Page 7 - 1957-01
P. 7
. • -i V Pa of 3."
Nr. 654 DRUMUL SOCIALISMULUI
m mÍ?a3 >'■ <- Oam m i ia la m í d t m a n ta
Indicaţii pentru agitatori şi propagandişti
Pentru cunoaşterea măsurilor ’luate citit pe capitole la casele alegători La staţiile de radioficare şi radio
de către partidul nostru în Şederea lor sau în cercurije de citit de către amplificare se pot transmite ecouri mmmm w
fa legătură cu îmbunătăţirea îmbunătăţirii permanente a cqndiţii- agitatori. Ip acest şcop birourile or- i pe marginea hoţărîrilor plenarei
lor d?' trai ale. _poporului muncitor, ganizaţiilor de bază au datoria să C.C. al P.M.R. din care să reiasă
se indică ca agitatorii şi propagan -Jţi^trăjască. .pgitiţtpni pentru ca aceş- ■ satisfacţia : oamenilor .muncii faţă de
calităţii oţelului diştii, sprijiniţi de către-birourile or tia să poată lămuri toate problemele măsurile menite să îmbunătăţească
ganizaţiilor de bază, să dezbată în rifhţaţej eetăţepi. concţiţiile de trai ale' poporului, pre
w’ m ■; cadrul cercurilor şi cursurilor din Agitatorii de la. sate vor trebui să cum şi angajamentele pe care aceştia
învăţămîntul de partid Comunicatul desfăşoare pefniahent’ o muncă sus şi le iau în scopul traducerii în via
M P* ‘ Ansanible de turnare şl Raportul tov. Gheorghe Ghe'orghiu- ţinută de la om Ia om, să arate ţă ţă a acestor măsuri.. Materialele ce
şi mai multe şi mai bune Dej la plenara C.C. al P.M.R. din ranilor 'muncitori cît de importante se vor transmite prin staţiile de ra
27-29 decembrie 1956. sînt măsurile luate de' către partid dioficare şi radioamplificare trebuiesc
Reducerea rebuturilor sub procentul tre pîlnle şi cilindrul de şamotă este şi* şă-i' lămurească a se înscrie în
Raportul tov. Gh. Gheorghiu-Ejej
admis este o problemă de mare im depăşit de multe ori, fapt în urma la plenara ¡C.C. al P.M.R. poate fi forme socialiste ale agriculturii. blpe verificate.
portanţă şi totodată cam dificilă la căruia cînd începe turnarea cilindrul
noi în oţelăria Martin. Este impor crapă şi oţelul se risipeşte. In ajutorul activiştilor culturali
tantă, deoarece prin reducerea rebu Mai sînt multe lucruri de făcut în
turilor se va obţine o cantitate de
legătură cu uscarea acestor pîlnif. Ele
¿ţel mai mare şi mai bună şi difi nefiind bine uscate, la turnare pro A apărut broşura „Votăm pentru — Despre situaţia internaţională. 5. —i Expoziţii cu temele : ‘ „Indus
cilă prin aceea că simt o seamă de duc fierberea oţelului, deci rebut. S-a
¿qndiţţjt care. aparent ar împiedica lgtîmplaţ ca montarea lor să se facă pace — pentru bună stare'' întocmită -Ti Realizările regfmului de demo tria. noastră în agii1 primului cinci g a g— , , ---------- -
producerea unui oţel de calitate mai neglijent, adică nu perpehdicular pe
bună. mijlocul raţpifieaţiel .şi în urma acestui de către r'edacţia revistei „Cultura craţie. pop,plpră. nal", ■ „Tineretul patriei goastre are
i In acest seris, vreau să subliniez de fapt din nou s-au înregistrat pier
3a bun început insuficienţa trenurilor deri de oţel. poporului“ a Casei Centrale a icreş- 2. — întrebări şi răspunsuri în le toate drugiurile deschise . spre învă Pe luna decembrie 1956, colectivul furnalului nr. 6 al Combinatu
¡de turnare. La capacitatea de pro lui siderurgic Hunedoara şi-a realizat sarcinile de plan în proporţie de
ducţie şi Ia producţia actuală a ce Trecînd la lingotiere se poate spu ţiei populare din Ministerul Culturii gătură cu alegerile. ţătură", „Femeile, o mare forţă în iOO,S7%-—101%. In noul an, el a porint lg, muncă hotgrît să ăobîn-
lor 5 cuptoare Martin,, hala de tur ne că ele nu sînt curăţate cum tre
buie de resturile de oxizi şi oţel. La şi redapţia'revisteţ „Clgh", a Conşi- 3. — Întîlnlri , ale muncitorilor lupta pentru, construirea socialismu- dească realizări şi mai mari.
