din trecut, în contrgst sinţă.
Povestea pătratelor nul muncitor Albescu liga Bal­ In.sămînţat întreaga suprafaţă Oamenii, totuşi veneau cp <^es’ cu realitatea şi caracterul noilor
tă, care se întreba în gîndul cu porumb în cuiburi dispuse tulă greutaţe la repetiţii. Cu tim­ alegeri, au smulg spectatorilor
pul, printr-o muncă stăruitoare ropote de aplauze. Deseori, cei
Desculţ, numai în cămaşă, lui... „să dea. oare mai multă în pătrat. A însămînţat printre de lămurire, directorul căîjiinu- mai în vîrstă, în timpul repre­
lui, sprijinit deş organele de zentării scenetei „Jos Tudora­
purtînd pe cap o pălărie de recolţă dacă-l pui în pătrat ? primii, l-a prăşit de două ori, partid şi de cîţiva iubitori ai che, sus Tudorache“ şopteau :
insă numai în lungul rîndurilor muncii culturale pa tovarăşii Tocmai cum ena pe vremuri ţa
paie, s-a aşezat pe un pietroi O s-o vedem şi p-asta”. Leonid Bancov, Traian Ş.ulea, alegeri.
şi îndesîndu-şi cu degetul tu­ Aprilie 1955. Iarna şi-a strîns pentru că parcelele lui erau Elena Pimperiu, Octavian Giur­ Succesul primului spectacol
giu, Alexandrina Pascu şi alţii, nu a îngîmfat colectivul cămi­
tunul în pipă, revenea mereu de mult mantia zăpezii. Pltl- prea înguste. N-a făcut muşu­ au repşit să înjghebeze 4 forma­ nului- Dimpotrivă, s-a depus o
ţii artistioe; cor, teatru, orches­ muncă asiduă pentru îndreptarea
asupra invitaţiei: „...Să nu ui­ gurile brăzdează câmpul în roi, tot de probă să vpdă cum tra de mandoljnp şi o echipă de greşelilor de interpretare, pentru
dansuri, In perioada de formare
taţi, mai tîrziu să daţi pe aici lung şi-n lat. Prin semânăto- merge-. Pînă la urmă s-a hotă­ a ei în orcheştra de mandoline aprofundarea rolurilor. Au ur­
existau tovarăşi ca Nicolae Stre- mat alte 3 spectacole în loca­
şi atunci o să vedeţi rezultatul”. rile trase de animale, boabele rît să treacă şi a treia oară cu teap şi Emanpil Bugariu, pare litate şi apoi formaţiile căminu­
lui au fost invitate pe scenele
Aşezaţi în jurul lui, am as­ de porumb cad ritmic din cupe. prăşitoarea prin el. Iată şi re­ nu cunoşteau noţiuni muziagle.
Septembrie 1955. A început zultatul : In toamnă, de pe te­ Prin străduinţă şi dragoste în­ căminelor culturale din comu­
cultat povestea „pătratelor”, recoltatul porumbului. De pe renul lui a scos o producţie de să, el au reuşit să se situeze nele Lăpuşnic şi Ilia. Sute de ...La casa de bilete a cinema­
astăzi alături de cei cunoscători. spectatori au avut ocazia să răs­ tografului din Orăştie, din cau­
necazul cu nevasta şi copii, cele 5 arii însămînţate de pro­ 2.300 kg. porumb boabe la ha., Alţii, ca tovarăşii Elisabeta Ciu- plătească cu aplauzele lor stră­ za neroşpectării programului,
t-ina, Silviu Moraru şi Ioan Tă- dania artiştilor ¡amatori din 'Do­ ■cetăţenii sînt nevoiţi să'aştepte
chicotelile şi zîmbetul batjoco­ bă .îq cuiburi dispuse în pătrat, în timp ce pe comună s-a ob­ maş, aveau unele greutăţi pare-i bra. ore întregi. Aceasta fiindcă to­
împiedicau să poată participa varăşul Iovan, responsabilul ci-
ritor al celor ce nu credeau în Albescu ligă a şpos peste 25 ţinut o producţie medie de nu­ cu regularitate la repetiţiile de Activitatea căminului nu s-a nematqgrafului, nu se îngrijeş­
„metodele” astea. cor. Cu timpul au reuşit insă ca te de respectarea programului.
