Page 47 - 1957-01
P. 47

Nr. 664                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                                      "-¿f 1**""....      p a g . 3'

                                                                                                                                                                                                                                                                  ....----------

                                   PE T E M E PE P A R T I D                                                încălţăminte mai bună, mai multă şi m i i                                                                                             în îniîţnpinar

                                                                                                                                                                                                                                                  o v o o o q o o o o o Uo o o o o o o q o o o o

Legarea problemelor teoretice cu sarcinile                              Din activitatea cercurilor              Rezultatele obţinute de colectivul          Rezultatele muncii                        mistului Vasife Trifan de la umplătura       alegerilor
economice ale întreprinderilor— In centrul                                                                   fabricii de încălţăminte „Ardeleana"          unui colectiv harnic                       tălpii, cea a lui toan Marcu de la4
                                                                                 şi cursurilor               din Alba Iulia (fosta secţie a fabricii                                                  finisat şi alţii. Nu poate fi trecut cu.    • v O_OOOs>vOO<X>>0 oooo
                                                                                                             „Simion Bărnuţiu" din Sebeş), în               Un alt factor care a contribuit fără
         atenţiei propagandiştilor                                      îaivăţămîntului de partid            cursul anului 1956,' necesită a fi          îndoială la succesele obţinute, este a-      •vederea ajutorul maiştrilor Vasile Băf-    Schimb da onoare
                                                                                                             scoase în relief în mod deosebit, în-       plicarea unor metode avansate de             dilă, Nicolae Oprean, Alexandru Bd-
                                                                            In cadrul organizaţiilor de      trucît au fost de natură să satisfacă       lucru. De pildă, în urma aplicării me­
                                                                        bază, din comuna Sînţimbru           aşteptările. Dar pentru a susţine a-        todei Lidiei Savelieva, calitatea pro­       logh, etc., care s-au dovedit a fi          La întîlnirea cu candidatul lor,
                                                                        funcţionează un cerc de studie­                                                  duselor a crescut cu mult iar pro­
Pentru îmbunătăţirea propa­ tiviţăţii cercului, noi am reuşit           re a Istoriei P.M.R. Acest cerc,     cşst lucpr, este bine să intrăm pu­         centul de rebuturi s-a redus la mini­        buni organizatori ai procesului de ¡pro­ muncitorii de la întreprinderea
                                                                        condus de propagandistul Moi«        ţin în lumea cifrelor şi faptelor, care     mum. In principiu, această metodă
gandei de partid şi urmărirea e- pînă în prezent să punem în            se Rusneac, cuprinde 22 cadre        oglindesc realitatea. Aşa, bunăoară,        constă din controlul producţiei pe fie­      ducţie.                                     „Cenamica“-B-aru Mare s-iau an­
                                                                        didactice din satele Coşlariu,       în anul 1956 s-au dat peste sarcinile       care fază de operaţie. Datorită acestui
ficacităţii acesteia, Comitetul ra­ discuţia cursanţilor cele mai im­    Galtiu, Totoi şi de la fabrica      de plan 2.237 perechi ghete şi pan­         fapt, s-a întărit simţul de răspundere       In anul 1957, colectivul acestei fa­ gajat ca în cinstea alegerilor
                                                                        Sîntimbrp. La şedinţele cercu­       tofi pentru femei. De asemenea, pro-        a fiecărui muncitor, iar producţia pe
ional de partid Hunedoara a portante probleme ce s-au pă­               lui participă peste 90 la sută      • ductivitatea muncii a crescut cu 4,70      bandă glisantă s-a putut desfăşura           brici a pornit încă din primetye zile de deputaţi în Miarea Adunare
                                                                        din numărul cursanţilor. Din­        la sută faţă de anul 1955, iar preţul       în condiţii optime.
luat măsuri de a deschide în rut neînţelese bine de către unii          tre cursanţi se evidenţiază tov.    ■de cost a fost redus cu mult. De                                                         la lupta ptentru traducerea "în viaţă'a Naţională să-şi sporească efor­
                                                                        Minodora Topor, Iosif Mihu, Ion      remarcat, că în cursul anului 1956,             Metoda lui Nicolae Mţlitaru care
cadrul Atelierelor C.F.R. Sime- tovarăşi. Aşa, de pildă, s-a dis­       Popa şi alţii.                                                                   constă în folosirea raţională a pielii,      hotărîrilor, plenarei din 27—29 decem­ turile în muncă şi să obţină noi
                                                                                                             au fost puse în fabricaţie 5 noi modele     a adus mari economii fabricii — e-
ria mai multe cercuri şi cursuri cutat problema mijloacelor de             Cadrele didactice cape parti­     de încălţăminte. Dintre acestea, un         cotiomii din care au fost confecţio­         brie 1956,' cu privire la sporirea con­ succese în producţie.
