Page 51 - 1957-01

Nr. 665
politică* de masă în campania
Peste 1.000 de agitatori
în raionul Orăştie
Organizaţiile de partid din Munca agitatorilor din raio­
raionul Orăştie dau o atenţie nul Orăştie a început să dea d@ iarnă. Oraşul Simeria, cu­
deosebită instruirii agitatorilor roade.1.Mobilizaţi de agitatori
în campania electorală.
In cadrul ultimelor două ple­ ticipat la adunările pentru sus­ rile luminate ale caselor se
nare au fost instruiţi peste 250 ţinerea candidaţilor F. D. P. De
de agitatori din oraşul Orăştie. asemenea, la întîlnirile ¡dintre niştea tulburată, iici-colo, de
Ei au fost îndrumaţi ■cu acest candidaţi şi alegători, ţinute în
prilej să popularizeze candida­ comunele şi satele Geoagiu,
ţii F.D.P. în rîndul alegătorilor, Mărtineşti, Balşa, Dîncu Mare,
prin munca de la om la om, Foit, Turdaş, Bobîina şi în alte juie trează, învăluită de întu­
prin discuţii şi convorbiri, prin sâte, au luat parte numeroşi ce­
conferinţe la căminele cultura­ tăţeni. Merită a fi scos în evi­
le, prin cercurile de citit etc. De denţă felul cum au muncit în
asemenea, li. s-a indicat să
popularizeze realizările regimu­
lui de democraţie populară şi
să arate ţăranilor muncitori- a-
vantajele lucrării în comun a
pămîntului în, vedera atragerii
lor spre gospodăriile agricole
colective, cooperativele agrico-
le de producţie şi întovărăşirile
agricole.
In afara plenarelor organiza­
te la centrele de raion, s-au ţi-
nut plenare ' pe centre 1de co­
mune,'- Din activul comitetului
raional de partid un număr de
7 tovarăşi au fost repartizaţi pe
centre de comună unde au fă­
cut instruirea agitatorilor ară-
tîndu-le sarcinile ce le stau în
faţă în campania electorală şi
în munca de transformare so­
cialistă a agriculturii. In total vizitează pe fiecare ţăran mun­ ' scoase din diferite instrumen-
au fost instruiţi peste 1.000 de citor, discutînd diferite probleme ! .te. Aici, repetă fanfara, iar în-
agitatori.
„!
In comuna Sarmisegetttza
Zilele acestea a avut loc în Din munca de pînă acum cei miezul nopţii, în încăperile
raionul Haţeg instruirea agita­
torilor: In comuna Şarmisege-
tuza, instruirea agitatorilor a
fost. făciită <je către secretarul
comitetului comunal de partid,
tov. Avram Murgu, care a ex­
plicat agitatorilor pe larg felul
cum trebuie să muncească în
rîndul ţărănimii- muncitoare
pentru a face cunoscute prevede­
rile rezoluţiei plenarei C. C- al
P. M. R. din 27-29 decembrie
1956. Apoi, agitatorii au fost
împărţiţi pe circumscripţiile e-
lectorale în cadrul cărora îşi
vor desfăşura activitate^
Conferinfă
In seara zilei de 28 ianuarie
1957, orele 18, la Casa alegă­
torului de la clubul „Alexan­
dru Sabia” din Hunedoara, to­
varăşul Cristea C. Ion, din co­
lectivul bibliotecii, a ţinut în
faţa unei numeroase asistenţe
conferinţa intitulată: „Ce a dat
Lecţii folositoare
In acest an, în învăţămîntul
agro-zoG.teljriic de ‘ m a s ă , a u
fost încadraţi. numeroşi ţărani
muncitori.
Majoritatea ţăranilor munci­
tori din comuna Săsciori, .cres­
cători de animale îţi' cea* mai
mare parte, au format o înto­
vărăşire zootehnică, iar cei ca­
re au pămînt arabil au format
o întovărăşire agricolă. Dornici
de a obţine recolte sporite la
ha. şi o producţie mare de lap­
te, carne şi lînă de la animale,
un număr de 28 întovărăşiţi
s-au înscris în cercul a g rozo­
otehnic, al cărui lector este tov.
