Page 7 - 1957-01
P. 7

. • -i                                                                                                                                                                     V                                                                                                                        Pa of 3."

Nr. 654                                                                                                                            DRUMUL SOCIALISMULUI

          m mÍ?a3 >'■                                                                                 <-                                                                                                                                               Oam m i ia la m í d t m a n ta

                                                                                                        Indicaţii pentru agitatori şi propagandişti

                                                                                           Pentru cunoaşterea măsurilor ’luate citit pe capitole la casele alegători­                      La staţiile de radioficare şi radio­

                                                                                       de către partidul nostru în Şederea lor sau în cercurije de citit de către amplificare se pot transmite ecouri                                                  mmmm w

fa legătură cu îmbunătăţirea                                                           îmbunătăţirii permanente a cqndiţii- agitatori. Ip acest şcop birourile or- i pe marginea hoţărîrilor plenarei
                                                                                       lor d?' trai ale. _poporului muncitor, ganizaţiilor de bază au datoria să C.C. al P.M.R. din care să reiasă
                                                                                       se indică ca agitatorii şi propagan­ -Jţi^trăjască. .pgitiţtpni pentru ca aceş- ■ satisfacţia : oamenilor .muncii faţă de

          calităţii oţelului                                                           diştii, sprijiniţi de către-birourile or­ tia să poată lămuri toate problemele măsurile menite să îmbunătăţească

                                                                                       ganizaţiilor de bază, să dezbată în rifhţaţej eetăţepi.                                             concţiţiile de trai ale' poporului, pre­

w’ m ■;                                                                                cadrul cercurilor şi cursurilor din               Agitatorii de la. sate vor trebui să              cum şi angajamentele pe care aceştia
                                                                                       învăţămîntul de partid Comunicatul              desfăşoare pefniahent’ o muncă sus­                 şi le iau în scopul traducerii în via­
M P* ‘ Ansanible de turnare                                                            şl Raportul tov. Gheorghe Ghe'orghiu-           ţinută de la om Ia om, să arate ţă­                 ţă a acestor măsuri.. Materialele ce
        şi mai multe şi mai bune                                                       Dej la plenara C.C. al P.M.R. din               ranilor 'muncitori cît de importante                se vor transmite prin staţiile de ra­
                                                                                       27-29 decembrie 1956.                           sînt măsurile luate de' către partid                dioficare şi radioamplificare trebuiesc
    Reducerea rebuturilor sub procentul tre pîlnle şi cilindrul de şamotă este                                                         şi* şă-i' lămurească a se înscrie în
                                                                                          Raportul tov. Gh. Gheorghiu-Ejej

admis este o problemă de mare im­ depăşit de multe ori, fapt în urma                      la plenara ¡C.C. al P.M.R. poate fi forme socialiste ale agriculturii.                           blpe verificate.
portanţă şi totodată cam dificilă la căruia cînd începe turnarea cilindrul

noi în oţelăria Martin. Este impor­        crapă şi oţelul se risipeşte.                                         In ajutorul activiştilor culturali
tantă, deoarece prin reducerea rebu­          Mai sînt multe lucruri de făcut în
turilor se va obţine o cantitate de
                                           legătură cu uscarea acestor pîlnif. Ele