                                                                        cipă cu regularitate la şedin­       nou model de ghete şi 4 de pantofi          nate cele 5,158 perechi ghete amintite
iale învăţămîntului politic, în oare rulment şi mijloacelor de bază,    ţele cercplui folosesc în munoa      pentru femei. Trebuie spus că noile         mai sus.                                     tinuă a producţiei de bunuri de larg        Intr-una din zilele trecute ei
                                                                        practică învăţămintele însuşite      modele puse în fabricaţie în cursul
sînt cuprinşi numeroşi membri normarea tehnică, ritmicitatea            pe care apoi le împărtăşesc şi       anului trecqţ s-au bucurat de o bună            Buna întreţinere a maşinilor de la       consum. La începutul anului, fabrica au organizat un schimb de o-
                                                                        elevilor.                            apreciere în toată ţarp, Aceasta o do­      secţiile: tras pe calapod, tălpuit şi        a devenit autonomă despărţijndu-se de noare în cinstea alegerilor de la
şi candidaţi de partid, precum predării produselor, veniturile                                               vedesc comenzile masive executate şi        ştanţat, au fost de asemenea un factor       tutorele ei, fabrica „Simion Bărnuţiu“ 3 februarie. Muncind cu însufle­
                                                                          Studiul cadrelor didactice         livrate, unor unităţi comerciale din        hotărîtor. Se ştie că această fabrică
şi oameni ai muncii fără de atelierelor etc.                                                                 Arad, Tîrgu Mureş, Bucureşti, Craio­        este dotată cu |Ufi utilaj mai vechi -şi     din Sdbeş.' Dar asta nu îhipiedică co­ ţire, în ziua schimbului de o-
                                                                           Şi cercul de studiere a Isto­                                                 uzat. Dar el a fost îngrijit tot timpul
pqrtid dornici de a studia teo­ Important este faptul că nu­            riei P.M.R. frecventat de cadre­     va, Constanţa etc. Bineînţeles că la        anului de către fiecare muncitor în          lectivul fabricii să obţină pe mai de­ noare ei au produs cu 22 la
                                                                        le didactice de la Şcoala medie      aceasţă apreciere, a contribuit şi bu­      parte, iar periodic i s-au efectuat mici
ria marxist-leninistă.             meroşi cursanţi discută proble­      din Haţeg, desfăşoară o activi­      na calitate a produselor. Tot în cursul     reparaţii şi revizii;, In această direcţie,  parte succese asemănătoare celor din sută mai multe cărămizi refrac­
                                                                        tate susţinută. La şedinţele a-      anului trecut, s-a realizat o economie      putem evidenţia sectorul maistrului
Comitetul raional de partid a mele teoretice în directă legătu­         cestui cerc, condus de propa­       de piele- de 134.118 dm. p. din care         Dumitru Ciobanu de la secţia tras pe         anul trecut, ci dimpotrivă, colectivul tare ; la alimentarea gazoge
                                                                        gandista Ivenia Diaconqscu, par­    s-au confecţionat aproximativ 5,158          calapod, unde maşinile sînt cele mai
avut în vedere faptul că pregă­ ră cu situaţia economică a ate­         ticipă 24 cursanţi.                  perechi ghete.                              bine întreţinute. Aceste succese se da-      va putea acţiona mai liber, se va nului norma zilnică a fost depă­
                                                                                                                                                         toresc însufleţirii cu care s - a . deşfăr
tirea propagandiştilor este ne- lierelor, făcînd propuneri pre­            In cadrul semimariilor şe re­        E bine să arătăm şi factorii care        şurat întrecerea socialistă.                                                             şită cu 83 la sută, iar la cup­
                                                                        marcă, prin răspunsurile bune       au determinat aceste succese. Unul                                                                                                    torul de ardere, în loc de 42
cesar să se facă la Simeria, ţioase pentru îmbunătăţirea                pe care le dau, tov. Maria           dintre cei mai de seamă, a fost apro­          Gazeta de perete, graficele de pro­       putea aproviziona mai bine şi1-va primi <   ore, arderea s-a terminat în 39
                                                                        Duică, Melexima Donţp, Cristi-       vizionarea satisfăcătoare cu materiale      ducţie, presa locală au ţinut în tot         un sprijin mai efectiv din partea sfa­      ore. De asemenea, preparatorii
deoarece deplasarea lor la Hu­ muncii.                                  na Vîlceanu, Elena Dobrescu’ şi      de către fabrica „Simion Bărnuţiu" din      timpul anului aprinsă flacăra între­         tului popular din localitate. Aşa că
                                                                        alţii. Cursanţii participă la curs   Sebeş, de care a aparţinuţ anul trecut.     cerii. In fruntea întrecererii s-au si­
nedoara ar fi îngreunat în bună S-ar părea, la prima vedere,            cu conspeete bine întocmite fapt     Nu-i mai puţin adevărat că au fost          tuat Ana Moldovan de la secţia croi,
                                                                        carp-i ajuţăi la însuşirea temei­                                                care a fost decorată cu „Ordinul Mun­
măsură pregătirea la Cabinetul că cercurile noastre de econo­           nică a materialului predat.          perioade cîpd secţia condusă de to4         cii" clasa IlI-a, brigada condusă de         succesele vor putea fi şi mai mari. au preparat cu 30 la sută mai
