Page 49 - 1957-01
P. 49
LA 3 FEBRUARIE - ALEGERI PENTRU MAREA ADUNARE NAŢIONALA
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI F. D. P.
VOTAŢI IN IMAGINI
CANDIDAŢII VJU% * k I tíM im tk
FRONTULUI wT n
DEMOCRAŢIEI
POPULARE! Joi, 31 ianuarie 1957 4 pagini 20 bani
Regiunea noastră se pregăteşte de ale M ï-^ sm o 7938ţ*>M *<$<$
-- ÿ ' s m e a rî . • ''-i-- m tm f i
Cu planul lunar Pentru continua dezvoltare a agriculturii Urnele aşteaptă
îndeplinit
In după-amiaza zilei de 29 Adunarea cetăţenească de După ce ă amintit şi de cele PETROŞANI. (De la redac W -kw -M ;Sfti> tM p*-r'rot’ífiM * K tím w i, < m M m c u ltu zaie s¡ ¿ t (Á s u o e
înainte de termen ianuarie a.c., în comuna Apol- la Apoldu de Sus lalte realizări din raionul Sebeş, ţia ziarului „Steagul roşu"). M V W * ATM mt>m<t»iXHrA CIFRA pe m j7 ? ízrm irn. AMIUI m r )
du de Sus, raionul Sebeş, a a- cum sînt cele din domeniul sa
*★ * vut loc o adunare cetăţenească fot mai mulţi ţărani munci nitar ca î o casă de naştere în In aceste zile premergătoare a- W4& PS $*sw <tr sxnrAu ¡h i?*#,
ia care au participat peste 500 tori s-au convins de superiori Păuca, un staţionar cu 4 piyic- legeritor, se fac pregătiri intense
Minerii de la Teliuc de alegători din împrejurimi. tatea muncii în colectiv, formînd te sanitare în sectorul forestier în vederea alegerilor de deputaţi
Ţăranii muncitori cu gospodă pînă în prezent 19 G.A.C. cu Tău-Şugag, sanepidul raional, pentru Marea Adunare Naţio
însufleţiţi de dorinţa de a întîmpina rii individuale, colectiviştii, 1.800 familii şi cca. 6.300 ha. spitalul unificat din Sebeş, dis nală.
alegerile de la 3 februarie cu noi suc muncitorii de la S.M.T, şi inte teren, 15 întovărăşiri cu 482 pensarul T.B.C. şi posturile sa
cese în muncă, muncitorii, inginerii lectualii participanţi la această familii şi aproape 400 ha, te nitare din G. A. C., tovarăşul Comitetele executive ale sfa
şl tehnicienii de la mina Teliuc, au adunare, au ascultat cu aten ren arabil. In domeniul zooteh Gheorghe Prodan a vorbit des turilor populare au luat deja
raportat de curînd îndeplinirea sarci ţie cuvîntarea oandidatului lor, nic, s-au realizat şi depăşit sar pre hotărîrile plenarei G.C. al măsuri pentru confecţionarea
nilor de plan pe luna ianuarie. Mine Iov. Gheorghe Prodan. Vorbind cinile de creşterea şeptelului la P.M.R. din 27-29 decembrie cabinelor şi urnelor de votare
rii au dat peste plan 1.858 tone mine despre realizările regimului de bovine şi porcine. 1956, privind îmbunătăţirea şi dotarea secţiilor de votare cu
reu de fier. In frunte s-a situat sec democraţie populară, tovarăşul continuă a nivelului de trai ma cele necesare. Astfel, pînă acum
torul I care a dat peste prevederile Gheorghe Prodan, a arătat în Cu ajutorul statului, harnicii terial şi cultural al celor ce pentru secţiile de votare din Pe
sarcinilor de plan 976 tone minereu. special ceea ce s-a înfăptuit în colectivişti au ridicat trainice muncesc de lia oraşe şi sate. troşani, au fost asigurate 48 ca
Dintre echipe, fruntaşă este cea a raionul Sebeş. Construirea ce construcţii pentru îngrijirea a- bine de votare şi 18 urne, pentru
lui Ioan Stănescu de la sectorul II lor 5 şcoli elementare, a celor nimalelof din fermele zooteh De multe ori, vorbitorul a cele din Lupeni 64 cabine şi 12
subteran, care şi-a îndeplinit planul S cămine culturale, 7 magazine nice* fost întrerupt de aplauzele fur urne, pentru Petrila 40 cabine
lunar încă din ziua de 25 ianuarie. universale, electrificarea a 11 tunoase ale participanţilor. şi 8 urne, pentru Vulcan 24 ca
La aceeaşi dată şi-a îndeplinit planul comune şi state, radioficarea ce Asemenea construcţii de graj Mulţi dintre ei şi-au arătat ho- bine şi 12 urne etc.
