Page 5 - 1957-01
P. 5
Sä luptăm pentru Hotărîrile partidului — puternic
îndeplinirea ritmică a inqfeold în muncă
planului pe anul 1957
Oamenii muncii din întreprinderi Adunarea activului regional de partid
le regiuijii noastre au încheiat a- Anul IX. Nr. 654 Duminică 6 ianuarie 1957 4 pagini 2 0 bani In ziua de 4 ianuarie a.c. a avut Un accent deosebit în cadrul dis
nul 1956 cu un bilanţ bogat. Nu loc adunarea activului regional de cuţiilor a fost pus pe munca sfatu
meroase întreprinderi şi-au înde- Regiunea noastră se pregăteşte de alegeri partid Hunedoara, unde s-a dezbătut rilor populare, pe necesitatea îmbu
hotărîrea plenarei din 27-29 decem nătăţirii activităţii acestora, astfel
‘ plinit sarcinile anuale de plan cu S-au afişat In aceste zile, în oraşele şl satele regiunii noastre se fac Intense Artiştii amatori brie 1956, a C.C. ai P.M.R. Partici incit sfaturile populare să-şi îndepli
mult înainte de termen. In felul a- listele de alegători pregătiri în vederea alegerilor de deputaţi în Marea Adunare Naţională. se pregătesc de alegeri panţii Ia discuţii au subliniat impor nească cu adevărat rolul lor de or
cesta oamenii muncii din regiunea tanţa măsurilor elaborate de plenară, gane locale aie puterii de stat.
noastră şi-au dovedit hotărîrea ne Zilele acestea s-au afişat copii de însufleţiţi de hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie Echipele de teatru şi de dans, or făptui că toate acestea fac parte din
strămutată de a lupta pentru în pe listele de alegători. Pentru a veri 1956, oamenii muncii depun eforturi sporite pentru a obţine zi de zi suc programul partidului şi guvernului de Mulţi vorbitori au arătat neces'ta-
făptuirea politicii partidului nostru. fica dacă au fost înscrişi în liste, nu cese cît mai grăitoare în producţie, penlrti a întîmpina alegerile de Ia chestra de m andoline şl corul că- creştere continuă a nivelului de trai tea lărgirii şi consolidării sectorului
meroşi cetăţeni vizitează centrele de 3 februarie cu realizări în toate domeniile de activitate. al celor ce muncesc. Ei au făcut pro socialist din agricultură astfel ca
In întreprinderile din regiunea afişare. minuiLuii cultural din Etobra se p re puneri preţioase pentru îmbunătăţi acest sector. în cel mai scurt timp,
noastră a început bătălia pentru Primele succese în anul 1957 rea muncii de viitor în toate dome să devină principala sursă de apro
îndeplinirea cu succes a sarcinilor Ieri, la centrul 'de afişare a liste - ----------------- --- >-------------------- T------------- ------ ——■ gătesc intens în vederea alegerilor niile de activitate şi mai cu seamă vizionare a industriei alimentare cu
de plan pe anul 1957, an în care In in acele ramuri care sînt hotăriţoan» materii prime şi a oamenilor muncii
dustria noastră va trebui să ob lor de alegători din Deva (sfatul 6 şarje rapide la un singur cuptor de deputaţi pentru Marea Adunare pentru asigurarea unei vieţi îmbel de la oraşe cu produse agroalimen-
ţină o îmbunătăţire generală a in popular orăşenesc) s-au prezentat nu şugate. tare. Din discuţiile purtate a reieşit
dicilor activităţii economice, în ve meroşi cetăţeni spre a verifica dacă 1 ianuarie 1957, dimineaţa. Pe au plecat spre case. Pe platformă N aţională ce vor avea loc' la 3 fe că avem posibilităţi reale In această
derea ridicării ei la nivelul sarci au fost înscrişi în liste. Printre a- * poarta Combinatului siderurgic au rămas cei din brigada lui Pe Printre problemele principale dez direcţie; vom putea lichida cu ră
