Page 47 - 1957-01
P. 47
Nr. 664 DRUMUL SOCIALISMULUI "-¿f 1**"".... p a g . 3'
....----------
PE T E M E PE P A R T I D încălţăminte mai bună, mai multă şi m i i în îniîţnpinar
o v o o o q o o o o o Uo o o o o o o q o o o o
Legarea problemelor teoretice cu sarcinile Din activitatea cercurilor Rezultatele obţinute de colectivul Rezultatele muncii mistului Vasife Trifan de la umplătura alegerilor
economice ale întreprinderilor— In centrul fabricii de încălţăminte „Ardeleana" unui colectiv harnic tălpii, cea a lui toan Marcu de la4
şi cursurilor din Alba Iulia (fosta secţie a fabricii finisat şi alţii. Nu poate fi trecut cu. • v O_OOOs>vOO<X>>0 oooo
„Simion Bărnuţiu" din Sebeş), în Un alt factor care a contribuit fără
atenţiei propagandiştilor îaivăţămîntului de partid cursul anului 1956,' necesită a fi îndoială la succesele obţinute, este a- •vederea ajutorul maiştrilor Vasile Băf- Schimb da onoare
scoase în relief în mod deosebit, în- plicarea unor metode avansate de dilă, Nicolae Oprean, Alexandru Bd-
In cadrul organizaţiilor de trucît au fost de natură să satisfacă lucru. De pildă, în urma aplicării me
bază, din comuna Sînţimbru aşteptările. Dar pentru a susţine a- todei Lidiei Savelieva, calitatea pro logh, etc., care s-au dovedit a fi La întîlnirea cu candidatul lor,
funcţionează un cerc de studie duselor a crescut cu mult iar pro
Pentru îmbunătăţirea propa tiviţăţii cercului, noi am reuşit re a Istoriei P.M.R. Acest cerc, cşst lucpr, este bine să intrăm pu centul de rebuturi s-a redus la mini buni organizatori ai procesului de ¡pro muncitorii de la întreprinderea
condus de propagandistul Moi« ţin în lumea cifrelor şi faptelor, care mum. In principiu, această metodă
gandei de partid şi urmărirea e- pînă în prezent să punem în se Rusneac, cuprinde 22 cadre oglindesc realitatea. Aşa, bunăoară, constă din controlul producţiei pe fie ducţie. „Cenamica“-B-aru Mare s-iau an
didactice din satele Coşlariu, în anul 1956 s-au dat peste sarcinile care fază de operaţie. Datorită acestui
ficacităţii acesteia, Comitetul ra discuţia cursanţilor cele mai im Galtiu, Totoi şi de la fabrica de plan 2.237 perechi ghete şi pan fapt, s-a întărit simţul de răspundere In anul 1957, colectivul acestei fa gajat ca în cinstea alegerilor
Sîntimbrp. La şedinţele cercu tofi pentru femei. De asemenea, pro- a fiecărui muncitor, iar producţia pe
ional de partid Hunedoara a portante probleme ce s-au pă lui participă peste 90 la sută • ductivitatea muncii a crescut cu 4,70 bandă glisantă s-a putut desfăşura brici a pornit încă din primetye zile de deputaţi în Miarea Adunare
din numărul cursanţilor. Din la sută faţă de anul 1955, iar preţul în condiţii optime.
luat măsuri de a deschide în rut neînţelese bine de către unii tre cursanţi se evidenţiază tov. ■de cost a fost redus cu mult. De la lupta ptentru traducerea "în viaţă'a Naţională să-şi sporească efor
Minodora Topor, Iosif Mihu, Ion remarcat, că în cursul anului 1956, Metoda lui Nicolae Mţlitaru care
cadrul Atelierelor C.F.R. Sime- tovarăşi. Aşa, de pildă, s-a dis Popa şi alţii. constă în folosirea raţională a pielii, hotărîrilor, plenarei din 27—29 decem turile în muncă şi să obţină noi
au fost puse în fabricaţie 5 noi modele a adus mari economii fabricii — e-
ria mai multe cercuri şi cursuri cutat problema mijloacelor de Cadrele didactice cape parti de încălţăminte. Dintre acestea, un cotiomii din care au fost confecţio brie 1956,' cu privire la sporirea con succese în producţie.
