Page 50 - 1957-01

Psr . 2 ff.’v: DRUMUL «esas ass IMr. 665

' " .............’ . ' • \ ÎT'" : ■•«sé *r %.< DATA oglindite in... H U B jr f ■ijw ^^aagB
OOOOO6OO6OOOO6OO6QOÓOQOO
DE ALTA ooooooooooooooooooo cxxxx.
lïïl
O O OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
ALEGERILEoooooooooooooooooooooooo

. . . OPERELE SCRIITORILOR Poezii de ...Ş l CARICATURI CUM SE FABRICA MAJORITATEA
DEPUTAŢILOR GUVERNAMENTALI
Alegerile din trecut cu toată farsa lor electorală, au
O99 scrisoare pierdutay~i( George Coşbuc constituit un motiv de inspiraţie pentru mulţi dintre marii .* v M ' U !
noştri scriitori, in operele multora e satirizată şi demas­
(Fragment) Alţii vor veni sa~l facă cată cu o deosebită vigoare întreaga mascaradă şi dema­ '<>>•'/ V' "/ <f
gogie a candidaţilor de altădată care public se înjurau -\ . * ♦ ,\ f
(lui Marghiloman care şi se băteau în numele dreptăţii şi egalităţii, fraternizind •• S: i .¿fii
era în „ceartă” cu apoi pe ascuns. Sarcastic, ascuţit, cu ironie şi corosivi-
Brătianu, în privinţa tate, sa u ' plină de tristă amărăţiune pana iscusită a .f ' ' Aa* Ia
acordului cu nemţii şi acestora, a scos ia suprafaţă adevărul despre potentaţii fiţi, \ - ■
Farfuridi (luind un pahar d e \ n’am prefect 1 eu am prieteni! care spunea că dacă vremurilor apuse. fi. v >*'<.*'*
In sănătatea lui F ăn ică! Să Brătianu nu va. face
şampanie) : In sănătatea dom- f; de I. L. CARAGIALE trăiască pentru fericirea priete­ acest acord, vor veni Prezentăm în această pagină, fragmente din lucrările ■*
nilor lui L (sărută pe Fănică, să-l facă alţii) unor scriitori mai cunoscuţi şi cîteva caricaturi ce se re­
nului Agamiţă Dandanache, ale- f apoi pe Zoe, Fănică sărută muia feră la sistemul electoral din trecut.
Zoii). Alţii vor veni sâ-l facă ?
sul nostru ! Să trăiască ! ( Urate \ CAŢAVENCU: In sănătatea Eh! Să nu dea cel de sus GHINION
şi muzică. Pristanda ţine cu : venerabilului şi imparţialului (Urale: Dandanache între ale-- Să vă spuie ce au de spus
mina tactul uratelor. Toţi defi­ nostru prezident, Trahanache 1 găiori, cu Farfuridi şi Brţnzp- Cei siliţi să tacă!
nesc şi beau). venescu le povesteşte încet, fâ- Nu hodorogiţi în vînt
(urale şi ciocniri). cînd gestul cu clopoţeii; la Intr-un parlament de clacă.
dreapta în fund, Pristanda, Ce­
DANDANACHE : (îndemnat \ (Zoe vede pe Cetăţeanul tur­ tăţeanul turmentat, 'muzica şi 8 O • V. »
ie Zoe şi Tipătescu, trece în mij­ mentat în grămadă, ia un pahar lume. In stînga Zoe, Tipătescu,
loc cu paharul în. mină) : In să ­ şi merge de i-l oferă). Trahanache cu alţi alegători. In Cu bîta-nveţi pe cîini
nătatea alegătorilor... oare au mijloc Caţavencu). < bontonul...
probat patriotism si mi-iau acor­ CETĂŢEANUL : In sănătatea
dat... (nu nimereşte) asta.... cum coanei Joiţichii! că e (sughiţe) CAŢAVENCU: (foarte ameţit Lăbuş, noi clinii mai ales
împleticindu-şe ’n limbă, dar tot Glorificăm acest progres!