 ¿ţel mai mare şi mai bună şi difi­        nefiind bine uscate, la turnare pro­              A apărut broşura „Votăm pentru            — Despre situaţia internaţională.                   5. —i Expoziţii cu temele : ‘ „Indus­
 cilă prin aceea că simt o seamă de        duc fierberea oţelului, deci rebut. S-a
 ¿qndiţţjt care. aparent ar împiedica      lgtîmplaţ ca montarea lor să se facă        pace — pentru bună stare'' întocmită            -Ti Realizările regfmului de demo­ tria. noastră în agii1 primului cinci­                                       g a g—  , , ---------- -
 producerea unui oţel de calitate mai      neglijent, adică nu perpehdicular pe
 bună.                                     mijlocul raţpifieaţiel .şi în urma acestui     de către r'edacţia revistei „Cultura craţie. pop,plpră.                                          nal", ■ „Tineretul patriei goastre are
i In acest seris, vreau să subliniez de    fapt din nou s-au înregistrat pier­
 3a bun început insuficienţa trenurilor    deri de oţel.                               poporului“ a Casei Centrale a icreş-            2. — întrebări şi răspunsuri în le­ toate drugiurile deschise . spre învă­                                            Pe luna decembrie 1956, colectivul furnalului nr. 6 al Combinatu­
 ¡de turnare. La capacitatea de pro­                                                                                                                                                                                                                   lui siderurgic Hunedoara şi-a realizat sarcinile de plan în proporţie de
 ducţie şi Ia producţia actuală a ce­         Trecînd la lingotiere se poate spu­         ţiei populare din Ministerul Culturii gătură cu alegerile.                                       ţătură", „Femeile, o mare forţă în                          iOO,S7%-—101%. In noul an, el a porint lg, muncă hotgrît să ăobîn-
 lor 5 cuptoare Martin,, hala de tur­      ne că ele nu sînt curăţate cum tre­
                                           buie de resturile de oxizi şi oţel. La      şi redapţia'revisteţ „Clgh", a Conşi-           3. — Întîlnlri , ale muncitorilor lupta pentru, construirea socialismu-                                         dească realizări şi mai mari.
 nare dispune abia de 4 trenuri, din       montarea lor pe poduri nu se respec­                                                                                                                                                                             In cţir.eu F u rn a ţistu l Vasile Chelaru urmăreşte cu atenţie pro­
 care unul pentru oţel calmat. Pentru      tă totdeauna poziţia indicată de ins­       liplui Central al Sindicatelor, i               vîrsţnici cu tinerii în care să :se vor­ ' Iui" şi altele.
 a se putea'asigura o turnare în bune      trucţiuni. Slaba calitate a materiale­                                                                                                                                                                      cesul de topire a minereului.
 c6gdiţignl şi la timp ar fi nevoie de     lor, de asemenea duce la multe re­                In broşură sînt indicate ce fel de bească despre propaganda deşănţată                         6. — Audiţii colective ale posturi­
 6 trenuri1la cşle 5 cuptoare, plus. încă  buturi. Canalele de ramificaţie nu co­
 unul de' rezervă                          respund din punct de vedere calita­         forme de. mpncă cgţţurajă de masă a partidelor politice ce au aparţinut lor de radio.
                                           tiv, suporţi.! oalelor de asemenea, pem
    In ceea ce priveşte pregătirea oa­     tru a nu mai vorbi de lingotiere, care      se pot folosi în caţrţp.anţa electorală. ' regimului ,-trecut - şi -deşpre „sisteme­                7. — Vizionări de filme în colec­
 lelor de turnare şi chiar a dopurilor,    pe lîngă faptul că sînt puţine, sînt
 lipsurile existente duc la foarte multe   şi de proastă calitate încît deseori              Pentru a lămuri şi mai mult ma­ le" el^etorale aţe burgheziei.                                tiv, care să lămurească diferite teme
 rebuturi. Curăţirea şi montarea do­       se sparg la prima turnare.
 pului'¡.nu se face totdeauna cu res­                                                  sele dé alegători despre împorta.nţa            4. — Munca de masă cu cartea. La din campania electorală. Sînt reco­
 pectarea prescripţiunilor tehnologice.       Greutăţi mari în muncă ne pup me­
 (Dpţele de turnare, din cauza slabei                                                  alegerilor pentru consolidarea statu­ biblioteci, în cluburi, cămine cultura­ mandate film ele: „Femeia deputat",
 calificări profesionale a unor zidari,    canicii de la transporturile uzinale.
,şînt zidite defectuos.                    Ei manevrează cu foarte mare negli­         lui nostru democrat-popular, se re­ le, colţuri. roşii, şi la- casele alegăto­ • „O scrisoare pierdută", „.Afacerea
                                           jenţă cărucioarele, le tamponează, nu
    Trecînd la ansamblele de turnare,      Ie aduc şi nu le scot la timp din           comandă ca în cluburi, cămine cul­ rului să se organizeze cercuri de ci­ Protar", „Reportaj despre alegeri",
 la calitatea lor, la modul cum înţeleg    hala de turnare. Lipsa de cuple, da­
1unii tovarăşi să le monteze, se poate     torită cărora vagoneţii nu sînt legaţi      turale, la colţurile roşii din Întreprin­ tit volante în cadrul cărora să fie „La noi în Todireşti", precum şi jur-
 spline că lipsurile de aici contribuie    bine, precum şt., gradul lor ridicaţi
‘ în mare măsură la creşterea procen­      de uzură duce la acepa că vagoneţii            deri, G.A.C. şi S.M.T. şi la caseje citite pagipj, , djn eţir.tjlş qfjsţte în . gpţe cinerggţografice din ultimii ani
 tului de rebuturi provenite 'de la tur­   nu pol face faţă procesului de tur­
 nare. Poziţia podurilor de turnare pe     nare.                                       alegătorului să se orgahizeze:                  standuri,' poezii’, ' : ‘fragmente scurte care înfăţişează realizări ale regimu­
 cărucioare nu este totdeauna orizon­
  tală, ramificaţiile nu sînt totdeauna       Toate aceste deficienţe au dus şi              1. Conferinţe despre:                 i de pjjfjză, saiţ ţaporţaje publicpte în lui qosfru.
 la nivelul podului. Lipsuri mari se       duc la rebuturi. Prin o mai bună or-,