cipă cu regularitate la şedin nou model de ghete şi 4 de pantofi nate cele 5,158 perechi ghete amintite
iale învăţămîntului politic, în oare rulment şi mijloacelor de bază, ţele cercplui folosesc în munoa pentru femei. Trebuie spus că noile mai sus. tinuă a producţiei de bunuri de larg Intr-una din zilele trecute ei
practică învăţămintele însuşite modele puse în fabricaţie în cursul
sînt cuprinşi numeroşi membri normarea tehnică, ritmicitatea pe care apoi le împărtăşesc şi anului trecqţ s-au bucurat de o bună Buna întreţinere a maşinilor de la consum. La începutul anului, fabrica au organizat un schimb de o-
elevilor. apreciere în toată ţarp, Aceasta o do secţiile: tras pe calapod, tălpuit şi a devenit autonomă despărţijndu-se de noare în cinstea alegerilor de la
şi candidaţi de partid, precum predării produselor, veniturile vedesc comenzile masive executate şi ştanţat, au fost de asemenea un factor tutorele ei, fabrica „Simion Bărnuţiu“ 3 februarie. Muncind cu însufle
Studiul cadrelor didactice livrate, unor unităţi comerciale din hotărîtor. Se ştie că această fabrică
şi oameni ai muncii fără de atelierelor etc. Arad, Tîrgu Mureş, Bucureşti, Craio este dotată cu |Ufi utilaj mai vechi -şi din Sdbeş.' Dar asta nu îhipiedică co ţire, în ziua schimbului de o-
Şi cercul de studiere a Isto uzat. Dar el a fost îngrijit tot timpul
pqrtid dornici de a studia teo Important este faptul că nu riei P.M.R. frecventat de cadre va, Constanţa etc. Bineînţeles că la anului de către fiecare muncitor în lectivul fabricii să obţină pe mai de noare ei au produs cu 22 la
le didactice de la Şcoala medie aceasţă apreciere, a contribuit şi bu parte, iar periodic i s-au efectuat mici
ria marxist-leninistă. meroşi cursanţi discută proble din Haţeg, desfăşoară o activi na calitate a produselor. Tot în cursul reparaţii şi revizii;, In această direcţie, parte succese asemănătoare celor din sută mai multe cărămizi refrac
tate susţinută. La şedinţele a- anului trecut, s-a realizat o economie putem evidenţia sectorul maistrului
Comitetul raional de partid a mele teoretice în directă legătu cestui cerc, condus de propa de piele- de 134.118 dm. p. din care Dumitru Ciobanu de la secţia tras pe anul trecut, ci dimpotrivă, colectivul tare ; la alimentarea gazoge
gandista Ivenia Diaconqscu, par s-au confecţionat aproximativ 5,158 calapod, unde maşinile sînt cele mai
avut în vedere faptul că pregă ră cu situaţia economică a ate ticipă 24 cursanţi. perechi ghete. bine întreţinute. Aceste succese se da- va putea acţiona mai liber, se va nului norma zilnică a fost depă
toresc însufleţirii cu care s - a . deşfăr
tirea propagandiştilor este ne- lierelor, făcînd propuneri pre In cadrul semimariilor şe re E bine să arătăm şi factorii care şurat întrecerea socialistă. şită cu 83 la sută, iar la cup
marcă, prin răspunsurile bune au determinat aceste succese. Unul torul de ardere, în loc de 42
cesar să se facă la Simeria, ţioase pentru îmbunătăţirea pe care le dau, tov. Maria dintre cei mai de seamă, a fost apro Gazeta de perete, graficele de pro putea aproviziona mai bine şi1-va primi < ore, arderea s-a terminat în 39
Duică, Melexima Donţp, Cristi- vizionarea satisfăcătoare cu materiale ducţie, presa locală au ţinut în tot un sprijin mai efectiv din partea sfa ore. De asemenea, preparatorii
deoarece deplasarea lor la Hu muncii. na Vîlceanu, Elena Dobrescu’ şi de către fabrica „Simion Bărnuţiu" din timpul anului aprinsă flacăra între tului popular din localitate. Aşa că