Elişabeta Farcaş. Prezentîndu-
se în faţa cursanţilor Bine pre­
îSă dăm atenţia cuvenită
Obişnuit, cînd se vorbeşte des­
pre Combinatul siderurgic Hu­
nedoara, se are în vedere nu­
mai secţiile de bază, cum iar fi
furnale, oţelărie, laminoare, coc-
serie, treeîndu-se ou vederea ce­
lelalte secţii. In combinat mai
stat şi secţii, numite prin profi­
larea ior auxiliare, fără aportul
cărora însă producţia ar stagna.
Ele stat oarecum neglijate de
către conducerea combinatului.
Bineînţeles, atenţia cea mai
mare a oricărei conduceri tre­
buie îndreptată spre secţiile di­
rect produotive, deoarece apre­
cierea rezultatelor finale se face
dup.ă modul în oare aceste sec­
ţii îşi redizează sarcinile de
plan, în cazul de faţă după nu­
mărul de tone de fontă, oţel şi
laminate. Insă pentru ca aceste
rezultate să fie dintre cele mai
buqe, este necesară o astfel de
orientare în organizarea proce­
sului de producţie, îneît secţiile
de bază să aibă asigurate la
timp materiile prime, materia­
lele, fluxul tehnologic de la o
secţie la alta să fie continuu,
eliminarea materialelor nefolo­
sibile din secţii să fie făcută la
timp aprovizionarea cu energie
să se facă în cele mai bune con-
diţiuni, iar buna funcţionare a
utilajelor şi a agregatelor să fie
DRUMUL SOCIALISMULUI rag. â
Cititorii ne sezisesză I. R. 1 . 1
• Garnitura trenului care Printre şoferii şi taxatorii în­ oprit şi au mai fost urcate încă
8 persoane. După ce taxatorul a
O seară la clubul ceferiştilor transportă zilnic muncitorii de treprinderii regionale de trans­ discutat puţin cu vreo doi din
la Cugir la Simeria este neîn­ port auto, mulţi îşi fac în mod cei care ş-au urcat, adică s-au în­
călzită. Conducerea, staţiei C.F.R. conştiincios datoria şi pentru a- ţeles, a trecut în faţă. Aci, îm­
Simeria deşi a fost sesizată cest fapt ei sînt stimaţi şi apre­ preună cu un miliţian, a început
despre această stare de lucruri‘ ciaţi .cum se cuvine. Există o să „guste” dintr-o sticlă cu zea­
Noapte friguroasă de miez sale freamătă -activitatea. De şi şi-a luat angajamentul că va vorbă bătrinească care spune:
pildă, în 1această seară, repe­ mă de prune. Gus­
tiţiile se- fac la repertoriul ce rezolva această cerinţă a mun­ „nu este pădure fă- ' ta şi şoferul, şi
va fi prezentat în cinstea ale­ taxatorul, şi mili­
fundat într-o pîclă alburie se gerilor de deputaţi pentru’Ma­ citorilor, nu a făcut nimic pînă ră uscături”. Ase­ ţianul. La Lunco-
rea Adunare Naţională. Cu a-
peste 2.600 de cetăţeni au par­ pregăteşte de culcare. Geamu­ ceastă ocazie, cortul mare al­ iul se mai înghe-
cătuit1din 80 persoane va in­