nare dispune abia de 4 trenuri, din montarea lor pe poduri nu se respec In cţir.eu F u rn a ţistu l Vasile Chelaru urmăreşte cu atenţie pro
care unul pentru oţel calmat. Pentru tă totdeauna poziţia indicată de ins liplui Central al Sindicatelor, i vîrsţnici cu tinerii în care să :se vor ' Iui" şi altele.
a se putea'asigura o turnare în bune trucţiuni. Slaba calitate a materiale cesul de topire a minereului.
c6gdiţignl şi la timp ar fi nevoie de lor, de asemenea duce la multe re In broşură sînt indicate ce fel de bească despre propaganda deşănţată 6. — Audiţii colective ale posturi
6 trenuri1la cşle 5 cuptoare, plus. încă buturi. Canalele de ramificaţie nu co
unul de' rezervă respund din punct de vedere calita forme de. mpncă cgţţurajă de masă a partidelor politice ce au aparţinut lor de radio.
tiv, suporţi.! oalelor de asemenea, pem
In ceea ce priveşte pregătirea oa tru a nu mai vorbi de lingotiere, care se pot folosi în caţrţp.anţa electorală. ' regimului ,-trecut - şi -deşpre „sisteme 7. — Vizionări de filme în colec
lelor de turnare şi chiar a dopurilor, pe lîngă faptul că sînt puţine, sînt
lipsurile existente duc la foarte multe şi de proastă calitate încît deseori Pentru a lămuri şi mai mult ma le" el^etorale aţe burgheziei. tiv, care să lămurească diferite teme
rebuturi. Curăţirea şi montarea do se sparg la prima turnare.
pului'¡.nu se face totdeauna cu res sele dé alegători despre împorta.nţa 4. — Munca de masă cu cartea. La din campania electorală. Sînt reco
pectarea prescripţiunilor tehnologice. Greutăţi mari în muncă ne pup me
(Dpţele de turnare, din cauza slabei alegerilor pentru consolidarea statu biblioteci, în cluburi, cămine cultura mandate film ele: „Femeia deputat",
calificări profesionale a unor zidari, canicii de la transporturile uzinale.
,şînt zidite defectuos. Ei manevrează cu foarte mare negli lui nostru democrat-popular, se re le, colţuri. roşii, şi la- casele alegăto • „O scrisoare pierdută", „.Afacerea
jenţă cărucioarele, le tamponează, nu
Trecînd la ansamblele de turnare, Ie aduc şi nu le scot la timp din comandă ca în cluburi, cămine cul rului să se organizeze cercuri de ci Protar", „Reportaj despre alegeri",
la calitatea lor, la modul cum înţeleg hala de turnare. Lipsa de cuple, da
1unii tovarăşi să le monteze, se poate torită cărora vagoneţii nu sînt legaţi turale, la colţurile roşii din Întreprin tit volante în cadrul cărora să fie „La noi în Todireşti", precum şi jur-
spline că lipsurile de aici contribuie bine, precum şt., gradul lor ridicaţi
‘ în mare măsură la creşterea procen de uzură duce la acepa că vagoneţii deri, G.A.C. şi S.M.T. şi la caseje citite pagipj, , djn eţir.tjlş qfjsţte în . gpţe cinerggţografice din ultimii ani
tului de rebuturi provenite 'de la tur nu pol face faţă procesului de tur
nare. Poziţia podurilor de turnare pe nare. alegătorului să se orgahizeze: standuri,' poezii’, ' : ‘fragmente scurte care înfăţişează realizări ale regimu
cărucioare nu este totdeauna orizon
tală, ramificaţiile nu sînt totdeauna Toate aceste deficienţe au dus şi 1. Conferinţe despre: i de pjjfjză, saiţ ţaporţaje publicpte în lui qosfru.