alţii. Cursanţii participă la curs Sebeş, de care a aparţinuţ anul trecut. cerii. In fruntea întrecererii s-au si
nedoara ar fi îngreunat în bună S-ar părea, la prima vedere, cu conspeete bine întocmite fapt Nu-i mai puţin adevărat că au fost tuat Ana Moldovan de la secţia croi,
carp-i ajuţăi la însuşirea temei care a fost decorată cu „Ordinul Mun
măsură pregătirea la Cabinetul că cercurile noastre de econo nică a materialului predat. perioade cîpd secţia condusă de to4 cii" clasa IlI-a, brigada condusă de succesele vor putea fi şi mai mari. au preparat cu 30 la sută mai
varăşul Petru Popa, a lucrat zile în Ana Fugaciu de la pregătire, Vasile
de partid. Aceasta a dus la o mie concretă s-au ţransformat Un cerc cu activitate rodnică tregi din materialul economisit punîn Ruja de la secţia tras pe calapod, tăi-: De altfel, s-a prevăzut a . se produce multă pastă faţă de planul zil
du-se astfeţ la adăpost de eventuali puitorul Tudor Drăghici, brigada ute-
participare corespunzătoare a în consfătuiri de producţie, un La gospodăria agricolă colec tatea lipsei de materiale. In felul a- pentru noul an 7 noi modele de pan nic.
tivă din Şibot, raionul Qrăştie, cesta, procesul de producţie s-a des
propagandiştilor la pregătire şi de un grup de fruntaşi vin şi şe desfăşoară q vie activitate pe făşurat fără goluri. tofi pentru femej.. In cursul anului cu VALENTIN TOROK
linia învăţămîntului de partid.
la o instruire legptă de proble discută unele chestiuni de ordin Aici,' un număr de 13 colecti rent s-au luat măsuri pentru îmbunătă corespondent
vişti sînt încadraţi în cercul de
mele ce privesc munca salaria tehnic-administrativ menite să studiere a Istoriei P.M.R,, iar ţirea procesului de producţie şi condi
alţi 16 sînt încadraţi în cercul
ţilor de la C.F.R. Cu regulari îmbunătăţească activitatea în de politică curentă. ţiilor de muncă. In acest scop se va M in e rii de la Jebea
introduce o bandă rulantă, se vor cons
tate se deplasează din partea treprinderii. Acest lucru nu este Tov. Eronim Cazan, propa trui instalaţii pentru încălzire centrală. Colectivul întreprinderii car
gandistul cercului de studiere a bonifere Ţebea, raionul Bnad,
cabinetului de partid tovarăşi just. Cercul de economie con Istoriei P.M.R., se străduieşte Pe primele două decade ale lunii este cu planul lunar la zi. Pînă
să împletească studiul cursan ianuarie 1957 s-a obţinut deja rezul la 28 ianuarie, planul producţi
bine pregătiţi ca tov. Gheza Mo- cretă înarmează cursanţii cu cu ţilor cu sarcinile concrete pri tate destul de bune. De' pildă, secţia ei de cărbune >a fost realizat, pe
vind dezvoltarea eponorpică a de pregătire a executat peste 700 întreaga mină în proporţie de
zeş, Gh. Popescu, Viorel Stoica noaşterea politică a unor pro gospodăriei lor colective. feţe mai mult decîţ prevedeau sarci 101 la sută. Fruntaş pe
nile de plan. Rezultate asemănătoare exploatare continuă să fie co
şi alţii, care ne ajută să înţele bleme economice de mare im Printre cei mai activi cursan au obţinut şi celelalte secţii. Prin lectivul sectorului I, care şi-a
ţi se numără tov. Gh. Şincu I, munca lor harnică, iscusită şi plină realizat planul pînă la această
gem mai bine nobila misiune a portanţă, însemnătatea pe care Silviu Băcilă, Ion Mana, Şte de iniţiativă, muncitorii fabricii „Ar dată în proporţie de 107 la sută.