 observă în pregătirea şi montarea pîl-    ganizare a muncii, dacă nu toate,                 — Unitateâ dintre partid, guvern ziare în ’această perioadă, care o-                          In broşură maî sînt indicate şi alte
 niilor. Dacă dezbaterea şi folosirea      parte din aceste deficienţe pot fi în­
 p.ţlnţiior prin pare .s-a mai turnat o-   lăturate şi prin aceasta se va ajunge          şi popor.                     ” 1 ( - glin.desc ^legeţile de astăzi,                             forme ale muncii culturale de masă.
  dată se face bine, nu acelaşi lucru      în mod precis la îmbunătăţirea cali­                                        -— rr-H—
  se poate spune în ceea ce priveşte       tăţii oţelului, la reducerea procentu­
  mohtărea lor. O montare corectă a        lui de rebut sub cel admis.                            In campania electorală, gazetele de perete
 pîlniei presupune o etanşare perfectă
 pe poduri, lucru nerespectat totdeau­                            GHF.ORGHE BABA                                trebuie i să-şi intensifice activitatea
  na. Intervalul de I centimetru din­
                                                                  maistru turnător        In campania electorală s^rqjnţ .im ­         : ză' şi cplpctiyele- de. redacţie ale ga­           crurile la cooperativa „Mureşul". Ga­                            Unitatea de industrializarea lem nului din Sebeş este înzestrată cu
                                                            Oţelăria Martin C. S. H.   portante revin gazetşlop de per^tp.              zetelor de', perele îpdicîndu-le măsu-              zeta de perete de aici nu numai că                         cele mai moderne maşini. Aceasta a permis ca în sem estrul II al anu­
                                                                                       Şle trebuie să contribuie la populari­                                                              "nu publică nimic în legătură cu cam­                       lui 1956 planul global pe unitate să fie îndeplinit cu 100,6%. La sor­
         Sînt necesare                                                                 zarea largă g reqlţzărijpr regimului            ■file ce trebuie luate pentrg. intensifi­            pania electorală F.D.P. dar nici nu                        timentele principale: lemn de mină şi cherestea planul a fost îndeplinit
materiale suficiente şi bune                                                           npsfru democrat-populpr, la populprl-            carea activităţii îp-campania electora­             are decît un singur articol şi acesta                      cu 100% respectiv cu 105%.
                                                                                       zârea candidaţilor F.D.P. şi a succe­            lă. Rină. aici lotul Sra desfăşurat con-            ma{ vechi de 3 lunf.
                                                                                       selor obţinute de oamenii ’rguqcii în           . farm.planu]ui.. Numai că în ce priveş­                                                                             In clişeu : Utemishil Nicolae Pe trea lucrînd la gaterul nr. 2.
                                                                                       întîrnpinarea alegerilor de deputaţi în           te activitatea .gazetelor de perete pînă              Tovarăşii Teodor Vasiu, Constantin
                                                                                       Marea 'Adunare Naţională.                                                                            Fleaca, Ioan Iocşici secretari ai or­                                         Şoferul sufamiisf
                                                                                                                                       .acum nu s-a schimbat nimic. La                      ganizaţiilor de bază, şi tovarăşii Pe­
                                                                                         Tn legătură cu aceasta ¿omiţetu'Î* Co­                                                             tru Mitică, Elisabeta Caşler şi alţi
                                                                                       munal de partid'Ilia şi-a întocmit un            gazeta de perele a sfatului popular                 responsabili ai colectivelor de redac­
                                                                                       plan de măsuri care prevede printre             ' raional articolele poartă d a ta . de 24           ţie ale gazetelor de perele, trebuie să
                                                                                                                                                                                            înţeleagă că în campania electorală
                                                                                       altele instruirea colectivelor de re­            septembrie şi şe ocupă de alegerea
                                                                                       dacţie ale gazetelor de perete'în scq-            comitetului sindical de instituţie. In             gazetele de perete este necesar să-şi
                                                                                       pui intensificării activităţii' acestora
                                                                                       în campania electorală. Şi, - întl-ade-          aceeaşi situaţie‘ se află şi gazeta de              intensifice activitatea şî să contribuie
                                                                                       văr. comitetul comunal , de partid ja            perete a organizaţiei" de bază Ilfa-sat             la pregătirea în condiţii cît mai bune
                                                                                       instruit birourile organizaţiilor de bg-         şi cea a -gospodăriei agricole colec­
                                                                                                                                        tive din Ilia ale căror articole nu                 a alegerilor de la 3 februarie.
                                                                                                                                       rau’ fost schimbate din lunile se’ptem-
                                                                                                                                        brie şî • octombrie. Mai rău stau lu-