                                                                                                             varăşul Petru Popa, a lucrat zile în­       Ana Fugaciu de la pregătire, Vasile
de partid. Aceasta a dus la o mie concretă s-au ţransformat             Un cerc cu activitate rodnică        tregi din materialul economisit punîn­      Ruja de la secţia tras pe calapod, tăi-:     De altfel, s-a prevăzut a . se produce multă pastă faţă de planul zil­
                                                                                                             du-se astfeţ la adăpost de eventuali­       puitorul Tudor Drăghici, brigada ute-
participare corespunzătoare a în consfătuiri de producţie, un­             La gospodăria agricolă colec­     tatea lipsei de materiale. In felul a-                                                   pentru noul an 7 noi modele de pan­ nic.
                                                                        tivă din Şibot, raionul Qrăştie,     cesta, procesul de producţie s-a des­
propagandiştilor la pregătire şi de un grup de fruntaşi vin şi          şe desfăşoară q vie activitate pe    făşurat fără goluri.                                                                     tofi pentru femej.. In cursul anului cu­                    VALENTIN TOROK
                                                                        linia învăţămîntului de partid.
la o instruire legptă de proble­ discută unele chestiuni de ordin       Aici,' un număr de 13 colecti­                                                                                                rent s-au luat măsuri pentru îmbunătă­                      corespondent
                                                                        vişti sînt încadraţi în cercul de
mele ce privesc munca salaria­ tehnic-administrativ menite să           studiere a Istoriei P.M.R,, iar                                                                                               ţirea procesului de producţie şi condi­
                                                                        alţi 16 sînt încadraţi în cercul
ţilor de la C.F.R. Cu regulari­ îmbunătăţească activitatea în­          de politică curentă.                                                                                                          ţiilor de muncă. In acest scop se va        M in e rii de la Jebea
                                                                                                                                                                                                      introduce o bandă rulantă, se vor cons­
tate se deplasează din partea treprinderii. Acest lucru nu este            Tov. Eronim Cazan, propa­                                                                                                  trui instalaţii pentru încălzire centrală.     Colectivul întreprinderii car­
                                                                        gandistul cercului de studiere a                                                                                                                                          bonifere Ţebea, raionul Bnad,
cabinetului de partid tovarăşi just. Cercul de economie con­            Istoriei P.M.R., se străduieşte                                                                                                  Pe primele două decade ale lunii         este cu planul lunar la zi. Pînă
                                                                        să împletească studiul cursan­                                                                                                ianuarie 1957 s-a obţinut deja rezul­       la 28 ianuarie, planul producţi­
bine pregătiţi ca tov. Gheza Mo- cretă înarmează cursanţii cu cu­       ţilor cu sarcinile concrete pri­                                                                                              tate destul de bune. De' pildă, secţia      ei de cărbune >a fost realizat, pe
                                                                        vind dezvoltarea eponorpică a                                                                                                 de pregătire a executat peste 700           întreaga mină în proporţie de
zeş, Gh. Popescu, Viorel Stoica noaşterea politică a unor pro­          gospodăriei lor colective.                                                                                                    feţe mai mult decîţ prevedeau sarci­        101 la sută. Fruntaş pe
                                                                                                                                                                                                      nile de plan. Rezultate asemănătoare        exploatare continuă să fie co­
şi alţii, care ne ajută să înţele­ bleme economice de mare im­             Printre cei mai activi cursan­                                                                                             au obţinut şi celelalte secţii. Prin        lectivul sectorului I, care şi-a
                                                                        ţi se numără tov. Gh. Şincu I,                                                                                                munca lor harnică, iscusită şi plină        realizat planul pînă la această
gem mai bine nobila misiune a portanţă, însemnătatea pe care            Silviu Băcilă, Ion Mana, Şte­                                                                                                 de iniţiativă, muncitorii fabricii „Ar­     dată în proporţie de 107 la sută.
                                                                        fan Stremţean şi alţii.                                                                                                       deleana" sînt chemaţi să sporească şi
propagandistului, înarmîndu-ne o au acestea la realizarea pla­