la nivelul podului. Lipsuri mari se duc la rebuturi. Prin o mai bună or-,
observă în pregătirea şi montarea pîl- ganizare a muncii, dacă nu toate, — Unitateâ dintre partid, guvern ziare în ’această perioadă, care o- In broşură maî sînt indicate şi alte
niilor. Dacă dezbaterea şi folosirea parte din aceste deficienţe pot fi în
p.ţlnţiior prin pare .s-a mai turnat o- lăturate şi prin aceasta se va ajunge şi popor. ” 1 ( - glin.desc ^legeţile de astăzi, forme ale muncii culturale de masă.
dată se face bine, nu acelaşi lucru în mod precis la îmbunătăţirea cali -— rr-H—
se poate spune în ceea ce priveşte tăţii oţelului, la reducerea procentu
mohtărea lor. O montare corectă a lui de rebut sub cel admis. In campania electorală, gazetele de perete
pîlniei presupune o etanşare perfectă
pe poduri, lucru nerespectat totdeau GHF.ORGHE BABA trebuie i să-şi intensifice activitatea
na. Intervalul de I centimetru din
maistru turnător In campania electorală s^rqjnţ .im : ză' şi cplpctiyele- de. redacţie ale ga crurile la cooperativa „Mureşul". Ga Unitatea de industrializarea lem nului din Sebeş este înzestrată cu
Oţelăria Martin C. S. H. portante revin gazetşlop de per^tp. zetelor de', perele îpdicîndu-le măsu- zeta de perete de aici nu numai că cele mai moderne maşini. Aceasta a permis ca în sem estrul II al anu
Şle trebuie să contribuie la populari "nu publică nimic în legătură cu cam lui 1956 planul global pe unitate să fie îndeplinit cu 100,6%. La sor
Sînt necesare zarea largă g reqlţzărijpr regimului ■file ce trebuie luate pentrg. intensifi pania electorală F.D.P. dar nici nu timentele principale: lemn de mină şi cherestea planul a fost îndeplinit
materiale suficiente şi bune npsfru democrat-populpr, la populprl- carea activităţii îp-campania electora are decît un singur articol şi acesta cu 100% respectiv cu 105%.
zârea candidaţilor F.D.P. şi a succe lă. Rină. aici lotul Sra desfăşurat con- ma{ vechi de 3 lunf.
selor obţinute de oamenii ’rguqcii în . farm.planu]ui.. Numai că în ce priveş In clişeu : Utemishil Nicolae Pe trea lucrînd la gaterul nr. 2.
întîrnpinarea alegerilor de deputaţi în te activitatea .gazetelor de perete pînă Tovarăşii Teodor Vasiu, Constantin
Marea 'Adunare Naţională. Fleaca, Ioan Iocşici secretari ai or Şoferul sufamiisf
.acum nu s-a schimbat nimic. La ganizaţiilor de bază, şi tovarăşii Pe
Tn legătură cu aceasta ¿omiţetu'Î* Co tru Mitică, Elisabeta Caşler şi alţi
munal de partid'Ilia şi-a întocmit un gazeta de perele a sfatului popular responsabili ai colectivelor de redac
plan de măsuri care prevede printre ' raional articolele poartă d a ta . de 24 ţie ale gazetelor de perele, trebuie să
înţeleagă că în campania electorală
altele instruirea colectivelor de re septembrie şi şe ocupă de alegerea
dacţie ale gazetelor de perete'în scq- comitetului sindical de instituţie. In gazetele de perete este necesar să-şi
pui intensificării activităţii' acestora
în campania electorală. Şi, - întl-ade- aceeaşi situaţie‘ se află şi gazeta de intensifice activitatea şî să contribuie
văr. comitetul comunal , de partid ja perete a organizaţiei" de bază Ilfa-sat la pregătirea în condiţii cît mai bune
instruit birourile organizaţiilor de bg- şi cea a -gospodăriei agricole colec
tive din Ilia ale căror articole nu a alegerilor de la 3 februarie.