   Lupta pentru îmbunătăţirea, cali­                                                                                                                                                                                                                   Şoferul Francisc Nagy de la Com­               Aci, la Combinatul siderurgic, unde
tăţii oţelului este urna din problem e­
l e actiuiaile şi ippo'rbante ale sec­     calitate, ne obligă să ţinem şarja          X          Din însemnările lui Miţă Gheară - fost agent electoral                                                                                            1 binatul siderurgic Hunedoara a stră­ cresc cadre de oţelari, laminatori, fur-
ţiei ' noastre, avihdu-se în vedere        prea mult în cuptor. Calcarul este                                                                                                                                                                       1 bătui cu autobusul „Zis* nr. 50.264, nalişti, alături de ei cresc muncitori
                                           de cele mai m ulte ori înlocuit cu           l
                                           var şi acesta e foarte slab din punct                      v/r'-v'-v                        Intîlñire cu opoziţia -................................ ........                                             : în trei ani de zile, pe ruta Hune- minunaţi, bine pregătiţi în toate spe­
                                                                                        t-                                                                                                                                                          3 doara-Deva-Nevoiaş, ducînd muncito­ cialităţile. Trebuie să menţionăm şi

                                                                                        ini

faptul, că la noi în secţie procen­        de vedere calitativ. Din cauză că           l                                                                                                                                                            r  rii combinatului acasă şi adueîndu-i           faptul că asemenea şoferi sutamiişli
tul de rebuit a depăşit lună d e lună      nu este ars suficient, ne vine de la        £ j Hei, ce mod. .ilectoral făceam noi Seara, ardeam cîte un chef de ră- nim erit, că am căzut tocmai lingă                                                  i                                                 ca Nagy Francisc mai sînt mulţi Ia
 admisul, Pentru aceasta, atenţia cea      Peştlş piatră, nu var.                                                                                                                                                                                      la lucru, 140.000 km. fără reparaţii..         combinat. Printre aceştia se numără
                                                                                       t Re vremea aceea Toţi ceţăţe.hli îl * sunh' tot satul. r                                           unul din adversari. Stau aşa o                                                                             şoferul Ioan Negrilă, de pe autobu­
.mal m are ar trebuii îndreptată spre         Dacă acestea ar fi lipsurile în                                                                                                                                                                       i S-ar părei, poate, pentru unii, că              sul „Zis" nr. 50.263, care a parcuri.
hala de turnare a oţelului deoarece        ceea ce priveşte calitatea materia­         i . simţeau. Cg noi, să vă spun drept, Odată îiisă ni s-a 'înfundat. Să clipă să-mi revin şi apoi întind                                                                                                       126.000 km. fără reparaţii şi a cali­
acolo, din cauză că munca nu se            lelor, şl mad mari sînt lipsurile în                                                                                                                                                                     i . munca la volanul maşinii este uşoară,         ficat la locul de muncă pe tov. Vasile
desfăşoară în bune condiiţiuirm., se       privinţa asigurării oţelăriei au aces­      i făcearn' Hectarele <ţu .măcfpcq. %i- v e d e ţi’ 'cum sa întîm plat Se întu- mina să-l prind de git. Dar cînd                                                                                                Silion, Petrişor Moisă şi Ioanidis
prcduc cele mai multa rebuturi.            te materiale. Fier vechi uşor se mai        Í                                                                                                                                                            : chiar şi atunci cînd parcurgi o dis­            Pangiaridis, care în prezent se nu­
                                           găseşte, însă ducem mult de tot             Í     ceam odată zdra,păn şi-a do.ua pară necase. De cu ziua, pusesem noi ochii                     să-l apuc mai zdravăn, îmi strigă:                                                                         mără în rîndurile celor mai harnici
   Totuşi, nu n-umai cei din hala de       lipsa fierului greu. M inereu, aişa cum                                                                                                                                                                  i tanţă egală cu de 3.5 ori lungimea              şî pricepuţi şoferi din combinat.
 turnare, ci taţi acei oare iau parte      e, de bine de rău ne este asigurat,         Í cetăţeanul nu mai trebuia lărţiurit. ■ pe curtea unui gospodar. Avea V - Măi Niţă, mă. Numă mai cu-                                                        i . ecuatorului. Dacă însă- cunoşti cît de
indirect la elaborarea şarjelor, con­      varul însă lipseşte. Deşi la Peştiş                                                                                                                                                                      i                                                   Să parcurgi cu un autobus, în trei
 tribuie la obţinerea acestor rebu­        funcţionează în permanenţă un cup­          { Qri voţa cu noi. ori...                       ăla ia găini, mamă, m a m a ! Şi-am noşti ?                                                                  i cil această muncă şi stai şi o ana­
 turi3. j *                                tor de var, noi însă .abia la 2 zile                                                                                                                                                                     1 ! lizezi cu atenţie nu se poate să nu-ţi