terpreta „Merg cu draga mea acum. Cum s-ar zice : promisiuni menea uscături se suirâ doi cetăţeni
la-vot“. Execuţia ireproşabilă
întunecă unul cîte unul şi li­ la care s-a ajuns, prilejuieşte cu toptanul, treabă cu ţîrîitg. află' şi lă I.R.T.A. în rhaşină, la Vă-
membrilor ansamblului o jus­
tificată mîndrie şi mulţumire. • La cursa ce parcurge di­ şi pentru a dovedi lişoara alţii şi pînă
stanţa oraş-gară (oraşul Oră­ aceasta, sg, rela­
cîte un zgomot întîmplător, Munca lor stăruitoare, depu­ ta Deva încă vreo
să de-a lungul multor seri tîr- cîţiva. l
devine mereu mai complectă. zii, nu va rămîne zadarnică. ştie), indiferent la ce staţie se tăm un fapt petre­
Tot atît de bine este executat Despre control
O singură clădire mai stră- şi cintecul „Hai lâ vot“ şi al­ urcă, pasagerul plăteşte aceeaşi cut nu de mult. la bilete nici vor­
tele ce oglindesc prin cuvin­ bă. Taxatorul controla sti­
tele şi melodia lor bucuria taxă. Aceasta din cauză că în­ cla. Celor urcaţi; în plus nu
nericul opac, E clădirea •Clu­ marii sărbători a alegerilor. Fiind plecat cu le-a tăiat bilet; dar banii i-a
treprinderea regională comunală treburi pe la .Brad încasat': cîte 10 lei de fiecare
bului cultural al feroviarilor. Cu 5mult temei s-au pregă­ şi terminîndu-le, bg de la un cetăţean cu soţia,
tit fanfara, echipa de teatru şi Deva, care administrează acea­ care a coborît la Şoimuş, a luat
In prima încăpere a aces­ brigada' artistică de agitaţie. cuin mi este alt 25 lei.
această direcţie agitatorii An­ Siguranţa repetiţiilor, presu­ stă cursă, nu s-a îngrijit să a- mijloc de transport spre De­
tuia un grup de tineri dis- pune că programul prezentat va, m-am prezentat la auto­ Pînă la Deva, cei trei: şoferul,
tonie Bac.eş şi Petru Iştvan .din h pută înflăcăraţi o întîlnire de va fi într-adevăr un program sigure bilete şi pentru distanţe gara I.R.T.A. din Brad, Aci, taxatorul şi miliţianul (fără bi­
bine alcătuit, variat, şi inter­ let şi el), au băut kilogramul
Bobîina, Emanoii Trifu şi Anto­ teniş de masă. Forţele fiind pretat Ia un înalt nivel artistic mal mici, ’‘ de ţuică, Cînd am ajuns la De­
va, am răsuflat uşurat, tare mi-a
nie David din Boiţi, Constanţa j egale, de o parte şi de alta, Luminile de “la geamurile Un grup de muncitori fost teamă că şoferul va începe
clubului se potolesc doar tîr­ să' vadă dublu şi să nu ne pră-
Cîndea şi Ana Pîrva din Balşa, 1 victoriile se- cuceresc greu. ziu. „Artiştii“ se împrăştie pe • Drumul care face legătura şeful autogării, Henţiu, n-a vrut vale cu autobusul in vreo rlpă.
AA ille/xwannn dr lrmui AA cs^ şiî AA nn ddarne!i :ĂA 1îoy»tLiî la casele lor cu mulţumirea în Dar am avut noroc.