nilor sporite ce-i revin. ceştia se aflau tov. Nicolae Popa, Hunedoara intră prim-topitorul Ale trovici. bruarie. bătute în adunare au fost dezvolta niînereţ in urmă a agriculturii faţă
Kiss Adalbert, Traían Vasiu, Lucre- xandru Petrovici cu ortacii săi Lu rea producţiei siderurgice, extractive, de industrie şi se va putea obţine un
Principalele sarcini care se cer ţia Noviţă, Emilia Sofron, Maria cian Pancu şi Constantin Mocanu. — Şi-acum atenţie la repararea Oorul căminului, dirijat de tov. transporturi, construcţii, agricole şi avint general al producţiei în regi
realizate şl de care depinde îndepli Sofron şl alţii. Se îndreaptă spre oţelăria Martin, vetrei, să dăm oţel de calitate cît Tralan Şudea, pe Ungă alte cîntece, lichidarea tuturor lipsurilor care fa une. O atenţie deosebită s-a acordat
nirea planului pe 1957 s în t : folo unde, împreună cu ceilalţi topitori mai bună, a spus prim topitorul Pe a în cepu t să în v eţe cântecele ,3 a* îmbunătăţirii esenţiale a muncii în
sirea deplină a capacităţii produc Difuzarea materialului ai brigăzii, vor lua în primire cup trovici la vot“, „Piatrded iu bite“ şi un „Pot nează buna desfăşurare a munci* în
ţiei, asigurarea condiţiilor pentru o electoral torul nr. 4 de la prim topitorul puriu de cîntece naţionale" pe opt aceste sectoare de activitate. Vorbi cooperaţie, luarea unor măsuri prac
activitate uniformă şi ritmică, intro Aurel Stanciu. Brigada acestuia a Şi munca a început cu avint. voci. Orchestra, echipa de dansuri torii au combătut cu tărie manifestă
ducerea cu fermitate a teţhnicli noi Pentru a sprijini alegerile de de elaborat prim a şarjă din 1957. tice şi imediate care să facă din
şi perfecţionarea necontenită a or putaţi în Marea Adunare Naţională. ...Au trecut trei zile. Echipele con şi echipa d e teatru, siulb îndrum area rile de birocratism, tărăgăneala, mun cooperaţie o adevărată organizaţie
ganizării producţiei. Consiliul raional F.D.P. Brad, a luat — La m ulţi ani, tovarăşii duse de prim topitorii Aurel Stan ca de mîntuială, precum şi lipsa de
o serie de măsuri în ceea ce pri — La mulţi ani I ciu, Alexandru Petrovici şi Gheor- profesorilor Leonid Biamicov, Elena de masă, a şcoală de educaţie pen
O mare atenţie trebuie acordată veşte munca de agitaţie vizuală. Oamenii şi-au strins mîinile, apoi ghe Chihaia de la cuptorul nr. 4 au simţ de răspundere din întreprinde
defecării şi prelucrării cifrelor de Astfel, materialul electoral care cu au discutat despre prima şarjă din Ghimpei şi Odtavian Giurgiu, pre rile respective. tru ţărănimea muncitoare.
plan pentru ca ele să fie cunoscute prinde diferite articole din Consti 1957. Membrii brigăzii lui Stanciu elaborat deja 6 şarje rapide. Se
de fiecare muncitor, inginer şi teh tuţie şi lozinci menite să populari gătesc de asemenea un bogat pro Contribufia noastră la o mai buna
nician, elaborării planurilor de mă zeze realizări ale regimului de de pare că de pe acum, ei s-au situat gram. Soţii Iacob şi Daria Fîrîu, aprovizionare a oamenilor muncii
suri tehnico-organizatorice care să mocraţie populară, a fost deja di Ioan Nedelcovici, Elisabeta Oiutina,
asigure înfăptuirea sarcinilor de fuzat în toate satele şi comunele ra în fruntea întreceriii Mileaiti Popovici, Ioan Mariş, Vasile Hotărîrile adoptate de recenta ple rii vom construi un bloc de locuinţe
plan in fiecare compartiment, or ionului. Popa, Iov Balint şi ceilalţi membri nară a C.C. al P.M.R., prevăd o se pentru muncitori.