de producţie şi echipa condusă de mi lor 12 comune şi amenajarea duri g-au făcut în gospodăriile tărîrea de a munci şi mai mult
nerul Ioan Tamaş. de cinematografe în 11 comune agricole colective din Dalia, Pla- pentru întregirea realizărilor şi Pentru cele 29 secţii de vota
nu de Sus, Miercurea, Apoldu în special pentru dezvoltarea re cuprinse în circumscripţiile e-
In ziua de 29 ianuarie minerii de lectorale nr. 7 şi 8, au fost con
la Teliuc au organizat în cinstea a- fecţionate şi asigurate 232 cabi
legerilor de deputaţi pentru Marea A-
dunare Naţională un schimb de onoare.
Oţelarii şi sate, sînt fapte care vorbesc de Sus’, Dobîrca etc, In gospo sectorului socialist din agricul ne şi 65 urne volante care vor Oamenii muncii din agricultură
mai mult ca orice despre grija dăriile agricole colective din tură. Cot la cot, romîni şi ger funcţiona pe lingă spitale, ma
Harnicii oţelari de Ia cuptorul e- ce o poartă regimul nostru lo Miercurea, Ungurei, Apoldu de mani, au hotărît să se unească ternităţi etc. De asemenea, s-au întfmpmă ALEGERILE
lectric al Combinatului siderurgic Hu cuitorilor din satele patriei noa Sus şi altele, s-au construit sai în gospodării agricole colective, mai repartizat secţiilor de vota
nedoara au obţinut în primele 29 zile stre. vane cu o capacitate de 500— întovărăşiri agricole şi zooteh re, creioane, tocuri şi a început cu realizări importante în muncă
ale anului 1957 realizări remarcabile. 2.000 oi. nice, instalarea de telefoane.
Pînă la data de 27 ianuarie ei şi-au In comunele şi satele raionu
îndeplinit sarcinile planului lunar. In lui Sebeş, a spus vorbitorul,
acest interval ei au elaborat peste sar ★ ------- Muncitorii de Ia S.M.T. Alegerile de deputaţi în Ma-»
cinile de plan 80 tone de oţel special. Alba lulia rea Adunare Naţională sînt so
De remarcat că indicele de utilizare a Acolo sus la munte a nins Iubiţi ciobănaşi i Eu mă mulţu cotite de noi mecanizatorii din
cuptorului a crescut cu 17,68 la sută H mult. Nopţile albastre îm Intr-o noapte în munţi mesc numai cu locul în parla
faţă de planificat. presoară cu farmec şi linişte rece ment ca să pot să lupt pentru Alba-Iulia, ca un eveniment de mare importanţă. De aceea,
o aşezare ciobănească. Parcă din voi /...