totodată cu metode noi care să nului de producţie şi creşterea

ducă la o îmbunătăţire continuă productivităţii muncii. De aceea,

a muncii ideologice. Se poate noi punem în discuţie acele

spune că în ultimul timp, în probleme care nu sînt temeinic

toate cercurile şi cursurile s-au înţelese de către cursanţi, fe-

obţinut rezultate bune, De pildă, rindu-ne a transforma studiul                                                                                                                                       mai mult producţia de încălţăminte,         Se pregăfeşfe

la cercul de economie concretă, cursanţilor într-o şedinţă cu                                                                                                                                         osă dea produse de cît mai bună caii- ţ

condus de propagandistul Gh. caracter de producţie.                                                                                                                                                   tate, noi sortimente, în vederea satis- *   m o n og ra fie  a satului

Zucţqr, punîndu-se în discuţie Văzînd interesul mare pe ca­                                                                                                                                           facerii cerinţelor mereu crescînde ale / Nu de mult, un colectiv de

posibilităţile reducerii preţului re îl manifestă cursanţii în cer­

de cost, cursanţii au venit cu cul de economie concretă şi                                                                                                                                            cumpărătorilor:                             învăţători din satul Săsciori, în

propunerea oa, conducerea să iia consultîndu-mă cu mai mulţi to­                                                                                                                                                       ' - GH. TAUTAN             frunte cu tovarăşul Simion O-

măsuri de aprovizionare a ate­ varăşi am ajuns la concluzia                                                                                                                                                                                       preanu, directorul şcolii elemen­

lierelor cu material lemnos po­ că în viitor ar fi bine ca astfel                                           Colectiviştii din Şibot şi-an ales noul consiliu                                                                                      tare, au iniţiat în cinstea alege­
                                                                                                                                 de conducere .                                                                                                   rilo r' întocmirea unei monogra­
trivit dimensiunilor cerute de de cercuri să ia fiinţă pe lîngă                                                                                                                                                                                   fii a satului. Colectivul a strîns
                                                                                                                                                                                                                                                  pînă acum însemnate documente
lucrările ce le execută, înlătu- fiecare organizaţie de bază,

rîndu-se în felul acesta procen­ unde sînt condiţii. Aceasta va

tul nţare de deşeuri, iar din de- duce la o îmbogăţire a cunoş­                                                Duminică 20 ianuarie a'.c.; în sala       0,650 kg. orz etc. Datorită acestor re­      de conducere n-a luat măsuri de sanc­        privind istoria, geografia, viaţa
                                                                                                            căminului cultural din comuna Şibot,         zultate mulţi colectivişti au duş acasă      ţionare a celor vinovaţi, după cum n-a      . economică, politică şi culturală,
şeurile existente să se treacă la  tinţelor muncitorilor, ingineri­                                         a avut loc adunarea generală a gos­          în anul trecut cantităţi însemnate de        luat măsuri nici pentru sancţionarea
confecţionarea unor obiecte de     lor şi tehnicienilor cu probleme­                                        podăriei agricole colective „Filimon         cereale. De pildă, pentru cele 581 zile-     leneşilor şi chiulangiilor. Colectivistul    dale în legătură cu creşterea
larg consum.                       le politice ale procesului de pro­                                       Sîrbu". Anul acesta adunarea colec­          muncă efectuate, familia colectivis­         Sabin Jurj şi-a dat părerea că în anul        populaţiei şi altele, încă de pe
                                   ducţie, lucru ce va contribui la                                         tiviştilor djn Şibot s-a desfăşurat la       tului Avram Geteariu a primit 1.800 kg.      trecut consiliul de conducere s-a ocu-       timpul cînd s-au semnalat pri­
   La cercul de economie con­                                                                               un nivel îpslt. Pe marginea dării de         grîu, 2.905 kg. porumb, 220 kg. cartofi,     ~pat prea puţin de dezvoltarea ferme­        mele aşezări pe aceste locuri şi
                                                                                                            seamă colectiviştii au purtat discuţii       2.905 kg. furaje, 1.200 kg. sfeclă fu­       lor anexe, aducătoare de mari venituri.      pînă în zilele noastre. Mono­
cretă condus de mine şînt în­ îmbunătăţirea continuă a acti­                                                                                                                                                                                       grafia este acum în lucru.
cadraţi un număr de 33 cursan- . vităţii întreprinderilor din re­
ţi dintre maiştri, ingineri, tehni­ giunea noastră.