din Turdaş, Zahariâ Ioan şi < suflet că vor reuşi, prin pro­
gramul pe care-1 vor prezen­ Am scris aceste rînduri cu
Ilinca J o n ia din Pricaz, Lugo Nu se îndură însă şă plece ţă să descreţească frunţile, să între comuna Pianu de Sus cu să dea bilete nici în ruptul ca­
jan AAnndrei şi ; Ştefan Ioan din înaripeze sufletele, într-un cu- speranţa că ele vor fi citite de
. pînă ce victoria nu se -va de­ vînt să-şi aducă şi ei contri­ centrul de raion Sebeş, a deve­ pului pînă ce autobusul nu a
buţia la măreaţa cauză a lu­ conducerea I.R.T.A. Deva, care
cide, tptuşi. de partea cuiva. minării omului, mobilizării a- nit impracticabil. Aceasta, pe sosit în staţie, Şi asta nu întîm-
cestuia pe frontul îndeplinirii va lua şi măsuri de întărire a
Romos, precum şi Ana. Dobrea- Alături, într-o cameră ceva de o parte fiindcă circulaţia pe plălor. In sfîrşit, pe la orele
nu, Maria Fistiş şi Partenie , sarcinilor.- controlului şi de curăţire a în­
Boldor din oraşul Orăştie. mai' mică, se plimbă plin de acest drum este destul de mare 7,3.0, a sosit şi autobusul. Şi
importanţă un bătrînel ursuz, treprinderii de uscături, care pun
cu 'mustăţi bălane -şi sfîrcu- iar pe de altă parte fiindcă sec­ după ce a discutat un timp cu
ţia drumuri de la raionul Sebeş'i in pericol viaţa cetăţenilor şi
Este de asemenea demnă de ite cu meşteşug, ce par ¡mereu ca şi sfatul -popular comunal şoferul şi cu taxatorul, a început
Pianu de Sus nu .se îngrijesc să vîndă bilete. Era cit pe-aci să care frustpază întreprinderea. La
remarcat iniţiativa comitetului gata pe harţag. E paznicul
acest drum, şoferul şi taxatorul
raional de partid, care a trimis Cănija, cel „scump la vorbă“ de reparaţiile ce -trebuiesc fă- rămîn de căruţă ; abia, abia am
la sate agitatori din întreprin­ şi „grozav“ în stare să scoa* au băgat în buzunarul lor cam
derile şi instituţiile din Orăştie tă din „ţîţîni“ pînă şi pe cel ci te. ' NICOLAE .NUŢU reuşit să obţin ultimul bilet dat
şi Cugir. Aceştia, împreună cu măi calm om. tot atîţia bani cîţi au intrat şi
agitatorii din sate şi comune, corespondent la autogarâ. Spun dat la auto-
Şi mai departe, din altă în- în casaţia I.R.T.A,.
*, căpsre răzbat note • muzicale, °Baia populară din Orăştie gară, pentru că tiu mică mi-a
Cele arătate mai sus s-au In-
şi-a redus programul de fun­ fost mirarea cînd m-am urcat. în
cţionare de la 52 ore la 26 ore autobus şi am văzut, aşezate co­ tîmplat în ziua de 22 ianuarie
V-'o sală mare cu scenă, îşi pe 'săptâmî'nă, adică exact la ju­ mod pe canapele nişte cucoane
legate de alegeri. face repetiţiile o brigadă ar­ mătate. Cauza? care nici nu trecuseră pe la casa pe autobusul nr. 50.587 Dv. Şo­
de bilete. Mai tîrziu, am văzut
■, tistică de agitaţie. Administraţia băii spune că că ele se cunosc şi se înţeleg ferul se nuyie-şte, Tudor Moise.
Aşsa e în fiecare seară la a- nu are combustibil. Este greu foarte bine atît cu taxatorul cit
şi cu şoferul. vagon furat
să transporte lemnele din curte
cest club! Pînă tîrziu, după pînă la cuptorul . de încălzire. In fine, am plecat din Brad nr, 122 în sumă totală de 8.861,22
Tot administraţia ‘spune că pro­ lei, de către Trustul minier Hu­
gramul se va prelungi din nou nedoara-Teliuc. Sustragerea ce­
lor 15 tone de cherestea, s-a fă­
mai buni agitatori s-au dovedit W v /W v V . la vară, cut cu ştireg. şefului exploatării