ganizării întrecerii socialiste pe ba La cel mai mare furnal rie de măsuri care au drept scop
ză de obiective concrete şi creării In localităţile mai importante din ai formaţiunilor căminului cultural, îmbunătăţirea nivelului de trai al oa De asemenea, se vor face mal mul
condiţiilor cva angajamentele luate raion, cum sînt Gurabarza, Baia de C ind sirena anunţa începerea pri losul de oţel în anul 1957. se pregătesc cu perseverenţă, repe menilor muncii, îmbunătăţirea siste te lucrări în domeniul midi mecani
de muncitori să poată fi traduse în Criş, Vaţa, Ţebea şi altele, s-au luat mului schimb de zi din anul A urmat elaborarea şarjei. Şuvoiul tând zi d e zi scenele, figurile de mului de salarizare, de premiere, zări care să contribuie la uşurarea e-
fapte. măsuri pentru confecţionarea de pa 1957, membrii brigăzii a 3-a, con dans ori m elodiile cîntecelor, pen- lărgirea atribuţiilor şi drepturilor forturiîor depuse de muncitori, prin
nouri şi lozinci care să popularizeze dusă de prim-furnalistul Sîmion Jur- de fontă se scurgea nestăvilit spre truca în ziua alegerilor, la secţiile conducerilor întreprinderilor şi altele. tre egre un bătător mecanic pentru
Pentru a se asigura îndeplinirea realizările regimului democrat-popu ca, luaseră deja în primire furnalul oalele care-1 înghiţeau cu lăcomie. de votare să 'prezinte un program untură, o macara electrică pentru ri
ritmică a planului sînt necesare o lar şi să cheme pe alegători la în nr. 5 de la Combinatul siderurgic De remarcat că pînă la sfîrşitul bogat. ‘Pentru a răspunde prin fapte grijii dicat coşurile cu conserve, hote pent
justă planificare şl o bună organi făptuirea unor noî realizări şl mai Hunedoara. începuseră pregătirile schimbului, brigada iui Sirnion Jurca pe care ne-o poartă partidul, colec tru eliminarea aburilor din secţii etc.
zare tehnico-materială a fiecărei în importante. pentru o nouă descărcare. Era des a mai descărcat de două ori furna La „Casa alegătorului“ tivul întreprinderii noastre, îşi pro
treprinderi, secţii, sector şi a fie cărcarea restantă de la schimbul lui lul. Fireşte, in fruntea întrecerii, se pune, în scopul măririi producţiei, Toate acestea vor duce fără îndo
cărui Ioc de muncă în parte. Per Costea care golise de două ori, co află brigada prim furnalistului Si- După ce a predat catalogul clasei Îmbunătăţirii calităţii produselor şi ială Ia o creştere simţitoare a pro
fecţionarea organizării producţiei mion Jurca. la cancelarie, profesorul Vasile Cos- lărgirii sortimentelor, să termine ducţiei de preparate de carne şi con
trebuie să stea de asemenea în cen tin de la Şcoala medie din oraşul serve de carne, asigurîndu-se astfel
trul atenţiei conducerilor întreprin Brad, care este şi agitator, a por construirea unei secţii noi pentru ste o mai bună aprovizionare cu aceste
derilor, secţiilor, cadrelor tehnice, nit spre „Casa alegătorului". produse a oamenilor mundi din re
maiştrilor, care trebuie să acorde rilizat conserve, o secţie pentru spe giunea noastră.
un interes deosebit ridicării conti In drum s-a întîlnit cu tov. Petre
nue a organizării producţiei Ia ni Iancu, iar la „Casa alegătorului" a cialităţi de preparate de carne şl o FRANCISC RAPOLTI
velul dezvoltării tehnice. mai găsit pe Florian Popa, Avram directorul Fabricii I.A.R.T.