cieni şi fruntaşi în producţie.         IULIU VERNICHESCO

   Reşpectîndu-se cu stricteţe                   propagandist                                               însufleţjţe, despre succesele şi greşelile   rajeră, 12 kg. zahăr şi multe altele.           — La noi — a spus el — se pot            Prsgăf §ri fehn ico-
programul de desfăşurare a ac-          Atelierele G.F.R. — Simeria                                         anuluj trecut.                               Cantităţi asemănătoare de produse au         creşte multe păsări, condiţii avem des­       organizaforica
                                                                                                                                                         primit şi colectiviştii: Gheorghe Ionaş,     tul de bune, însă consiliul de con­
                                                                                                               Anul trecut m şe spune în darea

U. R. C. C. — Sebeş a depăşit planul de contractări                                                         de seamă — pentru îndeplinirea pla­          Nicolae Jiboteanu, Toma Popa, Silviu         ducere nu a luat măsuri pentru în­             Grija pentru ca alegerile de de­
                                                                                                            nului "de "pTdducţie aj gospodăriei au       Băncilă, Ştefan Sfremţan şi mulţi' alţii.    fiinţarea unei crescătorii de păsăff.       putaţi în Marea Adunare Naţională
                        la legume şi zarzavaturi                                                            foit necesare Ţf.200 Zile-muncă, însă                                                                                                 să se desfăşoare cît mai bine, a fă­
                                                                                                            din cauza timpului nefavorabil şi în            Pe marginea dării de seamă ‘pre­             După darea' de seamă ă urmat' ale­       cut ca biroul F.D.P. div comuna
    In decgrş de cca. 2 săptă-        Ţăranii muncitori cu gospo­       cu 9,55 ha. Cu toate acestea        special în perioada recoltatului şi adu-     zentată de preşedintele G.A.0. şi a          gerea noului consiliu de conducere          Petreşti, raionul Sebeş, să ia din
mînj, cooperativele din raionul    dării individuale manifestă viu      acţiunea de încheiere a - con­      natului furajelor această cifră a fost       comisiei de revizie, au luat cuvîntul        şi a comisiei de revizie. Colectiviştii     tim p măsuri pentru confecţionarea
Sebeş au încheiat contracte        interes pentru a contracta cu                                            depăşită cu 1.400 zile-muncă                 mulţi colectivişti. Ei au arătat că în       şi-au ales noul consiliu din 7 persoa­      cabinelor de vot şi a urnei, care
pentru cultivarea de legume        cooperativele cultivarea de le­      tractelor cqţitinuă,                                                             G.A.G. „Filimori Sîrbu" din Şibot, în        ne. Ga preşedinte al gospodăriei a          să fie amenajate în secţia de votare.
şi zarzavaturi cu mai multe        gume şi zarzavaturi. Ţăranul            Uniunea raională a luat mă­         Datorită participării la muncă însu­      anul trecut s-au obţinut rezultate mult      fost reales tovarăşul Ieronim Cazan,        Datorită acestui fapt, în momentul
gospodării colective şi cu nu­     muncitor ilie Luca din Ludoş                                             fleţită a tuturor colectiviştilor, nu a      mai bune ca în alţi ani.                     iar ca preşedinte al comisiei de revi­      de faţă, cele cinci cabine de vot
meroşi ţărani muncitori indivi­    a contractat să cultive jumăta­      suri pentru a aproviziona la        rămas nici o cultură compromisă. Ast­                                                     zie a fost ales tovarăşul Ioan Mara.        au fost construite şi instalate în
duali. Gospodăria colectivă din    te de ha. cu legume şi zarzava­      timp gospodăriile colective şi      fel, la culturile de bază r r grip, po­         Totuşi, au existat şi multe lipsuri                                                   secţia de votare.
Miercurea a încheiat contract      turi, iar Ion Trancă din acelaşi     pe ţăranii muncitori care au        rumb, orz' de toamnă, ovăz. şi altele        ce au fost criticate cu asprime de că­                                  - :.:t C. RADU
cu cooperativa prin care se o-     sat a contractat 14 ari. Martin      încheiat contracte pentru cul­      —în medie s-au obţinut rezultate mul­        tre colectivişti. De pildă, colectivistul
bligă să cultive o suprafaţă de    Cunţanu din Miercurea a con­         tivarea de legume şi zarzava­                                                    Constantin Miclăuş, a arătat că unii
5 ha. cu cartofi timpurii, roşii,  tractat recolta de roşii de pe       turi cu seminţele necesare.
ardei şi alte legume, iar pro­     o suprafaţă de 2 0 ari şi recolta                                        ţumitoare. De pildă, la grîp 1.190 kg. tractorişti de la S.M.T. Orăştie au fă­
ducţia de pe această suprafaţă     de ceapă de pe 10 ari, iar Pe-          Cooperativele din raionul Se­
                                   trov Costea a contractat recol­      beş acordă o mare atenţie şi        Gazetele de perefe frebuie să tratezela hectar, la porumb 3.262 kg. boabe cut în campania din primăvara şi toam­
s-o livreze în întregime coope­    ta de roşii şi ceapă de pe o su­     problemei încheierii de contrac­
                                   prafaţă de 35 ari.                   te cu ţăranii muncitori crescă­     la hectar, la orz de toamnă 1.718 kg. na anului trecut muncă de proastă
rativei. Suprafeţe însemnate au                                         tori de oi, pentru livrarea de
                                      Pînă în ziua de 22 ianuarie,      lînă. Pînă la 22 ianuarie au        la hectar, ovăz 1256 kg. la hectar. Cu calitate. Arăturile executate de aceş­                              mai viu problemele
contractat şi gospodăriile co­     planul de eo.ntractări al            fost încheiate peste 120 de con­    toate că tarlaua cultivată cu cartofi tia nu au corespuns normelor agroteh­
                                   U.R.C.C.-Sebeş, a fost depăşit       tracte prin care crescătorii de
lective din Dobîrca, Petreşti şi                                        oi se obligă să vîndă coopera­      a fost inundată s-au putut obţine nice. In repetate rînduri ei nu s-au                                     campaniei electorale!
                                                                        ţiei peste 8.000 kg! lînă.
altele.                                                                                                     4.800 kg. la ha.                             prezentat la serviciu lăsînti tractoa­