                                           primim un vagon încît mereu sîntem          t Odată,-ţa alegeri, eu şi cu băieţii           zis că n-ar fi rău să le ţinem găi-                   Cînd am auzit vocea aceea am                           3 dai seama că este grea şi plină de
    d a dozator, vreau să arăt şi eu       cu frica în spate Ca următorul să           t                                               nilor, nispaiva,fj{vîntţiri, că vorba                cvezui că-mi cade cerul pe cap.
 unele cauze care într-un fel sau          nu sosească ou întârziere. Fabrică          t     mei neram ,a n g a ja t.la liberali, Că   ceea, s e ’ apropie alegerile. Zis şi               Era Gopu Strîmbu.
 altui duc la rebutarea şarjelor.          de dolomâtă avem. Gu toate acestea,                                                         făcut. Plecăm la Omul cu pricina.
 După cum se ştie, o încărcătură se        cuptoarele nu se încarcă la timp            U ei erau la putere. Ţărăniştii erau                                                                  — Păi bine măi, zic eu. Măi                               răspundere, mai cu seamă atunci cînd
 compune din fier veohi, minereu,          pentru că lipseşte dolomita.
 calcar şi fontă. Pentru a obţine un                                                   C în opoziţie. In sat ţa noi ei îl aveau                                                                                                                        transportul pe care îl faci îl formea­
 oţel de bună calitate, se cere da            Toate aceste lipsuri influenţează
adeste materiale să fie şl ele de          atât asupra volum ului producţiei, cât      U şef de ileetorale-. pe Gogu Măciulie Ca de obicei, batem la poartă,                               Strîmbule, prietene. De ce ne ba­                           ză bunul cel mal de p reţ: opmeniî.            anî, 140.000 km, fără nici o repara­
 bună calitate, lucru despre care nu       şi asupra calităţii oţelului. Ar fi de      ci  ' zis                                                                                           tem noi.                                                       Despre şoferul Francisc Nagy se             ţie nn e u n ' -lucru uşor. Asemenea
 se prea poate vorbi.                      dorit d ed , pentru remedierea situa­                  şi  Strîmbu.   Noi,  adicăteţea  eu  sărim gardul şi... direct la găini.                                                                                                                            „minuni" au devenit posibile în vre­
                                           ţiei, ca aprovizionarea secţiei să se       t                                                                                                      Re dată, lupta a încetat. Ne-am                          pot spune multe lucruri -demne a fi            murile noastre datorită condiţiilor tot
    Fierul vechi este mărunt, uşor,        facă la tiianp şi în cantităţi su fi­             şi cu Strîmbu, era m , prieteni, la •' Pectoralele, gata de lămurit. Tiptil,                  şters ilectoralele de năduşeală că                          urmate şi de alţii. Aşa, de pildă, pe          mai bune de muncă şi de trai de
 cu murdărie, încît odată introdus în      ciente, fără a fi neglijat aspectul                                                                                                             prea le obosisem, ne-am luat găi­                           lîngă faptul că#el depune mult suflet          care se bucură cei ce muncesc din pa­
 cuptor jumătate din el se arde. Ba        calitativ al materialelor.                  [ . toartă. Dar în vrem uri de i ţ e c t o n e apropiem de coteţ. Unul dintre                       nile şi am plecat împreună.                                 în îngrijirea maşinii şi în menţinerea         tria noastră.
 uneori în troace se mai strecoară                                                                                                                                                                                                                     stării tehnice a acesteia în bune con-
 pămînt, zgură, materiale nemetalice,                           ION PETROESOU          C ral se termina cu prietenia. Ne bă- 'noi îl deschide şi apoi intră înăun-                            Ce-a fost după aceea nu mai                              diţiuni, a reuşit să depăşească cu                Mulţi şoferi au devenit astăzi ade­
 care pe lângă faptul că strică cup­                                                                                                                                                       vorbesc. Pînă dimineaţă am mîn-                             mult normele de rulaj a cauciucuri­            văraţi campioni ai volanului, înscriind
 torul, mai dau şi oţelul Slab. Fonta                                   dozator        I team pînă ne dădea borşul pe nas. ■ tru. Găinile încep să facă opoziţie                           cat găini şi am băut de am uitat                            lor, fapt pentru care a fost recom­            în conturile lor sute de mii de kilo­
 Conţine uneori prea mult carbon, iar                        oţelăria Martin C.S.H.                                                                                                        şi cine mai eram. Ba chiar m-am                             pensat cu suma de 4.000 lei. Mai mult          metri parcurşi fără reparaţii.
.■decaiburantul fiind şi dl de slabă                                                         Aşa cereau principiile noastre de I şi să se manifeste contra liberali-                       şi d o n d ă n it. un pic cu Strîmbu,                       decîf atît, el a calificat la locul de
                                                                                                                                                                                           pentru că la un moment dat o ţi­                                                                                                      GH. MARINOV1CI
m                                                                                            agenţi ilectorali.        Al              lor, A tit ne-a 'trebuit. Am sărit pe               nea morţiş că el e omul liberali•                           muncă, în , meseria de şofer, pe tînă-
                                                                                                                                                                                           lor...                                                      rul Costică Dragulele.
                                                                                             Şi -cum vă spuneam porneam cu e^e CW ilectorafele am doborît