a fi tov. Ion Popa, Gh. Petro- ..tf n o u a Ghelar, inginer Petru Popa,
v ici,' Dumitru Avram şi alţii prieten intim cu cetăţeanul Flo­
din satul . Păucineşti. Activitate Pregătiri intense ’.O; Locuitorii din Orăştie cer să spre Deva cu vreo jumătate de rea. Deşi e.i au încercat să facă
pierdute urmele acestui vagon,
frumoasă a desfăşurat şi agita­ De asemenea, ^cabinele şi ur­ se pună capăt acestei stări de oră intîrziere.'Cursa era plină, nu au reuşit, deoarece toate
torul Petru Lada, bibliotecar la nele pentru votare sînt termi­ drumurile făcute de vagon au
căminul cultural, care a. popu- . In comunele şi satele raionu­ nate. lucruri, toate locurile ocupate şi pe ca­ fost înregistrate, de către cefe­
larizat în rîndul ţăranilor ijiur\- lui Orăştie, ziua alegerilor de napele şi în picioare. M-a sur­ rişti. Şi, astfel această afacere ne­
citori din sat realizările regi- deputaţi în Marea Adunare Na­ In comunele Cioara, Vinerea. T. MORARU prins din nou faptul că la ieşi­ curată a fost descoperită. Faptul
mului nostru de democraţie ţională, este aşteptată cu mul­ coreşpondent că cele 15 tone de cherestea nu au
tă nerăbdare. Ca să facă din a- Beriu şi altele programele ar­ intrat în depozitul minei Ghe­
ceastă zi adevărată sărbătoare rea din Brad, autobusul a fost lar este dovedit cu acte. Rău este
tistice au fost bine puse la că. deşi conducerea Trustului
populară şi a indicat alegători­ tinerii'şî vîrstnlcii muncesc cu minier. Hunedoara-Teliuc ştie
lor ce materiale trebuie să ci­ multă dragoste pentru pregăti­ punct şi Ia 3 februarie desigur despre acest lucru, nu a luat
tească pentru cunoaşterea te­ că vor fi apreciate de specta­ măsurile ce se impun.
meinică a acestor probleme. rea programelor artistice ce vor tori.
Această' sustragere de mate­
V. Cocheci j fi prezentate în faţa alegători­ AUREL IVĂNESCU M. FRUNZA unui riale a fost descoperită de mai
corespondent
o ib corespondent lor în ziua de alegeri. Cu privire la rolul maselor multe (uni, măsurile întîrzie to­
IJ i ţ ■52T/ 'f -
în făurirea regimului tuşi. Esţe timpul să şe pună ca­
In sat, la Simeria Veche Povestea vagonului nr. păt acestei tărăgăneli şi cei vi­
-li ! democrat popular. 678.048, încărcat cu 15 tone de novaţi, să tragă consecinţele. Ar
fi bine ca ţinîndu-se seama de
Sute de cetăţeni din satul dansuri populare, programul Apărută în colecţia „In a- cherestea şi expediat de între­
Simeria Veche au aplaudat cu jutorul celor ce studiază ma­ prinderea „Maramureş” Bistri­ .'• , 'f
regimul de democraţie populară căldură programul prezentat de prezentat de cadrele didactice terialismul dialectic şi mate­ ţa exploatării miniere Ghelpr
tineretului din patria, noaşţră”. formaţibnea artistică a cadrelor a oferit prilej de desfătare pen­ această sustragere să se cerce­
didactice din Simeria. Cuprin- tru .locuitorii satului. In mod teze dacă nu s-a întîmplat ace­
Conferinţa a fost urmată de zînd muzică populară romîneas- deosebit au plăcut cîntecele in­ rialismul istoric“ această bro­ este veche şi ,totuşi nouă. Acest laşi lucru şi cu alte materiale
că şi a naţionalităţilor conlo­ terpretate de soliştii Dana Ro- şură este consacrată analizei vagon a sosit în staţia Peştiş
un program artistic, dat de. bri­ cuitoare, versuri satirice Ia a- taru, Octavian Jula şi Ghcor- procesului revoluţionar care a eu trenul C.147. Delegatul mi­ destinate minei Gheţar.