măsuri de porumb ştiuleţi, în mai 1.500 kg. la ha. să le înlăture şi acum depun rezum at însă numai la m a n i­
multă străduinţă pentru a-şi ri­ Paul Walter
Ianuarie 1955. La căminul timp ce de pe cele 10 arii însă­ P. FĂRCĂŞAN dica nivelul artistic. Despre festări artistice. In sprijinul cam­ corespondent
frămîntările de început ş-gr pu­ paniei electorale, în cadrul său,
'— 1 '— J \~-i v—J '— I \—J J \— i \— l u _ / v _ J \ _ J u_y. i u . j , i v__; ■ i . i y tea spune multe. Au fost şi ne­ *
au fost ţinute o serie de confe­
Din lipsurile cooperativei din Săsciori cazuri şi bucurii, lucruri ineren­ rinţe ca ; „Alegerile de altădată , .Sfatul popular din Lăpugiu
te oricărui început, şi de azi“, „Realizări ale regi­ de Jos, raionul Ilia, ţfl loc să
Cooperativele de consum au up ma­ lipsuri care pe bună dreptate nemul­ care poartă marca „Comraicop Turda“. mului de democraţie populară se preocupe de rezolvarea sar­
re rol în dezvoltarea satelor noastre. ţumesc pe oamenii muncii din comună. Intrucît în comuna Săsciori există su­ Campania electorală a dai un în patria şi regiunea noastră“ şi cinilor ce le revin, se ocupă de
Ele au sarcina de a aproviziona ţără­ Sînt cazpri cînd unele mărfuri strict prafeţe întinse de fîneţe, ceea ce face nou impuls vieţii cultural-artiş­ altele. organizarea balurilor. La aceste
nimea muncitoare cu mărfurile indus­ necesare şi care se găsesc din belşug ca gresiile să fie căutate mai mult baluri organizate chiar în lo­
triale de care are nevoie, cu maşini şi în alte părţi, lipsesc cu săptămînile ca oriunde de ţăranii muncitori, fiin d , tice în comuna Dobra, Forma­ Se poate spune că activitatea calul sfatului, invitaţii sînt se­
unelte agricole, ajutînd-o astfel să mă­ şi chiar cu lunile din cooperativa din unelte indispensabile în munca lor în ţiile căminului şi-au iaxiaţ reper­ desfăşurată în cadrul căminului lecţionaţi dintre prietenii tova­
rească producţia la hectar, să-şi spo­ Săsciori. Aşa de pildă, sarea a lipsit timpul verii, cooperativa a fost nevoită toriul pe tema sprijinirii alege­ cultural din Dobra îşi aduce cu răşilor de la sfat, ceea ce crea-
rească veniturile şi să-şi îmbunătăţeas­ în tot cursul lunilor noiembrie şi să aducă gresiile care se găseau la rilor de la 3 februarie. Seară de prisosinţă aportul în campania ză nemulţumiri în rîndul cetă­
că necontenit traiul. După desfiinţa­ decembrie. In luna ianuarie a.c., mai uniune. Dar ce folos ? Ele qu au putut seară, pe geena căminului cultu­ electorală. Continuînd pe acest ţenilor. Sfatul popular raional
rea sistemului de colectare la cereale mult de o săptămînă, la cooperativă fi folosite. îndată ce intră în contact ral se desfăşura o activitate in­ drum, muncind cu mai multă Ilia, credem că va avea ceva de
şi lapte, rolul cooperaţiei în ce priveşte nu s-a găsit nici' un gram de sare. cu apa, se descompun, transformîn- rîvnă, obiectivul căminului se va spus.