să zic de !... zi-i pe nume d e ... damă bună ! (ciocneşte cu ea; Cu bîta-nveţi pe cîini bontonul
îngrăşîndu-şi silabele) Dar astăzi, s-a schimbat dictonul:
a ! sufradzele lor : eu, oare fami­ ea îi stringe mina din toată ini­ Fraţilor ! (toţi se ’ntorc şi-l Ciomagul nu e pentru clini
Ci pentru-alegători romîni,.
lia mea de l.a patuzşopt în Ca­ ma. Urate, ciocniri). ascultă). După lupte seculare
Nea Ioane
meră, şi eu ca rumînul impar­ CAŢAVENCU: (lui Tipătes­ oare au durat aproape 30 de ani,
ţial, oare va să zică... cum am cu, încet) : Amîndoi sînt tot Ioni,
ziţe... în sfîrşit să trăiască >! iată visul nostru realizat! Ce Cu cămaşa scoas’-afarâ
( urale şi ciocniri). Să mă ierţi şi să mă iubeşti 1 Peste albii pantaloni. •'
eram acuma cîtva timp înainte Unul însă, cîmpii ară
TRAHANACHE: (către Ca- (expansiv) pentru că toţi ne iu­ Şi asudă-n timp de vară,
de Crimeea ? Am luptat şi am Pe cînd cel’ lali cîmpii bate.
ţavencu, care a coborît spre el bim ţara, toţi sîntem romîni L. Deputat fiind, din păcate.
progresat; ieri obscuritate, azi Nea. Ion cu multă trudă
şi Tipătescu) : Şi aşa zi, a i? mai mult, sau mai puţin o n eşti! D-abia îşi agoniseşte ; Ţ ăranul: — A dracului maşină, dom’l e ! Numai
lumină ! ieri bigotismul, azi îi- Mămăliga, ceapa, crudă;
d’a'i noştri, stimabile? bravos ! (Tipătescu rîde). In sănătatea Iar domnul Ion, ce-i rudă eu cînd macin, bag p-o parte porumb şi iese pe
berpiansismul 1 ieri întristarea, Cu ţăranul get-beget,
mă bucur. 1 iubitului nostru prefect 1 Să tră­ Papă zdravăn din buget, ailaltă pelagră. (din „Furnica" 1930)
iască pentru fericirea judeţului azi veselia 1... Lată avantajele Şi ta Cameră-n bufet
CAŢAVENCU: Venerabile, nostru ! (urale ciocniri). E stropit ca paparudă
progresului Lată binefacerile Cu vinaţuri berechet.
neică Zabario! în împrejurări Nea Ioane, Nea Ioane PREVENIRE
unui sistem constituţional 1 Tu viteazul din război,
oa acestea, (mişcat) micile pa­ TRAHANACHE: (luînd un Care-ai scăpat de ciocoi
Şi de lifte caţaoane,
siuni trebuie să dispară. pahar şi trecînd în mijloc foarte Tu ce-ai răpus pe duşman, Primul h o ţ : Ptiu... Ce ghinion! Şi ă s ta . a
Te-a dat gata azi, şi-i trist.
TRAHANACHE: Ei, aici mi- ' vesel) Ei aveţi puţintică răbda­ Surogatul de ţăran plecat la alegeri! (din „încotro" 1933).
Ce îşi zice „ţărănist" I
ai plăcut 1 bravos.! să trăieşti! re !... Nu cunosc prefect eu 1 eu . Scapâ-te de lighioane PAZA LA MORMÎNT
Neg Ioane, Nea Ioane!...
99 Candidaţi şi alegător'I iii U
JORJ DELAMIZIL
Din clipa în care se dizolvă foşti deputaţi, foşti primari, (GEORGE RANRTTI) fi ,
foşti m iniştri; fel de fel de titluri.