Borza, Nicolae Giorgean, Nicolae hală pentru spălarea tăvilor şi a > Deva
încă de la început trebuie să se Iancu şi alţii, care discutau despre
acorde o importanţă deosebită pre activitatea tovarăşului Petre Lupu, grandurilor. Din fondul întreprinde
gătirii minuţioase a fabricaţiei, or candidatul lor pentru circumscripţia
ganizării temeinice a sistemului de electorală nr. 14 Brad. Cu timpul, Am primit cu bucurie masurile luate de partid
reparaţii şi întreţinere a utilajului, discuţiile s-au înteţit. Printre alte
organizării controlului tehnic pe faze In ajutorul agitatorilor Convorbire felefonică probleme, tovarăşul Petru Oprea a Am ascultat la radio şi am citit perativele vor fi mai bine aprovizio
şi operaţii, îmbunătăţirii activităţii cerut agitatorului să-l lămurească în ziare Raportul tovarăşului Gh. nate, iar noi ţăranii muncitori ne
dispecerilor. Zilele acestea, a apărut „Carnetul Tn dimineaţa zilei de 4 ianuarie torul I A şi-a întrecut sarcinile de cum îşi va exercita el dreptul de Gheorghiu-Dej ia plenara C. C. ai vom putea valorifica surplusul de
agitatorului“ nr. 5 editat de Comite 1957, telefonul redacţiei a su plan cu 2%, iar sectorul III a vot, deoarece în ziua alegerilor va P.M.R. In special m-am oprit asu produse prin achiziţii şi contractări,
In cel 8 ani de economie planifi tul regional de partid. fi plecat din localitate. pra capitolului în care se vorbeşte in condiţii avantajoase. Am dat tn
cată, Întreprinderile noastre au acu nat prelung. extras în plus 20 tone de cărbune. despre desfiinţarea sistemului colec trecut cotele la colectare pentru că
mulat o bogată experienţă tehni Carnetul cuprinde o serie de mate — Vă caută la telefon Lupeniul 1 Prima zi de lucru — primele suc Agitatorul a scos din buzunar Le tărilor. Am desprins de aici, mai ales am înţeles că era nevoie de ele. A-
că şi organizatorică, s-au maturi riale Interesante, menite să ajute la gea nr 9 şi i-a citit, articolul 24 faptul că, în anul acesta, noi, ţăra cum, partidul a socotit că se poate
zat din punct de vedere economic. desfăşurarea în bune condiţiunî a a anunţat centralista. cese. care prevede că cei care sînt plecaţi nii muncitori, avem datoria să mun trece de la sistemu.l de cote obliga
Ele au devenit capabile a face faţă muncii de agitaţie în campania elec In convorbirea care a avut loc In mod deosebit s-au evidenţiat din localitate, trebuie să se prezinte cim mai bine şi mai chibzuit pă- torii la sistemul de contractări şl a-
unor sarcini mai mari şi mai com torală. comitetului executiv al sfatului popu mînltil pentru a obţine recolte şi mal chiziţii. Măsura partidului a fost pri
plexe. Trebuie însă folosite toate po şeful serviciului planificării de la brigăzile conduse de minerii Ioan lar pentru a primi o adeverinţă ca bogate. Aceasta, cum e şi firesc, ne mită cu bucurie de ţăranii munci
sibilităţile de care dispun. In carnet, printre altele, poate fi mina Lupeni ne-a comunicat că în Cotroază şi Alexandru Foszto din re să-i dea dreptul de a vota în lo va da putinţa să contractăm şi să tori din satul nostru şi sîntem hotă-
citit articolul in titu lat: „Organizarea prima zi de lucru din anul 1957 — sectorul I A şi cele conduse de Ro calitatea în care se găseşte în mod valorificăm prin cooperativă canti rlţi să muncim cu toate forţele noa
însufleţite de dorinţa patriotică şi desfăşurarea unei intense munci 3 ianuarie — sectoarele I A şi III man Jurca şi Mihai V/olf din sec temporar în ziua alegerilor. tăţi mai mari de cereale, cartofi şl stre pentru a realiza recolte sporite,
de a-şi aduce contribuţia Ia dez politice în campania electorală — sar şi-au depăşit sarcinile de p la n : sec torul III. lapte decit in anul care a trecut. din care să putem vinde statului la
voltarea economiei naţionale, la ri cină de mare răspundere“ ; diferite re Totodată, agitatorul Vasile Costin achiziţii şi contractări cantităţi cit
dicarea bunăstării poporului, Ia tra portaje şi scrisori privind munca a- 61 fone de fonfă în plus a lămurit celor prezenţi modul cum înlocuirea sistemului cotelor obli mai mari, contribuind prin aceasta
ducerea în viaţă a politicii parti gitatorilor în campania electorală; ar trebuie interpretat articolul 22 din gatorii de grîu, porumb, secară, tioa- la dezvoltarea agriculturii noastre, la
dului, colectivele întreprinderilor din ticolul întitulat „La Casa alegătoru Echipele de furnaiişti de la Călan uzinei „Vicloria“-CălaH a dai în a- legea electorală privind omisiunile rea-soarelui. cartofi, lapte prin dez fă *rirea unei vieţi îmbelşugate a po
regiunea noastră vor lupta cu pu lui din Sebeş". Rubrica „In ajutorul conduse de Iosif Bîrlea şi Gheor- ceste zile de întrecere cu 61 tone sau greşelile din listele de alegători. voltarea contractărilor şl achiziţiilor porului.