valorificarea produselor agricole a că­ Lipsesc de asemenea şi o se­ du-se în nisip. Ţăranii muncitori au tensă. Se făceau repetiţii sub putea mîndri că face parte din
pătat o însemnătate şi mai mare. Re­ rie de alte articole c p : săpun de sezisat în nenumărate rîndqri acest lu­ îndrumarea atentă a responsa­ colectivele fruntaşe din regiune. Ludovic Căta
zoluţia plenarei C.C. al P.M.R. din spălat rufe, săpun de toaletă, gris, în­ cru şi au cerut să li se aducă gresji bililor de formaţii. Mulţi inter­ corespondent
27rrr29 decembrie 1956, trasează ca călţăminte şi mai ales încălţăminte de bună calitate, Cerinţele lor nu au T. OLARIU
sarcină cooperaţiei să studieze cerin­ pentru copii, orez, conserve, vaserie, fost luate însă în seamă. Şi acum se •„.La restaurantul „Mureşul“
ţele ţăranilor muncitori şi să stimu­ etc. In anii puterii populare' curentul găsesc la cooperativă stocuri însemna­ din Deva consumatorii sînt ne­
leze interesul lor pentru a-şi valori­ electric-, a ajuns şi în copiuna Săsciori. te de asemenea gresii. La cooperativă voiţi şă aştepte ore întregi la me­
fica produsele prin cooperative, prin Muncitorii (un mare număr din lo­ se găsesc de asemenea furci, lppeţi,
aprovizionarea lor cu mărfurile indus­ cuitorii acestei comuni sînt muncitori cazmale şi alte unelte de pfopştă ca­ se fără şă fie serviţi. Şi asta fiind­
triale necesare. forestieri), şi ţăranii muncitori sînt litate. că ospătarji de aici se serveşc
dornici să introducă lumina electrică
Despre sarcinile cooperaţiei de con­ în case, .dar sînt împiedicaţi să facă Tovarăşii de la cooperativa din Săs­ In atenţia crescătorilor de oi pe ei şi mai puţin pe consuma­
sum s-ar putea spune multe. Ne măr­ acest lucru prin faptul că la coopera­ ciori trăesc cu convingerea că unjqnea tori. Cînd cineva vrea să con­
ginim însă la atît. Să vedem acum care tivă pu se găsesc nici un fel de ma­ raională favorizează, la repartizarea semneze o reclamaţje în condi­
a fost preocuparea cooperativei din teriale electrice. mărfurilor, unele cooperative cum sînt că, i se răspunde fie că restau­
Săsciori faţă de îndeplinirea sarcini­ cele din Miercurea, Poiana, m aga­ rantul nu are o astfel de con­
lor amintite, ce greutăţi a îptîmpinat Cooperatorii obişnuiesc să învino­ zinul din Petreşti şi altele, în tiţnp dică, fie eă nu se găseşte mo­
şi ce rezultate a obţinut. Şituaţjiţe ne văţească conducerea cooperativei pen­ ce pe cooperativa din Săsciori o tra­ mentan. Iar cînd gestionarul
arată că această cooperativa — ca şi tru aceste lipsuri. Este adevărat că tează ea pe un Ţcopil yitreg. Aceasta este sezisat de astfel de lucruri,
cele din alte sate — a avut frqţnpase şi conducerea cooperativei îşi are par­ este o gravă lipsă şi ea trebuie li­ întoarce spatele şi pleacă. Ce
rezultate în ce priveşte aprovizionarea tea sa de vină faţă do ţnqlte nereguţj. chidată. au de spus tovarăşii din condu­
oamenilor muncii de la sate cu sorti­ Se face în primul rînd vinovată pentru cerea T.A.P.L.?