Furnaliştii hunedoreni zăpadă au fost spulberate ste oe-iam străduit să le întîmpinăm aşa cum se cuvine.
lele de sus, ca nişte fulgi în bă Mare palavragiu. Noi rî-
Colectivele furiialefoFTir. 1-4 de la taia felinarului singuratec din ai lui. Pădurile acestea s-au in- Povestirea lui moş Barbu Si- deam de el numai cum ştia sa Deşi reparaţiile ar trebui să fie terminate numai la 1 mar
Hunedoara şi-au realizat planul lunar faţa casei morarului..: tunecat şi ele de multe ce-au fost mion s-a petrecut între 2 cî^ece. mintă de frumos. Acum avem
la 27 ianuarie 1957. Colectivul furna odată nedreptăţile. El ă spus ai- Al doilea a fost o jienească ve păşuni. Şi munţii, iacă simţim tie a.c., mecanizatorii noştri au muncit cu eforturi sporite, reu-
lului nr. 4 a dat peste plan 578 tone In poarta morarului au în- cea numai una, una care vorbeş che. Şi o jienească fără chiui şi noi că sînt ai noştri /
fontă, iar cel al furnalului nr. 1 * ceput de cu seară să bată te despre toate. Nouă luni de zile turi nu se poate! Chiar moş Bar •şimi 'ca~ piuă“ ia- data-'de 26 ianuarie a.c. să termine reparaţiile
a dat peste plan 428 tone fontă. Prin oameni cu cojoace mari şi lî- n-a primit în timpul lui Mania bu o strigat una potrivită cu po /~*â erau înainte numai doi
aplicarea mai judicioasă a metodei Fi- noase, mai tineri, mai bătrîni, salariul.- vestirea lu il ^ învăţători care sâ-i înveţe la semănători, cultivatoare, grape cu colţi şi grape stelate. Din
lipov indicele de utilizare al volumu mulţi cu fluierele în brîu. Aşa s-a „Trecui valea către mîndra carte pe fiii ciobanilor din munţi
lui util a crescut la furnalul nr 1 cu pornit o şezătoare la Şugag, una Poterile-mi luară ţundna. şi că acum există o şcoală ele cele 22 tractoare planificate, s-au reparat 15, iar pluguri pentru
15,7 la sută, iar la furnalul nr. 4 cu ca aceea din serile de iarnă, cînd Da-o-iaş dracului dobîndă mentară de 7 ani cu internat şi
13 Ia sută faţă de planificat. e numai bine să spui poveşti Nici cu ţundră nici cu mîndr-ă“. mulţi învăţători..: tractor mai sînt'7 de reparat. ■’
între două cîntece de fluieraşi cu ...Că n-a fost dispensar şi case
; 4.000 kahle peste plan După ce era ca vai de lume, Vre-o doi flăcăi, vre-o doi cio de naşteri, că bîntuia sifilisul, In-cinstea alegerilor, sîntem hotărîţi să terminăm toate re
ochii aţintiţi în gura sobei. Nu nici să nu-l primească, asta era bănaşi, s-au apucat să joace şi tuberculoza şi alte boli, socotite paraţiile cu 20 de zile înainte de termenul fixat şi să dăm o
29 ianuarie 1957. In această zi co mai că poveştile care s-au spus prea de tot. Avea cinci copii şi să chiuiască. Şi-au căzut la ur pe atunci fără leac, şi că acum atenţie deosebită calităţii lucrărilor de reparaţii. Acest jpcru nu
lectivul fabricii de teracotă Deva, şi-a în seara aceea nu sînt de felul cum era sâ-i hrănească? De la mă frînţi de oboseală şi răguşiţi. n-au mai rămas declt cicatricele
realizat planul lunar de producţie şi lor poveşti. Povestea este aceea Sebeş i se spunea mereu: „nu Cei 6 fluieraşi au cîntat mereu. vechilor răni, existînd dispensar, este greu deoarece avem create condiţii bune de muncă şi me
odată cu acesta şi angajamentul luat pe care o scorneşte, frumoasă şi sînt bani": Atunci s-a gîndit să Şi aşa într-un cîntat şi într-un medici şi personal sanitar. Că canizatorii se ajută unii pe alţii. Eu, de exemplu, terminîndu-mi
în cinstea alegerilor. nemaiauzită, ciobanul, stînd şi ia un împrumut de la bancă şi chiuit neîntrerupt, oamenii şi-au reparaţiile la tractor încă din ziua de 15 ianuarie, i-am ajutat
ţinînd de urit munţilor. Pe cită să cumpere un cal cu care să fa adus aminte aici, la şezătoare, medicul acesta cutreeră munţii, pe tractoriştii Vasile Simion şi Ladislau Covaci la reparaţii şi
Pînă în ziua de 30 ianuarie, aci s-a vreme cele ce s-au spus acum că cărăuşie. Din capul locului de cîte toate. din casă în casă, şi face vizite
produs peste planul lunar 4.000 buc. nu sînt scorneli. banca aceea a liberalilor i-a o- dacă este nevoie voi ajuta şi pe alţii.