Ceferiştii simerieni se pregătesc                                                                               Acestea fiind rezultatele, fiecărui co­  rele în holdă părăsite.                         Organizaţia de bază a Trus­              în relief măreţele realizări ale
                 de alegeri                                                                                  lectivist i-a revenit la o zi-muneă            Colectivista Safta Iancu, luînd cu­       tului IV construcţii Hunedoara              regimului nostru pe plan local.
                                                                                                             3,100 kg. grîu, 5 kg. porumb, 0,500                                                      desfăşoară o rodnică activitate             Astfel, în articolul intitulat „3
   Muncitorii complexului C.F.R.   Simeria, sînt preocupaţi de gă­      vă a depăşit norma de parcurs        kg. cartofi, 2 kg. coceni de porumb,        vîntul a arătat că din gospodărie au         în vederea intensificării muncii
Simeria, realizează în întîmpi-    sirea unor soluţii care să ducă      între două spălări a locomotivei                                                 dispărut multe obiecte, dar consiliul        politice în campania electorală.            februarie — un eveniment de
nareq alegerilor de la 3 februa­   la uşurarea muncii, mărirea          cu 797 km., ceea ce este egal       al depoului. De calitatea aces­                                                           Astfel s-au .luat măsuri de in­             mare importanţă în viaţa po­
rie succese grăitoare în muncă,    producţiei şi îmbunătăţirea ca­      cu 5 perechi de trenuri remor­      tor lucrări depinde într-o bună              pare a locomotivelor, să remor­              struire a agitatorilor cu cele              porului nostru“, sînt înfăţişate
Iată cîteva din acestea.           lităţii lucrărilor de reparaţii. în  cate în plus Simeria-Coşlariu.      măsură siguranţa circulaţiei, cît            ce cît mai multe trenuri cu to­              mai importante probleme pri­                faptele de eroism ale construc­
                                   acest scop ei fac diferite pro­                                          şi mărirea duratei de exploata­              naj sporit, să economisească                 vind această campanie, îmbună­              torilor hunedoreni în întîmpi-
In contul lunii februarie          puneri de inovaţii şi raţionali­     Trenuri cu tonaj sporit             re a locomotivelor. Meseriaşii               cantităţi cît mai însemnate de               tăţirea agitaţiei vizuale şi acti­
                                   zări.                                                                    depoului, conştienţi de răspun­              combustibil şi să întreţină loco­            vizarea colectivului gazetei de             narea alegerilor. Gazeta publi­
   Colectivele sectoarelor ternă-                                          Numeroşi mecanici de la de­      derea ce le revine, munceşe cu               motivele în bună stare de func­              perete „Constructorul“. De re­              că de asemenea cifre şi fapte
torie şi forjă din cadrul secţiei     Pînă Ia data de 25 ianuarie,      poul de locomotive din Simeria      multă seriozitate la executarea              ţionare. Ei şi-au exprimat con­              marcat este faptul că ediţia con­           din activitatea întreprinderii,
a III-a a Atelierelor C.F.R. Si­   la cabinetul tehnic s-au înregis­    aplică metoda Blinov, de remor-     acestor lucrări şi obţin rezulta­            vingerea că dînd votul lor can­              sacrată alegerilor de deputaţi              scrisori şi declaraţii ale munci­
meria şi-au îndeplinit sarcinile   trat 6 propuneri de inovaţii şi      care a trenurilor cu tonaj spo­     te frumoase în muncă.                        didaţilor F.D.P., vor vota pen­              în Marea Adunare Naţională,                 torilor, inginerilor şi tehnicieni­
de plan pe luna Ianuarie cu 9      raţionalizări. Aşa, de pildă,        rit. Printre aceştia se numără                                                   tru pace, pentru bunăstarea po­              publică numeroase articole pri­             lor privind felul cum aceştia se
zile înainte de termen. In a-      maistrul loan Covic a propus         şi echipele de pe locomotiva           Eforturile depuse de aceştia              porului.                                     vind acest eveniment, scoţînd               pregătesc pentru a întîmpina a-
ceaştă perioadă turnătorii au      inovaţia cu tema : „Disoozitiv       230.150, compusă din mecani­        se- concretizează în depăşirea                                                                                                        legerile din 3 februarie cu noi
terminat de turnat piesele ne­     de cuplat tenderul la locomoti­      cii Ludovic Csibi, Aurel Colcer     planului pe atelier, în cele 25              La „Casa alegătorului“                                                                   succese în muncă.
cesare reparării locomotivelor     vele cu seria 40.000“, iar mon-      şi fochiştii lor. De exemplu, me­
324,225 şi 40.025, precum şi       tatorul loan Trufaş a propus                                                                                                                                                Din nou despre gazefa de perete
majoritatea pieselor pentru lo­    inovaţia cu tema : „Dispozitiv       canicul Ludovic Csibi a remor­
comotiva 140.478 (din progra­      de prins longeronul de şină“.        cat pe secţia Coşlariu-Simeria,     de zile ale lunii ianuarie cu 11                         clin gară                                         „S i d e r u r g i s f u I"