mente variate de mărfuri industriale. faptul că nu s-a străduit să antre­ Acest ansamblu de lipsuri a avut
Anual ea desface mărfuri industriale neze pe . fjecare cooperator pentru a urmări negative asupra realizării pla­ , Iuţii) Goţia
în valoare de peste 2.000.000 lei. A- lua parte activă la activitatea coo­ nului cooperativei. Ele sînt una din corespondent
ceasta e o mare realizare dacă ţinem peraţiei. Dar vinovatul principal pen­ cauzele principale care au făcut ca
seama că înainte de înfiinţarea coo­ tru faptul că lipsesc unele mărfuri din cooperativa din Săsciori să nu reali­ ★
perativei nu se ocupa nimeni de apro­ magazinele cooperativei este Uniunea
vizionarea ţăranilor muncitori din sa­ raională, care nu-şi dă interesul să Hotărîrea Consiliului de Mi­ sportiă, căci faţă de preţurile ...De la Simerig la Deva orj
tele care compun comuna Săsciori, ei aprovizioneze cooperativele săteşti cu niştri nr. 5 prevede; că proprie­ pe care le-gr fi primit în cazul
fiind lăsaţi să îndure lipsuri şi să *mrfqrile -pe, care 'acestea le cer prin tarii de oi, care vor înoheia con­ predării cotelor de lînă, ei îşi la Hunedoara, o corespondenţă
fie jefuiţi de către toţi speculanţii. Pen­ hotele de corîtiandă, note care se în- tracte pentru 1 hg, lină ţurca- realizează o djferentă de preţ
tru a asigura o aprovizionare cît mai tocmesc pe baza cererilor şi propu­ zeze planul la desfacere pe anul 1956 nă sau 1,200 kg. lînă ţjgaie, importanţă şi anume: în cazul face 3-5 zile. Aceasta se întîm-
bună a ţăranilor muncitori cooperati­ decît în procent de 85 la sută, iar pla­ sau 2,500 kg. lînă merinos, du­ lîqei merinos lei 42 la k g .; în
va a înfiinţat filiaţe şi în satele lă­ nerilor consumatorilor. Cooperativă nul valoric la achiziţii în procent de pă fiecare oaie ce o posedă, vor cazul linei ţigaie lei 31,50 la plă din cauza că Oficiul P.T.T.
djn Săscipri 3 cerqţ tot mereu sare, 76 la suţă. fi scutiţi de predarea cotelor 0- kg. şi în cazul linei ţurcane lei
turalnice pe care se străduieşte să le dar Uniunea nq i-a dqt, fiindcă nu bligatorii la lînă. 20,50 la kg. nr. 2 tranzit Simeria nu lucrea­
avea în depozit. Ba mai mult, în
aprovizioneze cu mărfurile cerute de urma insistenţei consumatorilor s-a a- Lîna contractată este plătită întreprinderile D.C.A., în­ ză destul de operativ.
juns pînă acolo îfţcjt conducerea coo­ la preţuri avantajoase, aproape dată după apariţia hotărîrii de
consumatori. In Săsciori a luat fiinţă perativei a cerqt Uniunii raionale să-i Cooperativa din Săsciori are posi­ la nivelul pieţii neorganizate. mai sus, au trimis pe teren un Dacă o scrisoare parcurge 8
dea deslegearea şă se aprovizioneze bilităţi pentru a realiza planul pe a- Astfel: lînă merinos calitatea număr mare de salariaţi cu in­
un magazin universal prin care s-au cu sare din site raioane. cest an în toate sectoarele ei de acti­ I-a lei 60, lînă ţigaie calitatea strucţiuni în problema încheier km. în 5 zile, cît îi va trebui
vitate. Există şi voinţă la lucrătorii rji de contracte, peqtru a veni
desfăcut, în cursul anului trecut, măr­ Este necesar să şe aqiinţeaspă şi acestei cooperative pentru a realiza J-a lei 44, lînă ţurcană calitatea în ajutorul ţăranilor muncitori pentru 100 km? E bine ca răs­
furi industriale în valoare de aproape planul. Trebuie însă ca conducerea coo­ I-a lei 28. Cei care vor încheia dornici de ia încheia contracte.