fan Stremţean şi alţii. deleana" sînt chemaţi să sporească şi
propagandistului, înarmîndu-ne o au acestea la realizarea pla
totodată cu metode noi care să nului de producţie şi creşterea
ducă la o îmbunătăţire continuă productivităţii muncii. De aceea,
a muncii ideologice. Se poate noi punem în discuţie acele
spune că în ultimul timp, în probleme care nu sînt temeinic
toate cercurile şi cursurile s-au înţelese de către cursanţi, fe-
obţinut rezultate bune, De pildă, rindu-ne a transforma studiul mai mult producţia de încălţăminte, Se pregăfeşfe
la cercul de economie concretă, cursanţilor într-o şedinţă cu osă dea produse de cît mai bună caii- ţ
condus de propagandistul Gh. caracter de producţie. tate, noi sortimente, în vederea satis- * m o n og ra fie a satului
Zucţqr, punîndu-se în discuţie Văzînd interesul mare pe ca facerii cerinţelor mereu crescînde ale / Nu de mult, un colectiv de
posibilităţile reducerii preţului re îl manifestă cursanţii în cer
de cost, cursanţii au venit cu cul de economie concretă şi cumpărătorilor: învăţători din satul Săsciori, în
propunerea oa, conducerea să iia consultîndu-mă cu mai mulţi to ' - GH. TAUTAN frunte cu tovarăşul Simion O-
măsuri de aprovizionare a ate varăşi am ajuns la concluzia preanu, directorul şcolii elemen
lierelor cu material lemnos po că în viitor ar fi bine ca astfel Colectiviştii din Şibot şi-an ales noul consiliu tare, au iniţiat în cinstea alege
de conducere . rilo r' întocmirea unei monogra
trivit dimensiunilor cerute de de cercuri să ia fiinţă pe lîngă fii a satului. Colectivul a strîns
pînă acum însemnate documente
lucrările ce le execută, înlătu- fiecare organizaţie de bază,
rîndu-se în felul acesta procen unde sînt condiţii. Aceasta va
tul nţare de deşeuri, iar din de- duce la o îmbogăţire a cunoş Duminică 20 ianuarie a'.c.; în sala 0,650 kg. orz etc. Datorită acestor re de conducere n-a luat măsuri de sanc privind istoria, geografia, viaţa
căminului cultural din comuna Şibot, zultate mulţi colectivişti au duş acasă ţionare a celor vinovaţi, după cum n-a . economică, politică şi culturală,
şeurile existente să se treacă la tinţelor muncitorilor, ingineri a avut loc adunarea generală a gos în anul trecut cantităţi însemnate de luat măsuri nici pentru sancţionarea
confecţionarea unor obiecte de lor şi tehnicienilor cu probleme podăriei agricole colective „Filimon cereale. De pildă, pentru cele 581 zile- leneşilor şi chiulangiilor. Colectivistul dale în legătură cu creşterea
larg consum. le politice ale procesului de pro Sîrbu". Anul acesta adunarea colec muncă efectuate, familia colectivis Sabin Jurj şi-a dat părerea că în anul populaţiei şi altele, încă de pe
ducţie, lucru ce va contribui la tiviştilor djn Şibot s-a desfăşurat la tului Avram Geteariu a primit 1.800 kg. trecut consiliul de conducere s-a ocu- timpul cînd s-au semnalat pri
La cercul de economie con un nivel îpslt. Pe marginea dării de grîu, 2.905 kg. porumb, 220 kg. cartofi, ~pat prea puţin de dezvoltarea ferme mele aşezări pe aceste locuri şi
seamă colectiviştii au purtat discuţii 2.905 kg. furaje, 1.200 kg. sfeclă fu lor anexe, aducătoare de mari venituri. pînă în zilele noastre. Mono
cretă condus de mine şînt în îmbunătăţirea continuă a acti grafia este acum în lucru.
cadraţi un număr de 33 cursan- . vităţii întreprinderilor din re
ţi dintre maiştri, ingineri, tehni giunea noastră.