mul lunii februarie). Aceste                                            un tren cu 1.809 tone, depăşind     la sută. Cele mai bune rezultate
succese se datoresc aprovizio­     Economisesc combustibilul            norma cu 369 tone. Echipele de      au fost obţinute de lăcătuşii An-               Zeci de trenuri de călători vin              A trecut puţină vreme de cînd               Este posibil oare ca comite­
nării ritmice a locurilor de                                            pe această locomotivă au eco­       dronic Crişan, Mircea Gheor­                 şi pleacă zilnic din staţia S i­             în ziarul nostru a apărut un                tul de partid din cadrul combi­
muncă cu materiale şi '»cule,         Mecanicii şi fochiştii depou­     nomisit 17,8 tone combustibil şi    ghe, Gheorghe Niţu, care şi-au               meria. Aci, este un continuu                 articol în care era criticată ac­           natului să scape din centrul
organizării muncii pe faze de      lui de locomotive din Simeria,       au redus norma tehnică de con­      depăşit norma cu 10 la sută,                 du-te-vino. Abia coborît din tren            tivitatea gazetei de perete „Şi-            preocupărilor sale o problemă
operaţii şi aplicării unor pro­    printr-o exploatare raţională a      sum cu 22 la sută.                  strungarul Alexandru Cernei                  o firmă mare îţi atrage atenţia :            derurgistul“ pentru faptul că se            atît de importantă cum este
cedee tehnologice noi. cum ar      locomc tivelor, reuşesc să econo­                                        care are o depăşire a normei de              „Aici este „Casa alegătorului“.              ocupă slab de problemele cam­               campania electorală ? Atunci de
fi forjarea prin matriţare (la     misească cantităţi însemnate de         Succesele dobîndite de meca­     15 la sută şi fierarul Isailă Co­                                                         paniei electorale. Era de asiep             ce gazefa de perete nu sprijină
seclorul fierărie).                combustibil. Aşa, de exemplu,        nicii depoului Simeria se dato­     vaci, ce şi-a depăşit norma cu                  „Casa alegătorului“ este vi­              tat ca comitetul de partid al               această campanie prin publica-
. Din sectorul turnătorie se       în perioada 1-25 ianuarie echi­      resc întreţinerii în bună stare     10 la sută.                                  zitată zilnic de zeci de călători.           combinatului să ia măsuri de                lea diferitelor materiale care să
evidenţiază în muncă tov. Pe­      pele de pe locomotiva 230.192        de funcţionare a locomotivelor,                                                  Frumos pavoazată şi înzestrată               activizarea colectivului de re­             lămurească importanţa alege­
tru Danciu, Nicolae Cristea,                                            conducerii juste a focului, exe­    Dezbat Manifestul F. D. P.                                                                dacţie pentru ca gazeta de pe­              rilor de deputaţi în Marea Adu­
Petru Săbău, Sigismund Zas-        formate din mecanicii Erdei          cutării la timp a micilor repa­                                                  cu material electoral în limbile             rete să trateze mai viu aceste              nare Naţională.
loţi şi maistrul Ioan Petica,      P3ul, Cornel Popa şi fochiştii       raţii, exploatării raţionale a lo­     Peste 60 de muncitori din                 romînă şi ale naţionalităţilor               probleme. Acest lucru însă nu
iar din sectorul fierărie se eyi-  Vasile Bodea şi N. Alexandru,        comotivei şi aplicării cu price­    depoul Simeria s-au întrunit în              conlocuitoare, ea oferă călători­            s-a întîmplaţ. Deşi au fost lua­               Credem că a sosit timpul ca
denţiază partizile de fierari      au economisit 18 tone combus­        pere a metodelor înaintate de       ziua de 26 ianuarie, pentru a                lor posibilitatea de a lămuri                te unele măsuri de schimbarea               comitetul de partid C.S.H. să
conduse de Ioan Crişan şi Ioan     tibil convenţional, reducînd nor­    muncă.-                             dezbate Manifestul Frontului                 unele probleme neclare, de a                 articolelor vechi, totuşi cele noi          se ocupe mai îndeaproape de
Drăgoi, fierarii Qrigore Sebaş,    ma tehnică de consum cu 21 !a                                            Democraţiei Populare. După ce                cunoaşte mai îndeaproape rea­                                                            felul cum munceşte colectivul
Ârnold Ceasar şi maistrul Tra-     sută. iar brigada de pe locomo­      Meseriaşii depoului                                                              lizările regimului nostru demo­              apărute nu tratează nirrp'c des-            de redacţie şi să-l îndrume, pen-
ian Suşava.                                                                                                 tovarăşul Nicolae Rusu a dat ci­             crat-popular.                                pre campania electorală, ele                tru ca să desfăşoare o activita-
                                   tiva 230.073 condusă de meca­           întreţinerea şi repararea lo­                                                                                              iiind axate pe probleme gene-               te mai bună strîns legată de
Noi propuneri de inovaţii          nicul loan Hanţiu a economisit       comotivelor este o muncă de         tire Manifestului, au luat cuvîn­               Cetăţenii care vin la „Casa               rale.                                       sarcinile actuale.