dresa alegerlor de altădată, N. BADIU
gada artistică de agitaţie a ghe Bugaru. dus la instaurarea regimului nei Ghelar s-a prezentai şi a
democrat-popular, analiză din achitat la casieria staţiei Peştiş
secţiei agiomprator din oadrul Prof. FLORIAN CIOARA r
corespondent
combinatului. •; care reiese rolul activ al ma­ suma de 826,50 lei, cheltuieli
selor conduse de partidul cla­ de transport. Vagonul a fost di­
sei muncitoare. Autorul dez­ rijat pe linia combinatului side­
văluie în paginile lucrării ca­ rurgic Hunedoara la gara mişă-
racterul antiştiinţific, reacţio­
Ce s-a întîmplat mai departe
Pe scena Hunedoarei nar al concepţiilor ideologilor
gătită şi la timpul fixat tov. burghezi romîni, asupra rolu­ cn acest vagon? După două zi­
Elisabeţa-' Farcaş a reuşiţ să a- Luni seşra, în sala „Maxim nale cu interesele obşteşti, fo­ lui diferitelor clase sociale in le, vagonul a fost adus din nou
sigure o frecvenţă bună şi să Gorki“ din Hunedoara, Teatrul losind orice mîrşăvie care i-ar
de stat din Petroşani a prezentat putea ajuta ambiţia de arivism dezvoltarea Romîniei, scoţînd în staţia Peştiş, a fost descăr­
ţină pînăTîn prezent 7 lecţii. comedia în 3 acte „Omul oare şi oare sînt în stare să împiedice
a văzut moartea“ de Victor Ef- chiar şi căsătoria dintre cei doi la iveală justeţea concepţiei cat şi cheresteaua încărcată în
Ţăranul muncitor Vasile Ca­ timiu copii ai lor care se iubesc. marxist-leniniste aplicată crea­ gU vagon cu nr. 3.446.520 şi
îndrumată din nou la gara mică,
pătă, în vîrstă de aproape 60 Din aceasta spectatorii au Cu rîsete, spectatorii au bi­ tor la noi de P.M.R.
aflat maşiniaţiunile şi specula­ ciuit şi pe vagabondul Eliodor
de a n ij care a participat şi în ţiile murdare ale celor doi con­ Poc, creaţie a putredei societăţi
curenţi pentru-locul de primar. burgheze oare, el însuşi îşi ju­
anul trecut la cercul agricol, Ei au gustat din plin satira co­ flar de data aceasta nu la dis­
rosivă adusă de autor celor doi decă clasa ce l-a zămislit.
aiplicînd toate lucrările cerute pretendenţi la locul de primar, Publicul a gustat din plin va­ poziţia minei Ghelar, ci la dis­
oare împleteau afacerile perso­ poziţia cetăţeanului Florea din
de cultura porumbului aşa loroasa comedie a academicia­ în ajutorul celor ce urmează Ghelar. In a,cest fel, în loc să
nului Victor Eftimiu. cursurile serale de partid
cum am învăţat a obţinut
o recoltă de porumb care între­
ce cu 500 kg. recolta medie rea­ Anul I, faşcicola IV, sate. ajungă, la minp, cele 15 tone
lizată pe comună. Conyingîn- Broşura cuprinde l?ctţa de cherestea au luat altă desti­
„Lupta partidului pentru întă­ naţie.
du-se că nu are decît de cîşţj- rirea alianţei clasei muncitoa­
re cu ţărănimea muncitoare şi Cheresteaua a fost plătită-
gat, el frecventează cu regula­ pentru transformarea socialis­ furnizorului la cererea de plată
tă a agriculturii“. a acestuia cu nr. 77, cu factura
ritate şi în acest an cercul, a-
trăgînd în acelaşi timp şi pe
alţi' ţărani muncitori.
rii .aveau mult de suferit în ur­ şef stat trecute doar reparaţii dşre al investiţiilor, aceasta, a în şir, din lipsa braţelor de mun­
ma deselor' întreruperi de cu­ capitale, nu odată secţiile pro­ rămas pe cel din urmă plan. că. Trebuie semnalată lipsa me­
asigurată prin respeotarea stric- i ş-a defeoţat motorul de antre­ rent, pe. 6 kilo-volţi. Pentru asi­ ductive au apelat la ajutorul ei Semnificativă în acest sens este canizării îneărcării-deseărcării
gurarea .alimentării cu energie pentru-reparaţii mijlocii. Şi aju­ amînarea, do. Ia egi ja an, a vagoanelor. 'Macaralele stau pe
tă a graficelor de reparaţii. nare ai grupului Leonard, mo­ electrică, colectivul energeticului torul a fost primit. Merită' a fi construirii unui depou. La cele butuci, oamenii de la descărca­
şef a propus, şi executat toto­ menţionat faptul că această sec­ peste 60 locomotive exiştepte, re sînt trecuţi la încărcare şi
Realizarea'tuturor acestor ce­ tor de construcţie specială. Nea- ţie a avut cel mai bun procent funcţionează în combinat o sin­ vice-versa şi ca rezultat cresc
dată automatizarea conectării de realizare al planului pe Mi­ gură remiză unde abia încap staţionările, cresc locaţiile.