1.000.000 lei, faptul că U.R.C.C. Sebeş- recepţionea­ perativei să ia măsuri pentru a atra­ contracte, pentru cantităţi co­ punsul la aceasţă întrebare sa-1
ge pe toţi cooperatorii să participe la respunzătoare de lină, la nu­ Sînt dejia comune ca: Bătrîna
Cooperativa din Săsciori a puş la ză unele mărfuri de proastă calitate, activitatea cooperativei. Pentru ca coo­ mărul de oi ce-1 posedă, pe lin­ dea Oficiul P.T.T, nr. 2 tranzit
dispoziţia ţăranilor muncitori felurite perativa din Săsciori să poaţă realiza gă faptul că vor fi scutiţi de şi Roşeam din raionul Ilia, Bo-
unelte agricqle şi maşini care i-au a- pe care le vîră apoi pe „gît“ coope­ planul este necesar ca Uniqnea raio­ predarea cotelor obligatorii, vor Simeria.
jutat în sporirea producţiei. Dar cu nală să lichideze lipsurile ce le-a a- primi în momentul încheierii şorod şi Luncani din raionul
toate acestea se poate spune că la rativelor şăţeşţi. Aşa de exemplu a contractului, un avans de 40% Constantin Ipnpseu
această cooperativă mai există multe din valoarea contractului. Haţeg, Balşa din raionul Orăş^
recepţionat gresii pentru ascuţit coasa corespondent
Prin aceasta se asigură cres­ tie, etc., unde aproape toţi pror
cătorilor de oi, o rentabilitate _o—
prietarii de oi au încheiat corn
Cărţi apărute
tracte pentru a livra statului
vut în cqrsul anului ţrecqţ şi. să se
producţia de lînă pe anul 1957.
ocupe eq mai multă răspundere de 3- A. I. SpUVANOV
provizionarea cooperativelor* să le „INSTALAŢII DE ALIMEN­
TARE PENTRU MOTOARELE
dea un ajutor concret şi o îndrumare
DIESEL“
mai calificată.
(trad. din limba rusă)
T. MARIAN 500 pag. — lei 33,10
cunoască rezultatele bune obţinute de ranl muncitori. In comqnele pionului munca pentru cooperativizarea agri­ Prezenta lucrare se ocupă de
gospodăriile agricole colective djn Tur­ Orăştie, sînt numeroşi oameni ai mun­ culturii dovedeşte că se pot obţine problemele construcţiei, deser­
daş şi Pricaz sau de Întovărăşirile cii fără. de partid, apropiaţi şi devo­ succese daoă comitetele raionale de virii tehnice şi reparării instala­
fruntaşe şi să le ia pe acgştea drept taţi partidului -rr deputaţi şi agitatori, partid mută centrul de greutate al în­ ţiilor de alimentare cu combus­
utemişti, delegaţe de femei, colecti­ tregii lor activităţi la sate, în organi­ tibil ale tractoarelor şi automo­
pildă, cunosc numai felul cqm se mun­ vişti, întovărăşiţi, ţărani muncitori cu zaţiile de bază. în mijlocul ţăranilor bilelor sovietice cu motoare
bază cum trebuie să muncească pen­ pentru că Comitetul raional de partid gospodării individuale, fruntaşi ai pro­ muncitori, dacă la munca politică par­ Diesel.