                                                                                             lămurirea. E i !... dar credeţi că era c^ e ue-au trebuit,

                                                                                             uşor să' aduni oam enii! Cînd he EL dar ce .să vezi. Cînd să le

                                                                                             vedeau pe stradă cu ilectoralele în băgăm în saci şi să plecăm, iată

                                                                                             mîini, se ascundeau care pe unde că apaY nişte indivizi suspecţi şi,

                                                                                             putea. Ciocăneam noi la poartă, dar nici una nici două; sar pe noi. Se

                                                                                             degeaba. Nu ieşea nimeni. Aşa că încinge între noi o „lămurire" de                            A sta■e doar o frîntură din acti­                                   Unde exisfă inferes

                                                                                             nu aveam decît să sărim, gardurile,       se înroşesc ilectoralele de mînie.                  vitatea mea de agent ilectoral. In
                                                                                             să scotocim prin curte, pe la, co­        Dau ei, dăm noi, mai dau ei pînă
                                                                                             teţul cu găini, să mai ciupim de          cad cîţiva. Peste o jum ătate de                    crtrînd o să vă povestesc altele şi                            La cooperativa din comuna Almaş,            minte, vase etc., aici se pot găsi şi
                                                                                                                                       oră, eram ca vai de noi. P înă la                                                                               salul Poiana, raionul Orăştie, există
                                                                                                                                                                                           mai şi.  NIŢĂ GHEARA                                        orice fel de sorturi' de mărfuri soli­         alte articole ca aparate de radio sau
                                                                                                                                                                                                                                                       citate de consumatorii locali. Intere­         alte lucruri, care nu puteau fi gă­
                                                                                                                                                                                                    fost agent ilectoral                               sul pe care tovarăşul Nicolae Ci-              site în trecut decît la prăvăliile din
                                                                                                                                                                                                                                                                                                      oraşe. Consumatorii din satul Poiana
                                                                                             id-colo cîte ceva şî să' plecăm. ,urmă .cad şi eu,i Nu ştiu cum, s-a                          p. cotţf. Gh. Papei
                                                                                                                                                                           | B£ «
                                                                                                                                       - J ' — f '— r \— j kC J \— t \— >  >t  r , r , /,
                                                                                                                                                                                           — 1\— i , ^ j \ — t i — 1 1— 11— r» r« i . t \ t .—  v,

                                                                                                                                                                                                                                                       bian, gestionarul cooperativei, îl de­ şi împrejurimi vin cu drag la coope­

Muncitori pe ogorul şcolii noi                                                                                                         conştiincioase desfăşurată în                       se bucură în mod deosebit şi                                pune pentru aprovizionarea locuito­            rativa lor fiindcă aci găsesc loate
                                                                                                                                       clase.                                              cadrele didactice, părinţii spiri­                          rilor cu tot ce le este necesar, este          mărfurile şi sînt deserviţi în condi-
                                                                                                                                                                                           tuali, modelatorii minţii, perso­                           încununat de Cele mai frumoase re­             ţiuni bune.
                                                                                                                                          Profesorii şi învăţătorii în                     nalităţii şi inimii lor. Nu trebuie                         zultate. Pe lîngă' pînzelurî, încălţă­
                                                                                                                                       regimiil de democraţie populară                                                                                                                                                                     IOAN JUDE