rinţe în combinat se face de că- . vîn,d piese' de schimb, s-a oreat rezervei elecţrice în aşa fel în­ nisterul Metalurgiei. două locomotive. Spălările, mici­
eît au fost eliminate prin aceas­ le reparaţii, neputîndu-se face 1a Mari greutăţi în munca sec­
tre secţiile auxiliare şi, limitat pericolul întreruperii funcţionă­ ta toate întreruperile, asigurîn- Faţă de cele arătate, reiese clar timp, locomotivele se uzează ţiilor furnale şi O.S.M. mai ales
du.-şe funcţionarea continuă a imnortanţa secţiilor auxiliare şi prematur şi nu mai pot face stat cauzate de evacuarea eu în­
la cele enunţate, de către secţiile ; rii laminorului pe timp de 6-8 instalaţiei electrice de la coese- faptul că în activitatea lor au faţă sarcinilor de transport. Lip­ tîrziere a murdăriei din secţii.-
rie. intervenit şi perturbări, se da- seşte de asemenea un atelier de Deşi se produce zilnic în com­
energetic-şef şi direcţia căi fe­ zile. Printr-o modificare, substan­ toreşţe în bună măsură pe lîngă vagonaj. Deşi recepţionat încă binat cca. 350 tone murdărie, nu
Datorită anumitor defieieqţe deficienţele de ordin intern şi în iulie 1956, triajul nou din există o haldă de murdărie cores­
rate uzinale. Menirea acestor ţială adusă acestui grup de în proiectarea şi executarea in­ modului în care conducerea Peştiş încă nu e terminat. Din punzătoare în ipcinta combina­
stalaţiei electrice la aglomerator, combinatului s-a ocupat de ele. cauza lipsei unui tunel de dez­ tului. A fost şi această haldă pre­
compartimente din combinat, către colectivul energeticului oprirea anumitor agregate de gheţ la aglomerator, materialele văzută în planul de investiţii,
a-ipi era frecventă. Prin modifi­ Lipsa cadrelor şi: mai ales a pu pot fi descărcate din vagoa- însă cum s.-au amînat şi cele­
este de a presta în special ser­ şef, s-a făcut posibilă pornirea carea tablourilor de distribuţie eelor calificate s-a făcut simţi­ pe şi producţia fabricii de aglo­ lalte lucrări, s-a amînat şi a-
din cuptorul principal al fabri­ tă cu deosebită tărie. Cu oca­ merare suferă strangulări. peast-a.