teri sporite pentru îndeplinirea îna agitatorului" cuprinde numeroase ci ghe Bîra şi-au depăşit planul în pri fontă mai mult decît prevedeau sar ne dă posibilitate să aprovizionăm
inte de termen a planului pe anul fre şi fapte din realizările înfăptuite mele 3 zile din acest an cu 17 şi res cinile de producţie. Apoi, Avram Borza a propus ce mai bine oamenii muncii de la oraşe IOAN LUPU
1957. de regimul nostru tn regiunea Hu pectiv 15 la sută. Sectorul furnale al lor prezenţi să audieze împreună e- ţăran întovărăşit
nedoara. E. HUMMEL misiunea „Jurnalul radio“. Audiind şi sale. din satul Bîrcea Mare
corespondent această emisiune ei au făcut cunoş In urma recentelor hotăriri, coo
tinţă cu o serie de realizări obţinute
VEŞTI DIN HUNEDOARA Din prima zi cu planul depăşit în cinstea alegerilor de la 3 fe Spre noi realizări în producţie
bruarie.
Pentro sănătatea oamenilor muncii H otărîţi să răspundă prin fapte grijii partidului pentru îmbunătăţirea Partidul nostru a iniţiat noi mă punct din raport, salutat cu bucurie
continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, minerii, tehnicienii suri menite să ducă la ridicarea ni de muncitori, este acela că salariul
In oraşul Hunedoara urmează să trală. De asemenea, spitalul este în şi inginerii exploatării carbonifere Petrlia au intrat în primul şut din velului de trai ai poporului muncilor. tarifar va prezenta partea cea mai
fie dat în curînd în folosinţă noul zestrat cu toată aparatura medicală noul an hotărîţi să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile de plan. mare din cîşlig. Aceste măsuri, ca şi
spital de boli contagioase, care se necesară. La construcţia acestui spi In raportul prezentat Ia plenara justa apreciere a normelor vor duce
înalţă la poalele dealului Chizîd. tal, s-au prevăzut o serie de circuite Datorită unei mai bune organizări a muncii în sectoare şi abataje, C.C. al P.M.R. din 27-29 decembrie la creşterea cîşligurilor muncitorilor.
Noul spital, prin forma sa arhitectu care au ca scop prevenirea infectării cît şl elanului cu care au muncit, minerii petriieni au reuşit să reali 1956 se arată că prin îmbunătăţirea
rală cît şi al confortului pe care-1 sau suprainfectării bolnavului şi zeze planul de producţie pe întreaga mină, în prima zi de lucru din a- sistemului de salarizare cîştlgurile Este de datoria noastră a munci
oferă, se poate numără printre spi personalului sanitar, precum şi mij cesi an, în proporţie de 103 Ia sută. medii vor creşte în cursul acestui an torilor să sprijinim aceste măsuri
cu 15 Ia sută, In unele întreprinderi luate de partid. Fiecare muncitor la
ajungind plnă la 25 la sută. Un alt locul său de muncă să se străduia
scă să dea produse cit mai multe şi
de calitate cît mai bună. In ceea ce
talele cele mal moderne din ţara loace moderne de dezinfecţie. Pen Grija faţa de copiii celor ce muncesc ne priveşte pe noi, muncitorii uzinei
noastră. El este prevăzut cu un nu tru o cît mai bună funcţionare a cocsochimice, vom lupta ca în acest
măr de 75 paturi, adică cîte unul spitalului de boli contagioase, servi an să dăm mai mult cocs furnalelor.
sau dquă paturi de fiecare sai^n, o ciul sanitar va fi deservit de un nu Muncitori ca Adalbert Laszlo, mais
sală de operaţie, baie la fiecare 2 măr corespunzător de medici, su- tru la această uzină şl alţii, care au
saloane, spălătorie şi încălzire cen- rorf, infirmiere etc. făcut inovaţii preţioase vor căuta să
descopere noi resurse de mărire a
Ajutor social Statul nostru democrat-popular lului unificat din oraşul Deva, luîn- producţiei, să inventeze noi dispozi
acordă o grijă deosebită copiilor ce du-şi rămas bun de la tînăra mamă tive şl mecanisme cu care să mărea
In anii puterii populare, în raio de-al zecelea copil, iar tovarăşelor lor ce muncesc. In anii puterii scă capacitatea bateriilpr.