cieni şi fruntaşi în producţie. IULIU VERNICHESCO
Reşpectîndu-se cu stricteţe propagandist însufleţjţe, despre succesele şi greşelile rajeră, 12 kg. zahăr şi multe altele. — La noi — a spus el — se pot Prsgăf §ri fehn ico-
programul de desfăşurare a ac- Atelierele G.F.R. — Simeria anuluj trecut. Cantităţi asemănătoare de produse au creşte multe păsări, condiţii avem des organizaforica
primit şi colectiviştii: Gheorghe Ionaş, tul de bune, însă consiliul de con
Anul trecut m şe spune în darea
U. R. C. C. — Sebeş a depăşit planul de contractări de seamă — pentru îndeplinirea pla Nicolae Jiboteanu, Toma Popa, Silviu ducere nu a luat măsuri pentru în Grija pentru ca alegerile de de
nului "de "pTdducţie aj gospodăriei au Băncilă, Ştefan Sfremţan şi mulţi' alţii. fiinţarea unei crescătorii de păsăff. putaţi în Marea Adunare Naţională
la legume şi zarzavaturi foit necesare Ţf.200 Zile-muncă, însă să se desfăşoare cît mai bine, a fă
din cauza timpului nefavorabil şi în Pe marginea dării de seamă ‘pre După darea' de seamă ă urmat' ale cut ca biroul F.D.P. div comuna
In decgrş de cca. 2 săptă- Ţăranii muncitori cu gospo cu 9,55 ha. Cu toate acestea special în perioada recoltatului şi adu- zentată de preşedintele G.A.0. şi a gerea noului consiliu de conducere Petreşti, raionul Sebeş, să ia din
mînj, cooperativele din raionul dării individuale manifestă viu acţiunea de încheiere a - con natului furajelor această cifră a fost comisiei de revizie, au luat cuvîntul şi a comisiei de revizie. Colectiviştii tim p măsuri pentru confecţionarea
Sebeş au încheiat contracte interes pentru a contracta cu depăşită cu 1.400 zile-muncă mulţi colectivişti. Ei au arătat că în şi-au ales noul consiliu din 7 persoa cabinelor de vot şi a urnei, care
pentru cultivarea de legume cooperativele cultivarea de le tractelor cqţitinuă, G.A.G. „Filimori Sîrbu" din Şibot, în ne. Ga preşedinte al gospodăriei a să fie amenajate în secţia de votare.
şi zarzavaturi cu mai multe gume şi zarzavaturi. Ţăranul Uniunea raională a luat mă Datorită participării la muncă însu anul trecut s-au obţinut rezultate mult fost reales tovarăşul Ieronim Cazan, Datorită acestui fapt, în momentul
gospodării colective şi cu nu muncitor ilie Luca din Ludoş fleţită a tuturor colectiviştilor, nu a mai bune ca în alţi ani. iar ca preşedinte al comisiei de revi de faţă, cele cinci cabine de vot
meroşi ţărani muncitori indivi a contractat să cultive jumăta suri pentru a aproviziona la rămas nici o cultură compromisă. Ast zie a fost ales tovarăşul Ioan Mara. au fost construite şi instalate în
duali. Gospodăria colectivă din te de ha. cu legume şi zarzava timp gospodăriile colective şi fel, la culturile de bază r r grip, po Totuşi, au existat şi multe lipsuri secţia de votare.
Miercurea a încheiat contract turi, iar Ion Trancă din acelaşi pe ţăranii muncitori care au rumb, orz' de toamnă, ovăz. şi altele ce au fost criticate cu asprime de că - :.:t C. RADU
cu cooperativa prin care se o- sat a contractat 14 ari. Martin încheiat contracte pentru cul —în medie s-au obţinut rezultate mul tre colectivişti. De pildă, colectivistul
bligă să cultive o suprafaţă de Cunţanu din Miercurea a con tivarea de legume şi zarzava Constantin Miclăuş, a arătat că unii
5 ha. cu cartofi timpurii, roşii, tractat recolta de roşii de pe turi cu seminţele necesare.