Parlamentul şi se anunţă noi de GEO BOGZA Ei sînt o „masă“. In termeni („Furnica”, 1921) , f i fi. îl' """"
politici, se numesc „corpul elec- ' " ! .• * &
alegeri, ţara se împarte în două: darmi şi cimitire, decît „cap de
candidaţi şi alegători. Timp de listă“ a unui partid opoziţionist. ctoral“. — Te duci la v o t ? Ai grijă să nu-ţi m o d e
cîteva. săptămîni. e singura deo­
Dar cu toată această quasi- Abia cînd e convocat' corpul oasele... (din „încotro" 19331
sebire activă şi pasionantă. Ce­ certitudine a candidaţilor gu­ electoral* alegătorii încep să
le două tabere stau faţă în fa­ vernamentali, campania electo­ prezinte importanţă pentru can­
ţă şi din. contactul, lor rezultă rală tot e capabiliă să-i nelini­ didaţi. In cele cîteva săptămîni
toată atmosfera, tot pitorescul ştească. Şi pleacă bieţii oame­ de propagandă, „ţara“ nelini­
ni de la un capăt la altul al ţă­ şteşte, iar uneori umple de
şi toate constatările, uneori u- rii, în propagandă. La răspîn- spaimă, pe candidaţii care iau
luitoare, ale campaniei electo­ tii, se încrucişează unii cu alţii, contact cu ea. Multona le face im­
rale. ca voiajorii comerciali ai unor presia unui tigru scăpat din
întreprinderi care furnizează, cuşcă. Dresorii politicii sînt
Timp de cîteva săptămîni, în în concurenţă, acelaşi articol. prinşi de multe ori de grijă: ce
lungul şl 'în latul • ţării, toţi In aazul acesta n-iar putea fi are să se întîmple?
candidiaţii se prezintă în faţa vorba, evident, decît de fericirea
alegătorilor cu iluzia că au să Dar vine şi ziua alegerilor şi
ajungă aleşi ai naţiunii. atunci ţara e iarăşi vîrîtă în

Ca la un joc de noroc, can­ ţăriil Produs garantat de case cuşcă, pentru o nouă perioadă. GARANŢIA „SUCCESULUI“
didaţii de. pe lista guvernamen­ de încredere, cu marca înregi­ De obicei, în cuşca guvernului,
tală- au şanse duble, sau chiar strată. care e mai mare şi mai cu şme­ — Ce păziţi, măi băieţi, a lc it
triple faţă de candidaţii, opozi­ cherie întocmită. — Păi, păzim să nu iasă., opoziţia.
ţiei. E mai sigur dacă eşti „coa­ Candidaţii au uneori titluri
dă de listă“ ia partidului stăpîn academice şi întotdeauna titluri Oamenii politici o au în mi­ (d,in „încotro" 1033)
pe ministerul de interne, pe jan- patriotice. Sînt decoraţi, sînt nă pe încă patru ani.

,,Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război C Î N D NU EŞTI ,,0-AI NOŞTRI“

Şi trecînd mai tîrziu Ia (Fragment) Şi eu vă. spun că armata noa­
cel de-al 2-lea orator al o- stră vrea să învingă şi va în­
poziţiei, a schimbat iar to­ de CAM1L PETRESCU vinge! (aplauze entuziaste)’;
nul, ca un acar abil al ora­ întrebaţi pe aceşti conducători
toriei. tens, şi scandă fraza cu mîna ai oştirii, în care nu aveţi to­
îndoită paralel cu pieptul, cu tuşi încredere (şi aci arată, si­
— Domnilor, aţi discutat şi de­ cotul ridioat, dar zvîcnind ară­ labisind, cu degetul, înapoi, ca
spre pregătirea militară a ţării, tătorul intens, în afară) Lăsînd
(şi scăzut, prietenos) cred că de o parte această acţiune con­ şi cînd. comandanţii ar fi oam
a fost o mare greşeală. (Iar e- damnabilă de a strecura, de la înlături şi la spatele lui) şi
nergic, viu). Nu poate fi pusă tribuna Camerei, în sufletul oş­ ei vă vor spune: Vom în­
în discuţie, şi mai ales în dis­ tenilor noştri, îndoiala în înzes­ vinge pentru că soldaţii noş­
cuţie publică, pregătirea arma­ trarea armatei (aplauze puter­ tri. se vor lupta cu baioneta
tei romîneşti (aplauze furtu­ nice, strigăte de bravo), vă în­ — şi nu e tun care să reziste
noase). Domnilor, eu atît pot treb, de unde această preţuire baionetei romîneşti — împotri­
să vă spun că sîntem gata. Şi exagerată, dovadă de vulgar va oricărui armament, iar cînd
aci rămîne îndelung nemişcat... materialism, această supravalo- baioneta se va fi rupt, cu pum­
(Adunarea aplaudă în picioare, rizare a rolului jucat de arma­ nii cu unghiile, cp dinţii... (a-
aplaudă şi tribunele.) A con­ ment în război, cînd e ştiut că plauze delirante). Domnilor, în­
tinuat pe acest ton cîtva timp, marile victorii se cîştigă numai crederea mea în viitorul mare al
pe urmă iar: Lăsînd la o parte prin moral? (aplauze). Q arma­ acestui neam e nee ;.