   Peste cîmpiile şi dealurile,                          EUGEN GHIŞOIU                    Nu mai puţin grea'şi impor­                  se bucura de o deosebită apre­                      să uităm însă nici o clipă că                                       La căminul culfural
 peste munţii şi văile ţării, naas-               directorul Şcolii medii nr. 2                                                        ciere şi sprijin din partea par­                    dacă ne revine pe bună dreptate
,tre bate adiere de reînnoire, de                                                      tantă este munca educativă ta                   tidului şi guvernului. Dezvol­                      o parte din meritele obţinute de                               De mult timp, cetăţenii din Roşia           adună în fiecare seară la căminul cul­
primenire, ecoul furtunii care în                                  Deva                cursul seral deschis în. anii ;pu-              tare^ învăţămîntului de toate                       ei, în aceiaşi măsură ne apasă                              de Secaş, raionul Sebeş, simţeau lip­          tural.
octombrie 1917 ,a mătunat de pe                                                        terii populare pentru a da posi­                gradele stă în centrul preocu­                      şi răspunderea morală atunci                                sa unui cămin cultural unde să poată
p’ămîntul Rusiei sîngerînde orîn-          mare a educatorilor tineretului             bilitate şi tovarăşilor care sînt               părilor regimului nostru demo-                      cînd promovăm cadre care nu                                                                                   Pentru activitatea culturală desfă­
duirea nedreaptă şi a deschis în           patriei, muncind cot la cot, mo­            în cîmpul muncii să-şi, compac­                 Ţngt popular. Ap fost construite                    corespund aşteptărilor şi decep­                            desfăşura o şi mai bogată activitate           şurată aci, Secţia culturală raională
isioriia întregii omeniri o pagină         deşti şi harnici, aduc zi de zi po­         teze cunoştinţele. Aici, pe lîngă               şcoli de 4 'şi 7 ani, şcoli medii                   ţionează societatea, familia şi                             culturală. Iniţiativa comuniştilor Ni­         Sebeş a dotat noul cămin cultural cu
de ¡aur, hotar între veacuri şi mi­        lenul trudit şi-l aşază temelie             activitatea desfăşurată %\ de zi şi             în oraşe şi centre'muncitoreşti,                    şcoala prin comportarea lor. A-
lenii, iiar pentru popoare, călău­         neclintită ţării noi pe oare cu             stăruinţa depusă de către tova­                 institute, facultăţi etc. De k 27                   ceast-a se întîmplă atunci cînd                             colae Olărescu şi Constantin Drăghî-           un aparat de radio „Oltul“. Acum pe
ză şî îndemn la luptă împotriva            toţii o ridicăm astăzi.                     răşii diriginţi Juja Vincze, Lau-               cîte erau în Romîn'a burghezo-                      tineretul care a părăsit băncile                            ţă, precum şi a utemiştilor Gheorghe
răului şi nedreptăţii.                                                                 renţiu Lădaru, Maximilian Ber-                  moşierească, numărul facultăţi­                     şcolii nu eiste suficient de do­                            Sîrbu, Petru Burnete şi Gheorghe Bur-          lingă pregătirile pe linia culturaliză­
                                             Tovarăşii învăţători Eoaterina            covici, Ervin Vamoş. şi Vspvolod                                                                                                                                nete de a amenaja un local pentru
                                           Brezoianu, Rozalia Ghişoiu,                                                                                                                                                                                 căminul cultural, prin muncă volunta­          rii, locuitorii din Roşia, participă pu
                                                                                                                                                                                                                                                                                                      regularitate şi la audiţiile colective ce

...Şi a venit şi pentru noi ziua Constantin Gotcu şi Maria To- Zelenco, pentru a imprim'ci ele­ lor a crescut lăzi la 142/ îgr riu- cumentat, orientat, cînd noi n-am ră a fost tradusă în viaţă. Azi în Ro­ se orgamzpaza ac|.

izbăvirii — 23 August 1944 — ma, se simt mobilizaţi în lupta vilor atitudini corecte în şcoală inărul studenţilor efe lg 29.000 a reuşit să-i formăm deprinderi şia de Secaş tinerii şi vîrsinicii se                                                                                                 IONAŞ IULIAN

şi treptat, sub conducerea înţe­ pentru a forma elevi bine pre­ şi un stil de muncă corespun­ crescut la 60.000.' In regiunea juste în cadrul disciplinelor pre­

leaptă a partidului, toate orîn- gătiţi, cu deprinderi bune în zător satisfacerii cerinţelor pro­ noastră iau fost. înfiinţate şcoli date şi în educaţia din şcoală.                                                                                   Pentru îmbunătăţirea activităţii comisiilor
duirile nedrepte s-au schimbat muncă şi comportare, insuflîn- gramei şcolare, uri ajutor preţios medii lg Munedoara, Simeria, Pariidul şi guvernul nostru au

şi poporul a devenit stăpînul bo­ du-le simţiri ' alese, cultiviate îl acordă şi elevii mai în vîrşţă, Lonea, Lupeni, Cugir, Sebeş şi aco- ral un mare preţ .dezvoltării                                                                                       de control obştesc
găţiilor ţării, luîndu-şi soarta în lecţie de lecţie. Astfel, dragostea serioşi, buni l.a carte şi în aceiaşi un institut de mine ia Petroşani. învăţămîntului din R.P.R. Sub

propriile mîini. Au pornit atun- de patrie, de marea Uniune timp fruntaşi în producţie la                                              Ne bucură nespus de mult ochii 'noştri s-au ridicat sute                                                        Recent, Prezidiul Marii Adunări sfaturilor populare din localităţile

ei -mupcitorii cu ciocanele şi lo- Sovietică, stegarul luptei pentru locul de muncă : Ana Vidu, Ale­ recunoştinţa pe oare absolvenţii de şcoli, multe institute şi fa­ Naţionale a emis un Decret privind respective. In legitimaţii se vor a-