ardei şi alte legume, iar pro o suprafaţă de 2 0 ari şi recolta ţumitoare. De pildă, la grîp 1.190 kg. tractorişti de la S.M.T. Orăştie au fă
ducţia de pe această suprafaţă de ceapă de pe 10 ari, iar Pe- Cooperativele din raionul Se
trov Costea a contractat recol beş acordă o mare atenţie şi Gazetele de perefe frebuie să tratezela hectar, la porumb 3.262 kg. boabe cut în campania din primăvara şi toam
s-o livreze în întregime coope ta de roşii şi ceapă de pe o su problemei încheierii de contrac
prafaţă de 35 ari. te cu ţăranii muncitori crescă la hectar, la orz de toamnă 1.718 kg. na anului trecut muncă de proastă
rativei. Suprafeţe însemnate au tori de oi, pentru livrarea de
Pînă în ziua de 22 ianuarie, lînă. Pînă la 22 ianuarie au la hectar, ovăz 1256 kg. la hectar. Cu calitate. Arăturile executate de aceş mai viu problemele
contractat şi gospodăriile co planul de eo.ntractări al fost încheiate peste 120 de con toate că tarlaua cultivată cu cartofi tia nu au corespuns normelor agroteh
U.R.C.C.-Sebeş, a fost depăşit tracte prin care crescătorii de
lective din Dobîrca, Petreşti şi oi se obligă să vîndă coopera a fost inundată s-au putut obţine nice. In repetate rînduri ei nu s-au campaniei electorale!
ţiei peste 8.000 kg! lînă.
altele. 4.800 kg. la ha. prezentat la serviciu lăsînti tractoa
Ceferiştii simerieni se pregătesc Acestea fiind rezultatele, fiecărui co rele în holdă părăsite. Organizaţia de bază a Trus în relief măreţele realizări ale
de alegeri lectivist i-a revenit la o zi-muneă Colectivista Safta Iancu, luînd cu tului IV construcţii Hunedoara regimului nostru pe plan local.
3,100 kg. grîu, 5 kg. porumb, 0,500 desfăşoară o rodnică activitate Astfel, în articolul intitulat „3
Muncitorii complexului C.F.R. Simeria, sînt preocupaţi de gă vă a depăşit norma de parcurs kg. cartofi, 2 kg. coceni de porumb, vîntul a arătat că din gospodărie au în vederea intensificării muncii
Simeria, realizează în întîmpi- sirea unor soluţii care să ducă între două spălări a locomotivei dispărut multe obiecte, dar consiliul politice în campania electorală. februarie — un eveniment de
nareq alegerilor de la 3 februa la uşurarea muncii, mărirea cu 797 km., ceea ce este egal al depoului. De calitatea aces Astfel s-au .luat măsuri de in mare importanţă în viaţa po
rie succese grăitoare în muncă, producţiei şi îmbunătăţirea ca cu 5 perechi de trenuri remor tor lucrări depinde într-o bună pare a locomotivelor, să remor struire a agitatorilor cu cele porului nostru“, sînt înfăţişate
Iată cîteva din acestea. lităţii lucrărilor de reparaţii. în cate în plus Simeria-Coşlariu. măsură siguranţa circulaţiei, cît ce cît mai multe trenuri cu to mai importante probleme pri faptele de eroism ale construc
acest scop ei fac diferite pro şi mărirea duratei de exploata naj sporit, să economisească vind această campanie, îmbună torilor hunedoreni în întîmpi-
In contul lunii februarie puneri de inovaţii şi raţionali Trenuri cu tonaj sporit re a locomotivelor. Meseriaşii cantităţi cît mai însemnate de tăţirea agitaţiei vizuale şi acti
zări. depoului, conştienţi de răspun combustibil şi să întreţină loco vizarea colectivului gazetei de narea alegerilor. Gazeta publi
Colectivele sectoarelor ternă- Numeroşi mecanici de la de derea ce le revine, munceşe cu motivele în bună stare de func perete „Constructorul“. De re că de asemenea cifre şi fapte
torie şi forjă din cadrul secţiei Pînă Ia data de 25 ianuarie, poul de locomotive din Simeria multă seriozitate la executarea ţionare. Ei şi-au exprimat con marcat este faptul că ediţia con din activitatea întreprinderii,
a III-a a Atelierelor C.F.R. Si la cabinetul tehnic s-au înregis aplică metoda Blinov, de remor- acestor lucrări şi obţin rezulta vingerea că dînd votul lor can sacrată alegerilor de deputaţi scrisori şi declaraţii ale munci
meria şi-au îndeplinit sarcinile trat 6 propuneri de inovaţii şi care a trenurilor cu tonaj spo te frumoase în muncă. didaţilor F.D.P., vor vota pen în Marea Adunare Naţională, torilor, inginerilor şi tehnicieni
de plan pe luna Ianuarie cu 9 raţionalizări. Aşa, de pildă, rit. Printre aceştia se numără tru pace, pentru bunăstarea po publică numeroase articole pri lor privind felul cum aceştia se
zile înainte de termen. In a- maistrul loan Covic a propus şi echipele de pe locomotiva Eforturile depuse de aceştia porului. vind acest eveniment, scoţînd pregătesc pentru a întîmpina a-
ceaştă perioadă turnătorii au inovaţia cu tema : „Disoozitiv 230.150, compusă din mecani se- concretizează în depăşirea legerile din 3 februarie cu noi
terminat de turnat piesele ne de cuplat tenderul la locomoti cii Ludovic Csibi, Aurel Colcer planului pe atelier, în cele 25 La „Casa alegătorului“ succese în muncă.