gluma, atît de amuzantă, n tă, care vrea, învinge fără tu­ deveni solemn) şi-mi iau îm­
colegului nostru, domnul Nae nuri, fără mitraliere şi fără preună cu colegii mei, aşa cum
Gheorghidiu, şi (aci urcă vocea, cartuşe (aplauze furtunoase). v-am spus de atîtea pri, răspun­
derea celor ce vor veni.
într-un crescendo alarmat şi in-

^SŞPH SB

CANDIDAT UL pune mîna pe acel misterios cît se poate de convingătoare. — Am prins „catindatul“ ! r-r Dar ce-am făcut, maieă ?.
„catindat“ care se dovedise a Dar nu era timp de despicat fi­ Doi vlăjgani împingeau din
Se zvonise prin tîrg că a ve­ Cam aceleaşi discuţii se pur­ — Şi ?,.. nu fi în fond nici candidatul li­ rul în patru. Şe impuneau mă­ urmă pe un tfnăr slăbuţ, mă­ Ai strigat sau nu pe stra­
lit un domnişor de la centru şi tau şi în tabăra opoziţiei. beralilor, nici al ţărăniştilor. suri urgente... Candidatul trebu­ runţel la statură, îmbrăcat în dă, acum trei zile, că a venit
Cîrciumarul Nae Pu.şlenghea, T N u-i! ia căutat la mahala, prins şi a- haine negre, lustruite pe la coa­ „catindatul“ ?
:ă ar fi, chipurile... candidat. zis şi Cîrnu, şeful ţărăniştilor, — Fraţilor L. se adresă pri­ dus în faţa notabilităţilor tîr­ te. La butonieră purta o pam-
Astea o răspîndise „cucoana“ stătea la taifas cu Lică, cel — Nici la şpiţer ? marul celor de faţă, urbea noa­ gului. Ca punct de reper, era blică roşie. In urma lui intră o — Am strigat, maică.
/etuţa, văduva lui Iordache mai mare beţivan şi bătăuş din stră este în fierbere. Comuniştii fată în rochie alhă de mireasă,
năcelarul. Au auzit-o mai — N i c i . ! .. îşi fac de. cap. Au umplyt ora­ casa acarului Surugiu de sub apoi acarul Surugiu şi „cucoa­ — Dumnealui e ?
nulţi, într-o după amiază, tîrg: şul cu manifeste ale Bloeuiui na“ Vetuţa...
trigînd pe stradă lui Surugiu, — Auzişi, măi Lică ? — Nici la Răgălie ? Muncitoresc-Ţărăţiesc. Ba mai dealul Trestienii. Primarul veni, clătinîndu-se, — Dumnealui.