tru a obţine rezultate mai bune, De a- nu a înarmat întotdeauna pe activişti ceşte şi ce. rezultate obţin gospodăriile ducţiei agricole, învăţători, agronomi, ticipă cadrele cu munci de răspundere
semenea, comitetul raional a dat in­ cu cele mai juste metode de muncă, agricole colective şi întovărăşirile care medici care sprijină organizaţiile de din raion. Membrii biroqlui comitetului A doua ediţie a acestei cărţi
dicaţii instructorilor săi să se ocupe în nu studiază şi1nu răspîndeşte experien­ nu au obţinut cele mai bune rezultate. bază, participă cu însufleţire la apli­ raional de partid să nu se mqlţqsneas- se deosebeşte de prima prin faD-
mod special de activizarea organiza­ ţa valoroasă a activiştilor buni şi re­ carea în viaţă a sarcinilor ce stau că cq repartizarea cadrelor cu munci tul că se dau date privitoare la
ţilor de bază săteşti. Ca urmare, unii zultatele obţinute în unităţile pe care In raionul Orăştie, în anul 1956, au în faţa lor. de răspundere, în diferite eornqne, ci modificările constructive ale an-
secretari ai comitetelor comunale de aceştia le-ah îndrumat şi ajutat. luat fiinţă pe lîngă cele 5 gospodării să fie permanent în mijlocql lor, şă-i sambîelor instalaţiilor de ali­
partid cum sînt tovarăşii Ioan Hojda, agricole colective, 4 întovărăşiri în sa­ Comitetul raional de partid Orăştie îndrume şi să-i ajute în muncă. mentare şi se descriu cele mai
Ioan Cugereanu, Romulus Vlaicu şi In satul'Turdaş şi Pricaz spre e- tele Cigmău, Rîpaş, Homorod şi Să- ri,a înţeles însă că principala sa da­ importante procedee şi sisteme
alţii, s-au ocupat cu răbdare şi pri­ xemplq, multe din familiile de ţărani răcsău. Dar nu se poate spune că a- torie este să sprijine concret orga­ Condiţia principală pentru ca Comi­ noi de reparaţie şi de exploatare
cepere de întărirea organizaţiilor de muncitori fac parte din gospodăriile a- cestea sînt cu adevărat întovărăşiri; nizaţiile de bază şăţeşţi, ca acestea tetul raional de partid Orăştie, şă ob­ a instalaţiilor, elaborate şi pro­
gricole colective. Colectiviştii din aces­ Ele sînt slab dezvoltate, lucru cunos­ să-şi îmbunătăţească munca în lupta ţină mai bune rezultate pe linia trans­ puse de institutele ştiinţifice şi
bază săteşti, au lucrat cu iniţiativă, te comune sînt bucuroşi şi de rezul­ cut şi de Comitetul raional de partid. pentru transformarea socialistă a a- formării socialiste a agriculturii, este de mecanizatorii fruntaşi din a-
folosind cele mai potrivite metode de tatele pe care le-au obţinut. La po-, griculturii, să ducă o muncă perma­ lichidarea unor metode formale care gricultură.
muncă. Tovarăşii Ioan Hojda, Vlaicu rumb, grîu, cartofi şi la alte culturi, Totuşi există puţină preocupare pen­ nentă de educare politică şi ideolo­ mai există în munca sa. Este necesar
Romulus şi Ioan Cugereanu au ajutat recolta medie la ha. obţinută de co­ tru a îndrepta lucrurile în vederea gică a activului, antrenîndu-1 în mod ca biroul Comitetului raional, în *
birourile organizaţiilor de bază să re­ lectivişti depăşeşte .cu mult recolta îmbunătăţirii activităţii lor, pentru organizat la aplicarea în viaţă a ho- frunte cu tovarăşul Alexandru Şuliiţ
partizeze sarcini concrete membrilor de obţinută de ţăranii cu gospodărie in­ crearea de fonduri obşteşti — chezăşia tărîrilor partidului şi guvernului. Lipsa şă exercite un control sistematic pe B. Ş, SOTSKOV
partid, să organizeze controlul îndepli­ dividuală. Creşterea animalelor şi gră­ obţinerii de recolte bogate şi de creş­ unei munci organizate cu activul fără teren asupra felulqi cum se îndepli­
nirii sarcinilor, să folosească în munca tere a veniturilor întovărăşiţilor. de partid a făcut ca în cele mai multe nesc sarcinile. De asemenea, să orga­ „BAZELE CALCULULUI Şl
politică gazelele de perete, broşurile şi dinăritul a făcut de asemenea posi­ organizaţii de baza activul fără de nizeze cu ţăranii muncitori din satele PROIECTĂRII ELEMENTE­