vicii şi a asigura prin obiectivele laminorului după nuînai 20 de cii, precum şi prin îmbunătăţi­ zia dării în folosinţă a noilor
rea protecţiei motoarelor exhaus- agregate, efectivele secţiei me­ Toate aceste lucrări au fost Toate aceste lipsuri stat prea
ce le au Bunul mers al produc­ ore. In prima jumătate a anu­ ţparelor, situaţia s-a îmbunătă­ canic şef au fost descom pleta­ prevăzute an de an în planul bine cunoscute conducerii com­
ţit, opririle de natură electrică te, cei mai buni muncitori şi teh­ de investiţii, însă mereu au fost binatului, dar măsurile necesare
ţiei, lui trecut, motoarele de antrena­ redpcîndu-se simţitor. nicieni trecînd la întreţinerea amînate pe motivul că sînt alte întîrzie. Se poate spune cu mul­
noului agregat. De asemenea, lucrări de mai mare importanţă. tă certitudine că remedierea -a-
Exemple de contribuţie la re a dispozitivului de reglare a Secţia meoanic şef şi-a adus lipsa unor materiale cum ar fi Greutăţi mari întîmpină căile cestor deficienţe, acordarea unui
Buna desfăşurare a procesului de cajei de blocuri se ardeau după şi ea contribuţia la bunul mers cartonul asfaltat şi gudronul ferate uzinale din lipsa efective­ ajutor mai concret acestor sec­
producţie pot fi date multe. Aşa, o funcţionare, de ciroa 30.-40 zile. al producţiei. De pildă, reduce­ pentru secţia meoanic şef, a pă- lor. In anul trecut, direcţia a lu- ţii vor duce la o simţitoare îm­
Bunăoară, secţia energetic-şef, Printr-o modificare adusă aces­ rea timpului planificat de re­ curii, a materialelor electrice, a cnat cu un efectiv redus de bunătăţire a activităţii combina­
în anul care a trecut, a contri­ tor motoare, durata lor de func­ paraţii a cuptoarelor Siemens materialelor pentru repararea ca- oameni. In acelaşi timp, pregă­ tului. Faptul că s-a creat o dis­
buit mult la reducerea opririlor ţionare a fost prelungită cu pes­ jVÎartin'j a însumat 32 zile, zanelor la secţia energetie şef tirea profesională a celor din proporţie în ce priveşte dezvol­
ceea ce echivalează cu func­ au frînat îndeplinirea integrală schemă este foarte slabă. tarea secţiilor de bază şi auxi­
laminorului faţă de anul 1955, ; te 4 ore. ţionarea continuă a unui a planului acestor secţii. liare (în special C.F.U.) trebuie
cu.ptor. pe timp de o lună. înlo­ In legătură cu plîngerile sec­ să dea de gîndit conducerii şi
prin asigurarea continuităţii Oţelar-ia Siemens Martin a cuirea roţilor dinţate la antre­ Cele mai mari lipsuri, însă, ţiilor productive asupra sosirii să ia neîntîrziat măsurile ce se
narea benzii de turnare la agio- s-au constatat la direcţia C.F.U. cu întîrziere a materiilor prime, impun pentru lichidarea acestei
funcţionării grupului Ilgner. In primit şi ea un sprijin substan­ merator, înlocuirea ancorelor la Nu există secţie dirt combinat materialelor etc., dacă vina cade nepotriviri care se răsfrînge în
bateria I de cocs, reparaţia ca­ oare să nu aducă obiecţiuni faţă ■psupra direcţiei- C.F.R. în mare
aprilie, s-a defectat- motocul re­ ţial din partea energeticului şef. pitală a furnalului I, a cowpe- de activitatea acesteia. Lipsuri măsură, vinovat se face şi ser­ mod negativ asupra funcţionării
relor 12 şi 1 stat doar cîteva din sînt, dar multe din acestea viciul încărcări-deseărcări, deoa­
versibil al laminorului. Operaţia Modificarea făcută liniilor de lucrările importante executate de sînt cauzate tot de slaba preo­ rece în repetate rînduri vagoa­ normale a agregatelor şi deci a
această secţie. cupare a conducerii tehnice a nele au stiat goale sau pline, zile planului.
de remediere a acestei defecţiu- i troliu de la macaralele în conso­ combinatului. Din punct de ve-
Deşi în planul secţiei mecanic A. JURCA
ni urma să fie făcută de oame­ lă, a oabinelor de comandă la
ni de la Reşiţa. Renunţînd la cuptoarele Siemens Martin,- tra­
ajutorul acestora, personalul e- ducerea ta fapt a inovaţiei „au­
nejrgetieului şef a executat re- ‘ tomatizarea inversării focului
paraţia motorului reversibil ta la cuptoarele Siemens Martin“,
36 de ore în loc de 3-4 zile cit i toate făcute de secţia- reparaţii
era prevăzut în graficul de re­ electrice, şi-au spus euvîntul în
paraţii, dtad prin aceasta la- îndeplinirea planului de produc­
mimatodlor posibilitatea să-şi ţie înainte de termen. Secţia aer-
respecte angajamentul ţuiaţ îp gaz a aproYizionat"în permanen­
cinstea zilei do 1 Mai. în august, ţă şi suficient furnalele. Cocsa-