— Auzii dom’ Nae ! — Nici pomeneală ! mult, a venit de la centru up Chipăruş şi-a luat „gealaţii“ în faţa tînărului. Ii smulse de
icar la calea ferată : — E de-al liberalilor ! — O fi la Măciucă. „catindat“ de-ai lor. Credeam la butonieră pamblica roşie, şi — Aşa dar, vorbi triumfător
— Nea Surugiule, a venit — Mie în sută că-i de-al — L-am căutat Iţi acolo. la început că-i de-al ţărănişti­ după el ca să-l prindă pe co­ o aruncă la pămînt. poliţaiul, dumnealui e totuşi
Nu-i 1 lor... munist. De data asta nu mai Te-am prins, domnule „ca­ „catindat“.
.catindatul“ ! lor. Altfel, venea mai întîi pe — Măi, comedia dracului! putea să-i scape. tindat“ rînji el. Eşti roşu, qare
Atîta tot. la noi. bombăni Chipăruş. Doar nu l-o — Iar noi exedeam că-i de-al va să zică ! — „Catindat“, maică, dar nu
Vestea a făcut însă imediat fi înghiţit păm întul! liberalilor! mormăi dom’ Nae In aşteptare, oamenii prima­ la deputăţie, ci la însurătoare.
— Ce zici ? II scoatem din Ciomăgaşii ţărăniştilor isco­ cîrciumarul... rului, cît şi cei ai cîrciumarului, — Ce vreţi de la mine ? se Asta e. Să-mi sece mînuşiţele şi
icolul tîrgului. Primarul, omul uz şi pe ăsta ? Fir’ar mama lui deau şi ei ca să dea de urma răsti tînărul,,. să n-apuc să văd ziua de mîine
iberalilor, şi-a înălţat a riedu- a dracului ! „cantindatului“ liberalilor.. Ia-1 — Cu „catindaţii“ ţărăniş­ ca să le treacă timpul mai uşor, dacă mint 1
nerîr.e genele-i stufoase şi vor- dacă ai de u n de! tilor n-avem nim ic! continuă stînd la un păhăruţ cu vin, au — Nici în noaptea nunţii nu
)i către notar: — II scoatem, dom’ N a e ! — Boilor 1... Măgarilor !... primarul. Sînt şi ei tot de-ai început să discute despre soli­ lăsaţi oamenii în pace ? intră S-a lăsat nrai întîi o linişte
zbiera cîrciumarul Nae Puşlen- noştri, din popor, care va să zi­ grea. Apoi a răsunat răcnetul
— Ai auzit, notarule? • Las-pe mine 1 ghea, zis Cîrnu. Nu sînteţi buni daritatea împotriva comunis­ în vorbă acarul Surugiu.., primarului:
— Auzit. Şi, ca să-şi dovedească „vir­ de nimic. îmi mîncaţi punea că ! mului* despre cinste, despre
— O fi de-ai noştri, sau de-ai şi-mi beţi rachiul de pomană! — Parcă noi ce-avem cu progres şi despre cîte altele. — Ce nuntă ? Care nuntă ? — Afară !... Afară !...
tutea“, goli dintr-o sorbitură Duceţi-vă dracului ! zbieră primarul»,
ărăniştilor ? paharul de rachiu pe care i-l — Dom’ Nae... încercă să „catindaţii“ liberalilor ? 1 se Au ajuns la concluzia că între ik
împinse în faţă cîrciumarul. explice Lică. simţi dator să intervină cîrciu- ţărănişti şi liberali nu-i nici o Arătînd spre mirsasă, care nu
Notarul a strîmbat din n a s : — Gura 1 ripostă energic cîrj marul. Tot o apă şi-un pămînt! contrazicere în ceea ce priveşte mai prididea si-.şi usuce lacri­ Cheful de la primărie n-a m§i
—- Omul ţărăniştilor, dom’le ★ ciumarul. Pînă mîine seară să concepţia despre societate. Ba mile cu batista, aparul explică; continuat.