kahle de teracotă. prit 1.000 lei din cele 2.000 pe Bogdan Nicolae şi-a amintit bolnavilor, împarte tuturor medi VIOREL MICLAUŞ
— Eu nu spun poveşti, spun care le ceruse. A cumpărat ca camente împotriva guşei ende tractorist
In obţinerea acestor succese o con lul şi tot n-a putut să facă mare cum a stat odată la Sebeş, cînd mice..,
tribuţie însemnată au avut-o măsurile povestea mea...- lucru cu el. Nici dobînda nu şi-a Ţăranii muncitori din Ţăranii muncitori din comuna
tehnico-organizatorice luate printre era militar, pe vremuri, şi a fă ...Că s-a făcut în sat o întovă
care: mărirea capacităţii cuptoarelor Asta a vrut s-o spună din răşire zootehnică cu 400 de oi... Bărăbanţ Bărăbanţ, raionul Alba sînt cu-
de ars cu 15 la sută, încărcarea ra cut de gardă la şcoala nr. 2, la
ţională a cuptoarelor, pregătirea ma capul locului moş Barbu Simion. S-a vorbit despre toate aces -------------------------------------------- noscuţi ca buni agricultori şi în
sei de materii prime cu o zi înainte secţia de votare. Trei zile l-a ţi tea între două jieneşti vechi şi
etc. Acum, înaintea alegerilor, el a între două chiuituri vesele. special ca buni cultivatori de legume şi zarzavaturi. Pentru a
nut în post. Ei aveau o listă şi
La Combinatul siderurgic socotit că trebuie să afle şi alţii, scos-o mîrţoaga. A murit curînd, Din ce în ce mai veselă şi mai obţine şi în acest an producţii mari la ha. ei au început din
din Hunedoara se distribuie trebuiau să-i lase să intre la vo nereţinută, petrecerea ciobanilor
şi mai cu seamă cei tineri, nişte din Şugag cu cîntecele şi chiui timp pregătirile pentru campania agricolă de primăvară.
prime de vechime tare numai pe cei înscrişi acolo. turile ei „buruenoase” s-a întins
lucruri care o să-l facă pe cel fiindcă era slabă şi bătrînă, şi pînă după miezul nopţii, în aş Pînă în prezent, au terminat reparaţiile la uneltele agri
Zilele acestea, la Din pricina listelor alea se iscau teptarea unei dimineţi luminoase.
ce-o vota duminică „nici să nu moş Simion a mai avut de plătit cole, au transportat bălegar de grajd pe 405 ha., au selectat 5
scandaluri. C, MIHAI
se mai uite la buletin, ci să-l pu la datorii şi dobînzi încă mult tone de sămînţă şi au efectuat 2.180 m.p. de răsadniţă. Frun
*
nă acolo în cutie cu toată inima". după aceea. taşi în pregătirea oampaniei de primăvară sînt: Ioan Tripşa
jC ra odată un general — îşi
El, moş Barbu Simion, a fost — De ce nu te-al dus la Ma- A-' amintesc bătrînii — îl che (Ciocea), Gheorghe Tripşa, Teodor Orja.
ma Boier. El venea totdeauna
frate bun cu pădurea 35 de ani. niu să te plîngi, că avea vilă aici Colectiviştii şi ţăranii munci Au efectuat, în cinstea alege
înainte de alegeri şi cu vorbe
La cantonul lui de pădurar stă la noi ? l-a întrebat cineva în tori din raionul Orăştie rilor, stropiri de iarnă la un
mieroase promitea, promitea:
acum unul din cei zece feciori glumă. --------------------------------------------- număr de peste 12.600 pomi, au
— Uite, munţii vi-i dau vouă.