nul Hunedoara au fost repartizate Alexandrina Oprişa, ' mamă a nouă populare s-au creat sute de cămine Elena Bozan pe care a îngrijit-o.
mari sume pentru fondul social. Nu copii, şi Maria Popa, mamă a opt ăe zi, unde mamele îşi lasă cu în Numărul naşterilor la maternitatea Aşa vom lupta noi cocsarii din
mai în luna decembrie a anului 1956, copii, le-a fost conferită medalia „Glo credere copiii, grădiniţe de copii, din Deva se ridică la 3.329. STIN Hunedoara pentru a sprijini măsuri
secţia prevederi sociale < a raionului rie maternă" clasa I-a. m aternităţi şi case de naştere, spi le luate de partid, pentru a ne face
Hunedoara a plătit 5.600 lei ajutor tale de copii etc. GĂ : Intr-o sală călduroasă a că
social familiilor unor tineri militari In anul 1956 secţia prevederi so minului de zi din oraşul Deva, copiii o viaţă tot mai înfloritoare.
în lermen. De asemenea s-a mal Fotografiile de mai jos ne înfă
ciale a trimis la staţiunile balneo ţişează trei aspecte ale grijii regi oamenilor muncii se joacă, ascultă ERNEST VALENŢCHI
plătii ajutor familial de stat în su mului nostru faţă de copii celor ce basme şi se întrec să răspundă a- Iăcătuş-mecanic Ia Uzina coc-
mă de 70.075 lei celor 174 benefi climaterice pentru a urma diferite muncesc. IN MEDALION : Ani tunci cind educatoarea le puxr. vre-o
tratamente medicale un număr de 22 Baach. soră la maternitatea spita întrebare. DP^EAPTA : La căminul sochlmică Hunedoara
ciari familişti şi mame singure. Tot de zi din oraşul Sebeş, fotograful
pensionari. Printre aceştia se aflau nostru a surprins un aspect din Ţăranii muncitori
!n această perioadă a fost conferită timpul mesei. sprijină cu căldură
medalia „Mamă eroină” ţărăncii şi Andrei Iacob, Ioachim Zlătior. An-, noile masuri de sporire
muncitoare Sănica Preda pentru cel ton Lup etc.
GH. MARIN
corespondent
a producţiei agricole
2.Q00J00 lei prime de vechime Hotărîrile plenarei C.C. al P.M.R.
din 27-29 decembrie 1956 au stîrnit
Primele de vechime — expresie a inginerilor întreprinderii miniere un deosebit interes în rîndurile ţă
preţuirii deosebite de care se bu Barza, raionul Brad, întreprindere ranilor muncitori din satele regiunii
noastre.
cură muncitorii mineri din ţara noas minieră fruntaşă din regiunea noas
tră, vin să recompenseze pe mun tră, care şi-a realizat planul anual Intr-o discuţie pe care au avut-o
citorii din mine pentru anii lucraţi pe 1956 cu m ult înainte de termen. recent cu tovarăşul Teofil Peireanu,
in subteran.
Suma totală a primelor de vechi ţăranii muncitori Ştefan Bretoi. Ale
Asemenea prime de vechime s-au me plătite la această întreprindere xandru Bălan, Gavrilă Crişan, Cor
plătit şi minerilor, tehnicienilor şi minieră se ridică la 2.000.000 lei.
nel Fostoc şi Ioan Munteanu din co
Muncă rodnică muna Teiuş, au arătat că noua ho
tărâre a partidului le-a dat un nou
imbold în munca de ridicare necon
Tinerii de la G.A.S. Mintia, pe lin astupe gropile din curtea şi jurul gos tenită a producţiei agricole.
gă sarcinile de producţie ce le au,
întreprind şi diferite acţiuni de inte podăriei. De asemenea, toi prin mun „Vom munci astfel — au spus :i
res obştesc. Discutînd în una din a-
dunările generale despre înfrumuse că voluntară a fost amenajat un club
ţarea gospodăriei, utemiştiî au luat
hollrîrea ca prin muncă voluntară să al tineretului. Dintre utemişti s-au — încit să culegem d.e pe pămint
remarcat tov. Victoria Ferchean, So rod dublu, iar din prisosul nostru să
fia Vhvi. Florea Jurj şi Paraschiv putem vinde statului la achiziţii, can
Olaru ADRIAN CAŞCLEA tităţi cit mai mar: de grîu, porumb
corespondent şi alte produse agricole.
j