puneţi mîna pe domnul „catin- — Fraţilor !... tună primarul, mai mult, există chiar legături
jrimar ! Altfel, trecea mai întîl — Unde-i dom’le „catinda­ dat“ şi să ml-1 cotonogiţi, că pericolul roşu ne ameninţă. Să strînse între unii şi alţii, întru- Fiică--mea şi cu dumnea­ Liberalii şi ţărăniştii au a-
:e la noi... tul“ ţărăniştilor ? zbiera poli­ vă ia mama dracului! ne unim şi să le dăm la cap 1 cît nevasta primarului e fata lui, mirele, nuntesc în astă sea^ jupş la concluzia că între cele
ţaiul Chipăruş către cei doi popii Vîzdoagă, iar popa Vîz- ra. două partide există totuşi deo­
— Să ştii că a şa -i! mormăj sergenţi care stăteau în pozi­ ★ Aplauzele aprobară cuvintele sebiri fundamentale de concep­
icru primarul. Care va să zică ţie de drepţi. primarului. Ba cică s-au şi să­ doagă e văr primar cu Titi Primarul holbă ochii: ţie. Ba s-au şi înjurat amarnic
In sala de şedinţe a primăriei rutat liberalii cu ţărăniştii, în­ Stamboliu, cumnatul cîrciuma­ — Care va să zică dumneata unii pe alţii.
ar ne tulbură apele hoţomanii — Nu ştiu, să trăiţi dornie erau de faţă toate notabilităţile tr-o frăţietate emoţionantă. Iar rului ţărănist. Ca rude bune, nu eşti „catirţdat“ comunist.
ăştia ! Nu se astîmpără dom’le tîrgului. Veniseră şi capii ţără­ poliţaiul Chipăruş se bătea cu cîrciumarul s-a sărutat din nou — Ba el e „catindatul“ ţipă — Dacă mai prindem vre-un
:u „propaganda“ 1 poliţai! niştilor. Era un moment istoric palma peste frunte: cu primarul, iar notarele, profl- poliţaiul,.. „catindat“ ţărănist, ţipă pri­
Chipăruş rînji cu gura pînă în ' viaţa politică ,a tîrgului. In marul, îl rupem- picioarele 1
Bine înţeles, în aceiaşi zi Chi­ preajma alegerilor, cele două — Cum de nu mi-am închi­ lînd de ocazie, a sărutat pe ne­ — N u-s nici un fel de candi­
păruş, poliţaiul, a primit ordi­ la urechi : partide au înţeles să lase la o puit, frate, că era, „catindat“ Parcă noi n-avem bite pentru
— Nu ştiţi, hai ! Nepricopsi­ parte orice patimă politică şi comunist ? Că doar „cucoana vasta poliţaiului, fără să se sin­ dat ! se apără tînărul. Am ve­ „catindaţii“ voştri ? ripostă cîr-
ne •drastice: să-şi unească forţele pentru a chisească de gurile rele care nit anume să mă însor. ciumarul.
II arestezi, care va să zică, ţilor ! Vetuţa“ î-a anunţat pe aman­ vorbeau cîte şi mai cîte.
— Să vedeţi... tul ala de Surugiu de venirea Poliţaiul Chipăruş se repezi Noaptea era şpuziţă cu mi­
în doi timpi şi trei m işcări! — Ce să văd, măi boule ? lui. Un „catindat“ cave trage la Pe la o bucată de noapte, au la „cucoana“ V eţuţa: lioane de si ele. Intr-o casă mo­
— Şi dacă nu se lasă ares­ sărăcani, nu poate fi decît co­ destă din mahalaua TresPepii,
— Nu-i. munist. început să latre clinii- Uliţa Sfc Ce-nseanmă asta, cucoa­ mirele, mireasa şi nuntaşi se
tat ?. — La crîşmă aţi fost ? nă? Dece duci în eroare autori­ veseleau, -fără să se gînfUisca
— Pui ciomăgaşii să-i moaie Logica lui Chipăruş, părea umplu de hărmălaie, In sala tăţile l la deputăţie.
— Fost, mare a primăriei năvăli Chipă­
oasele. v CONSTANTIN BEIU
ruş, roş la faţă, plin de. impor­
tanţă. Salută scurt şi raportă;