cesare reparării locomotivelor vele cu seria 40.000“, iar mon- şi fochiştii lor. De exemplu, me
324,225 şi 40.025, precum şi tatorul loan Trufaş a propus Din nou despre gazefa de perete
majoritatea pieselor pentru lo inovaţia cu tema : „Dispozitiv canicul Ludovic Csibi a remor
comotiva 140.478 (din progra de prins longeronul de şină“. cat pe secţia Coşlariu-Simeria, de zile ale lunii ianuarie cu 11 clin gară „S i d e r u r g i s f u I"
mul lunii februarie). Aceste un tren cu 1.809 tone, depăşind la sută. Cele mai bune rezultate
succese se datoresc aprovizio Economisesc combustibilul norma cu 369 tone. Echipele de au fost obţinute de lăcătuşii An- Zeci de trenuri de călători vin A trecut puţină vreme de cînd Este posibil oare ca comite
nării ritmice a locurilor de pe această locomotivă au eco dronic Crişan, Mircea Gheor şi pleacă zilnic din staţia S i în ziarul nostru a apărut un tul de partid din cadrul combi
muncă cu materiale şi '»cule, Mecanicii şi fochiştii depou nomisit 17,8 tone combustibil şi ghe, Gheorghe Niţu, care şi-au meria. Aci, este un continuu articol în care era criticată ac natului să scape din centrul
organizării muncii pe faze de lui de locomotive din Simeria, au redus norma tehnică de con depăşit norma cu 10 la sută, du-te-vino. Abia coborît din tren tivitatea gazetei de perete „Şi- preocupărilor sale o problemă
operaţii şi aplicării unor pro printr-o exploatare raţională a sum cu 22 la sută. strungarul Alexandru Cernei o firmă mare îţi atrage atenţia : derurgistul“ pentru faptul că se atît de importantă cum este
cedee tehnologice noi. cum ar locomc tivelor, reuşesc să econo care are o depăşire a normei de „Aici este „Casa alegătorului“. ocupă slab de problemele cam campania electorală ? Atunci de
fi forjarea prin matriţare (la misească cantităţi însemnate de Succesele dobîndite de meca 15 la sută şi fierarul Isailă Co paniei electorale. Era de asiep ce gazefa de perete nu sprijină
seclorul fierărie). combustibil. Aşa, de exemplu, nicii depoului Simeria se dato vaci, ce şi-a depăşit norma cu „Casa alegătorului“ este vi tat ca comitetul de partid al această campanie prin publica-
. Din sectorul turnătorie se în perioada 1-25 ianuarie echi resc întreţinerii în bună stare 10 la sută. zitată zilnic de zeci de călători. combinatului să ia măsuri de lea diferitelor materiale care să
evidenţiază în muncă tov. Pe pele de pe locomotiva 230.192 de funcţionare a locomotivelor, Frumos pavoazată şi înzestrată activizarea colectivului de re lămurească importanţa alege
tru Danciu, Nicolae Cristea, conducerii juste a focului, exe Dezbat Manifestul F. D. P. dacţie pentru ca gazeta de pe rilor de deputaţi în Marea Adu
Petru Săbău, Sigismund Zas- formate din mecanicii Erdei cutării la timp a micilor repa cu material electoral în limbile rete să trateze mai viu aceste nare Naţională.