pejiie, eu- plugurile şi condeiele         pace şi eliheratoarea patriei               xandru Max, Avram Tripon, E-                    şcolii noastre şi-o exprimă prin                    cultăţi care desăvîrş-esc educa­                            organizarea şi funcţionarea contro­            răla unităţile ce pot fi controlate.
să- vindece rănile războiului, să                                                      milia Mihăilescu şi alţii.                      scrisorile pe care ni le trimit de                  ţia tineretului nostru de astăzi,                           lului obştesc asupra unităţilor comer­            Unităţile controlate sînt obligate
allinge întunericul şi nedrepta­           noastre, constituie problema cen­                                                           la locul unde se află. In scriso­                   pe linja marilor idealuri ale po­
tea cuibărită de veacuri în ini­                                                          Pentru a arăta activitatea                   rile lor unii evocă amintiri des­                   porului munciţor, condus de par­                            ţului de 'stat.                                a pune la dispoziţia echipelor de con­
ma ţării, să ridice pe plaiurile ei        trală în educaţia patriotismului            creatoare a cadrelor didactice                  pre profesorii lor,, alţii iau drept                tid pe drumul construirii vieţii                               In baza acestui Decret, controlul
cetate rnîndră şi puternică ţn                                                         de lia şcoala medie nr, 2 din                   exemplu spiritiil de abnegaţie                      noi.                                                                                                       trol obştesc ţoale actele care li se
voinţa dîrză a milioanelor de              socialist.  •                               Deva, ne vom opri asupra mun­                   profesională, îşi exprimă recu­                                                                                 obştesc va fi exercitat de echipe              cer în legătură cu acest control. La
oameni,                                                                                cii de clasă a cîtorva profesori                noştinţa pentru cunoştinţele cîş-                      Acum, în preajma alegerilor                              formate din muncitori, ingineri, tehni­        cererea echipelor de control obştesc
                                           Tovarăşii profesori diriginţi               oa Victor Jacotă, Fedora Rot-                   tigate în liceu etc. Foştii elevi                   de deputaţi în Marea Adunare                                cieni şi funcţionari, aleşi în adunări ge­     conducerea unităţii controlate, pre­
   înfrăţiţi în aceleaşi năzuinţe                                                      man, Ilarion Avram, Zoia Dră-                   Alexandru Olăru, Pavei Lăzăruţ,                     Naţională ne străduim -mai mult                             nerale pe întreprinderi şi instituţii, şi fe­  cum şi angajaţii acesteia sînt obli­
şi flacără sfîntă, munçitorii de           Eleonora Bodea, 'Elena Frunză,              gan, Neonile Păscjiluţă, Rodişp                 Călin Jula şi alţii, azi studenţi                   oa oricînd să fim pătrunşi de                                                                              gaţi să dea verbal sau scris expli­
pe ogorul şcolii şi-au înzecit                                                         Suciu şi alţii câre prezintă - în               la diferite facultăţi, de multe ori                 importanta sarcină de a educa                               mei, gospodine, soţii ale salariaţi­           caţiile necesare. Conducerile admi­
eforturile pentru a da ţării ca­           Dumitru Susan şi alţii, prin in­            faţa elevilor lecţii la un îriâlt               sînt amintiţi de profşsqri şi daţi                  tineretul î-n spirit nou, de a                              lor, alese în adunări generale, pe             nistrative ale unităţilor controlate
pitalul cel mai de preţ al vremi                                                       nivel ştiinţific, folosesc metodele             oa exemplu elevilor d-e astăzi.                     creşte cadre oare să-şi consacre                            cartiere de către comisiile de femei           sînt obligate să rezolve sezisările
noi, socialiste, pe omul de mîine.         teresul deosebit pe care-1 mani­            cele mai adecvate şi le aplică cu                                                                   toate forţele lor operei măreţe                             ale comitetelor executive ale sfatu­           făcute de echipele de control obş­
                                                                                       măiestrie pedagogică, obţinînd                    Pentru succesele absolvenţilor                    de construire a isociaii^miiui în                           rilor populare.                                tesc şi să le comunice măsurile luate
   învăţătorii şi profesorii şcolii        festă faţă de munca şi compor­                                                                                                                                                                                                                             prin comitetele de întreprindere sau
                                                                                                                                                                                                                                                          Echipele efectuează controlul în            prin comisiile de femei ale comite­
                                           tarea elevilor în şcoală şi în                                                                                                                                                                              baza unor legitimaţii eliberate de or­
                                                                                                                                                                                                                                                       ganele sindicale stabilite de C.C.S.,
                                           afară de şcoală, sînt exemple în

                                           îndeplinirea acestor sarcini. Ţi-

                                           nînd un permanent contact cu

                                           familiile elevilor, ei rezolvă im­

                                           portantele sarcini educative în

noastre o ceată mică din armata spiritul moralei noi comuniste. rezultate bune, rod al muncii noştri, alături de familiile lor patria noastră.                                                                                                         vizate de comitetele executive ale telor executive ale sfaturilor populare.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12