Dracu' s-o dus că eu nul transportat bălegar pe o suprafaţă de 4.288 ha., au reparat
Munţii noştri mari vi-i dau vouă
toate semănătorile şi trioarele şi 86 la sută din plugurile cu trac
Ştiam eu că toţi mă mint. Ei ţiune animală.
ştiau numai să vină şi să strige: Numai colectiviştii şi ţăra ______ _______
„Votaţi cu ochiul, votaţi cu bă nii muncitori din comuna Geoa- Expoziţie de obiecte
giu, au efectuat, pînă la această,
ţul, votaţi cu roata!". Mai ştiau
dată, stropiri la 7.300 de pomi, electro-tehnice cu vînzare
ei să aducă aici şi baroni nemţi au transportat bălegar pe 86 ha.
care să vineze vînatul pădurilor şi au. reparat 86 la sută din în oraşul Deva
noastre... ■■& ■■! uneltele agricole. Pentru a satisface ce
Combinatul siderurgic rinţele mereu crescînde
din Hunedoara, a înce ale consumatorilor din
put distribuirea prime oraşul Deva,' privin d a-
lor de vechime pentru provizionarea cu obiec
muncitorii, inginerii şi te electro-tehnice şi de
tehnicienii, care au o uz casnic, Sfatul popu
vechime îndelungată în lar regional, cu spriji
cîmpul muncii. nul Ministerului Ener
Pînă în prezent, s-au giei Electrice şi al In
distribuit prime însu- dustriei Electro-tehnice,
mind 1.943 372 lei. La a deschis in localul
sectorul furnale vechi, T.A.P.L. de pe strada
s-a distribuit o sumă de Lenin,' expoziţia cu o-
288.050 lei, la O S M. bîecte electro-tehnice şi
361.019 lei, la sectorul de uz casnic cu vînzare.
laminoare 268.234 lei. La expoziţie se gă
Printre cei care au pri
mit primele de vechime sesc aparate de radio
se numără şi Ştefan marca „Mureş“ fabri
Olah de la Siemens cate în Bucureşti la
Martin care a primit întreprinderea „Radio
1.456 lei, Simion Mărilă, popular“, tuburi berg-
macaragiu 1.711 lei, prim | man', doze, m ateriale de
topitorul Petru Forţu instalaţii 1ca siguranţe,
1.658 lei, maistrul lami-
norist Iosif Trifu 3.710 conductori electrici, can
lei, prim maistrul oţelar delabre, precum şi o-
Gogu Josan 3.050 lei, De la stingă la dreapta: Directorul Gheorghe Policală (dreapta) şi ing. Gheorghe Tîrpa, de la uzina chi- Dîrdală de Ia uzinele „23 August" din Capitală, lucrînd la strunjirea bielelor, pentru motorul de 450 c.p. Ei îşi biecte, electro-casnice.
prim maistrul oţelar Ni- mică „21 Decembrie“ din Copşa Mică, în faţa cuptorului rotativ pentru extragerea zincului din reziduri zin- depăşeşc zilnic normele cu 100 la sută şi respectiv cu 150. la sută.. Expoziţia va fi des
colae Munteanu 2.975 coase. Vedere generală a rafinăriei nr. 8 din Teleajen regiunea Ploeşti. Strungarii Aurel Dumitrescu şl Ionel
lei, fum alistul Gheor chisă zilnic între orele
ghe Clemnic 1.812 lei şi 9-13 şi 17-20 pînă sim -
alţii.
- V/ S* ■ ^ A A A . A /V A A 7
v ' w V » rfV V v 'v W S