loţi şi maistrul Ioan Petica, P3ul, Cornel Popa şi fochiştii raţii, exploatării raţionale a lo Peste 60 de muncitori din romînă şi ale naţionalităţilor probleme. Acest lucru însă nu
iar din sectorul fierărie se eyi- Vasile Bodea şi N. Alexandru, comotivei şi aplicării cu price depoul Simeria s-au întrunit în conlocuitoare, ea oferă călători s-a întîmplaţ. Deşi au fost lua Credem că a sosit timpul ca
denţiază partizile de fierari au economisit 18 tone combus pere a metodelor înaintate de ziua de 26 ianuarie, pentru a lor posibilitatea de a lămuri te unele măsuri de schimbarea comitetul de partid C.S.H. să
conduse de Ioan Crişan şi Ioan tibil convenţional, reducînd nor muncă.- dezbate Manifestul Frontului unele probleme neclare, de a articolelor vechi, totuşi cele noi se ocupe mai îndeaproape de
Drăgoi, fierarii Qrigore Sebaş, ma tehnică de consum cu 21 !a Democraţiei Populare. După ce cunoaşte mai îndeaproape rea felul cum munceşte colectivul
Ârnold Ceasar şi maistrul Tra- sută. iar brigada de pe locomo Meseriaşii depoului lizările regimului nostru demo apărute nu tratează nirrp'c des- de redacţie şi să-l îndrume, pen-
ian Suşava. tovarăşul Nicolae Rusu a dat ci crat-popular. pre campania electorală, ele tru ca să desfăşoare o activita-
tiva 230.073 condusă de meca întreţinerea şi repararea lo iiind axate pe probleme gene- te mai bună strîns legată de
Noi propuneri de inovaţii nicul loan Hanţiu a economisit comotivelor este o muncă de tire Manifestului, au luat cuvîn Cetăţenii care vin la „Casa rale. sarcinile actuale.
Inovatorii atelierului C.F.R. 17 tone, reducînd norma tehni mare răspundere ce revine mun tul mecanicii Augustin Lădaru,
că de consum cu 19 la sută. citorilor atelierului de reparaţii Ludovic Csibi, Teofil Pleşa, alegătorului“ din staţia Sime O sifuafie identică
responsabil cu instruirea perso ria îşi notează impresiile lor
Brigada de pe această locomoti-
nalului, şi alţii, în condica de sugestii. Acelaşi lucru se poate spune In -afară de un singur arti
Subliniind faptul că Man’tes- Aceste noiări arată aprecie şi despre gazeta de perete „Să
construim Hunedoara“ din ca col ce tratează unele chestiuni
tul F.D,P. cheamă pe toţi oa rea pe care o dau cetăţenii ac drul I.C.S.H. Deşi ‘dispune de pe marginea Rezoluţiei plenarei
menii muncii să-şi sporească e- tivităţii pe care o desfăşoară un larg activ de colaboratori şi C.C. al P.M.R. din 27-29 de
forfurile pentru mărirea produc „Casa alegătorului“ din staţia corespondenţi, aceştia nu au fost cembrie 1956, restul articolelor
ţiei şi productivităţii muncii, Simeria precum ,şi faptul că oa antrenaţi să scrie articole pri datează de prin lunile octombrie
reducerea preţului de cost şi menii muncii se mîndresc cu vind problemele campaniei elec şi noiembrie, avînd un caracter
realizarea de economii, ei s-au candidaţii F.D.P., cărora la 3 torale, lipsind numărul mare de general, lipsite de orice conţi
angajat să reducă timpii morţi februarie le vor da votul lor. ri'itori de cunoaşterea celor nut ideologic.
din procesul tehnologic de echî- mai importante probleme ce sînt
1 N. BADIU la ordinea zilei. Ce are de spus biroul orga
nizaţiei de bază în această di
recţie ?