conferinţele etc, Munca politică des­ bil ca colectiviştii să primească ve­ Cu toate că în raionul Orăştie sînt partid să existe doar pe hîrtie. raionului Orăştie vizite în gospodării­
făşurată de organizaţiile de bază cu nituri de peste 70 lei la zi-muncă. Co* !0 gospodării agricole colective, aces­ le colective şi întovărăşirile fruntaşe LOR DISPOZITIVELOR DE
lecţivistul Ioan Adam care a efectuat tea nu sînt suficient sprijinite şi în­ Membrii biroului Comitetului raional pentru ca aceştia să se convingă la AUTOMATICA ŞI DE
sprijinul secretarilor comitetelor comu­ 413 zile’-muneă, a primit în. bani su­ drumate de către organele de partid 'cunosc modul defectuos al muncii bi­ faţa locului de avantajele lucrării pă- TELEMECANICA“
ma de 7,020 lei. Adăugind aeeşti bani şi de stat din raion. Faptul că în rourilor organizaţiilor de bază din sa­ mîntujui în comun. Este recomandabil
nale de partid a contribuit ca în sa­ la valoarea produselor primite rezultă gospodăria agricolă colectivă din Be- tele Tămăşasa, Cigmău, Homorod, Ro- ca în munca de lămurire a ţăranilor (trad. din 1, rusă)
că el a realizat un venit de peste riu lucrurile şchioapătă, este cunoscut mos ş. a., dar nu s-au gîndit să ia cu gospodării individuale să fie folo­
tele Turdaş, Pricaz, Tărtăria, Sibişel, 30.000 lei în cursul anului 1956. în multe sate vecine. E drept că aici, măsuri hotărîte pentru lichidarea lip­ siţi colectivişti care să vorbească ţă­ 564 pag. — lei 24,30
Comitetul raional de partid a trimis surilor ce se manifestă în activitatea ranilor despre munca şi traiul îm­
Spini şi în alte sate să se obţină re­ Aceste rezultate ar fi trebuit să fie o seamă de activişti şi tehnicieni care acestor organizaţii, Aşa se explică belşugat al colectiviştilor, metodă care Luonarea cuprinde principiile
popularizate pe larg de către Sfatul să sprijine gospodăria pentru a-şi or­ faptul că aceste organizaţii de bază atunci cînd a fost folosită s-a dove­ de construcţie, bazele teoriei
zultate frumoase pe calea transformă­ popular raional şi de către organele ganiza mai bine munca, dar, datorită şi unele comitete comunale de partid dit a fi eficace. oalculului şi caracteristicile prin­
de partid din raion. Dar îb raionul faptului că aceştia au muncit fără (cazul Comitetului comuna! de partid cipalelor elemente ale dispoziti­
rii socialiste a agriculturii. Orăştie nu se desfăşoară o-propagan­ răspundere, lucrurile nu s-au îndrep­ Mărtineşti — secretar Ioan Sasu) des­ In felul acesta Comitetul raional velor automate şi telemecanice :
dă organizată în această direcţie, Nu­ tat. făşoară o slabă muncă polilică în di­ relee, traductoare, amplificatoa­
Din păcate însă, o parte a activiş­ mai aşa se explică faptul că ţăranii recţia întăririi economicc-organizato- de partid Orăştie va reuşi să obţină re, stabilizatoare,, distribuitoare,
cu gospodărie individuală din satul O cauză pentru care ritmul de trans­ rice a G A C . şi a întovărăşirilor e- dispozitive de comunicaţie sin­
Aurel Vlaicu şi din altele, în loc să formare socialistă a agriculturii în ra­ xistente şi a lărgirii lor prin atragerea rezultate tot mai bune în lupta pentru cronică şi de transmisie la dis­
ionul Orăştie nu este satisfăcător, este de noi membri. tanţă, cum şi elemente calcula­
tre care tovarăşii Ioan Vinţan şi A- aceea că organizaţiile de bază săteşti dezvoltarea, sectorului ’socialist din a- toare.
nu ţin scama că un rol deosebit în Experienţa raioanelor avansate tei
chim Lăpăduş, lucrează nesatjsfăcător activitatea organizaţiei de bază săteşti gricultură. Cartea se adresează studen­
îl are activul fără de partid şi întă­ ţilor şi tehnicienilor specialişti
cu organizatele de bază. nu le dau rirea legăturilor lor cu masele de ţă* V. PIŢAN în automatică, telemepanică şi
în construcţia de aparate elec­
un ajujoc calificat, concret. Aceasta trice.