   Inovatorii atelierului C.F.R.   17 tone, reducînd norma tehni­       mare răspundere ce revine mun­      tul mecanicii Augustin Lădaru,

                                   că de consum cu 19 la sută.          citorilor atelierului de reparaţii  Ludovic Csibi, Teofil Pleşa, alegătorului“ din staţia Sime­                                                O sifuafie identică
                                                                                                            responsabil cu instruirea perso­ ria îşi notează impresiile lor
                                   Brigada de pe această locomoti-
                                                                                                            nalului, şi alţii,                           în condica de sugestii.                         Acelaşi lucru se poate spune                In -afară de un singur arti­
                                                                                                               Subliniind faptul că Man’tes-                Aceste noiări arată aprecie­              şi despre gazeta de perete „Să
                                                                                                                                                                                                      construim Hunedoara“ din ca­                col ce tratează unele chestiuni
                                                                                                            tul F.D,P. cheamă pe toţi oa­                rea pe care o dau cetăţenii ac­              drul I.C.S.H. Deşi ‘dispune de              pe marginea Rezoluţiei plenarei
                                                                                                            menii muncii să-şi sporească e-              tivităţii pe care o desfăşoară               un larg activ de colaboratori şi            C.C. al P.M.R. din 27-29 de­
                                                                                                            forfurile pentru mărirea produc­             „Casa alegătorului“ din staţia               corespondenţi, aceştia nu au fost           cembrie 1956, restul articolelor
                                                                                                            ţiei şi productivităţii muncii,              Simeria precum ,şi faptul că oa­             antrenaţi să scrie articole pri­            datează de prin lunile octombrie
                                                                                                            reducerea preţului de cost şi                menii muncii se mîndresc cu                  vind problemele campaniei elec­             şi noiembrie, avînd un caracter
                                                                                                            realizarea de economii, ei s-au              candidaţii F.D.P., cărora la 3               torale, lipsind numărul mare de             general, lipsite de orice conţi­
                                                                                                            angajat să reducă timpii morţi               februarie le vor da votul lor.               ri'itori de cunoaşterea celor               nut ideologic.
                                                                                                            din procesul tehnologic de echî-                                                          mai importante probleme ce sînt
                                                                                                                                                                                 1 N. BADIU           la ordinea zilei.                              Ce are de spus biroul orga­
                                                                                                                                                                                                                                                  nizaţiei de bază în această di­
                                                                                                                                                                                                                                                  recţie ?
   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52