rau’ fost schimbate din lunile se’ptem-
brie şî • octombrie. Mai rău stau lu-
Lupta pentru îmbunătăţirea, cali Şoferul Francisc Nagy de la Com Aci, la Combinatul siderurgic, unde
tăţii oţelului este urna din problem e
l e actiuiaile şi ippo'rbante ale sec calitate, ne obligă să ţinem şarja X Din însemnările lui Miţă Gheară - fost agent electoral 1 binatul siderurgic Hunedoara a stră cresc cadre de oţelari, laminatori, fur-
ţiei ' noastre, avihdu-se în vedere prea mult în cuptor. Calcarul este 1 bătui cu autobusul „Zis* nr. 50.264, nalişti, alături de ei cresc muncitori
de cele mai m ulte ori înlocuit cu l
var şi acesta e foarte slab din punct v/r'-v'-v Intîlñire cu opoziţia -................................ ........ : în trei ani de zile, pe ruta Hune- minunaţi, bine pregătiţi în toate spe
t- 3 doara-Deva-Nevoiaş, ducînd muncito cialităţile. Trebuie să menţionăm şi
ini
faptul, că la noi în secţie procen de vedere calitativ. Din cauză că l r rii combinatului acasă şi adueîndu-i faptul că asemenea şoferi sutamiişli
tul de rebuit a depăşit lună d e lună nu este ars suficient, ne vine de la £ j Hei, ce mod. .ilectoral făceam noi Seara, ardeam cîte un chef de ră- nim erit, că am căzut tocmai lingă i ca Nagy Francisc mai sînt mulţi Ia
admisul, Pentru aceasta, atenţia cea Peştlş piatră, nu var. la lucru, 140.000 km. fără reparaţii.. combinat. Printre aceştia se numără
t Re vremea aceea Toţi ceţăţe.hli îl * sunh' tot satul. r unul din adversari. Stau aşa o şoferul Ioan Negrilă, de pe autobu
.mal m are ar trebuii îndreptată spre Dacă acestea ar fi lipsurile în i S-ar părei, poate, pentru unii, că sul „Zis" nr. 50.263, care a parcuri.
hala de turnare a oţelului deoarece ceea ce priveşte calitatea materia i . simţeau. Cg noi, să vă spun drept, Odată îiisă ni s-a 'înfundat. Să clipă să-mi revin şi apoi întind 126.000 km. fără reparaţii şi a cali
acolo, din cauză că munca nu se lelor, şl mad mari sînt lipsurile în i . munca la volanul maşinii este uşoară, ficat la locul de muncă pe tov. Vasile
desfăşoară în bune condiiţiuirm., se privinţa asigurării oţelăriei au aces i făcearn' Hectarele <ţu .măcfpcq. %i- v e d e ţi’ 'cum sa întîm plat Se întu- mina să-l prind de git. Dar cînd Silion, Petrişor Moisă şi Ioanidis
prcduc cele mai multa rebuturi. te materiale. Fier vechi uşor se mai Í : chiar şi atunci cînd parcurgi o dis Pangiaridis, care în prezent se nu
găseşte, însă ducem mult de tot Í ceam odată zdra,păn şi-a do.ua pară necase. De cu ziua, pusesem noi ochii să-l apuc mai zdravăn, îmi strigă: mără în rîndurile celor mai harnici
Totuşi, nu n-umai cei din hala de lipsa fierului greu. M inereu, aişa cum i tanţă egală cu de 3.5 ori lungimea şî pricepuţi şoferi din combinat.
turnare, ci taţi acei oare iau parte e, de bine de rău ne este asigurat, Í cetăţeanul nu mai trebuia lărţiurit. ■ pe curtea unui gospodar. Avea V - Măi Niţă, mă. Numă mai cu- i . ecuatorului. Dacă însă- cunoşti cît de
indirect la elaborarea şarjelor, con varul însă lipseşte. Deşi la Peştiş i Să parcurgi cu un autobus, în trei
tribuie la obţinerea acestor rebu funcţionează în permanenţă un cup { Qri voţa cu noi. ori... ăla ia găini, mamă, m a m a ! Şi-am noşti ? i cil această muncă şi stai şi o ana
turi3. j * tor de var, noi însă .abia la 2 zile 1 ! lizezi cu atenţie nu se poate să nu-ţi
primim un vagon încît mereu sîntem t Odată,-ţa alegeri, eu şi cu băieţii zis că n-ar fi rău să le ţinem găi- Cînd am auzit vocea aceea am 3 dai seama că este grea şi plină de
d a dozator, vreau să arăt şi eu cu frica în spate Ca următorul să t nilor, nispaiva,fj{vîntţiri, că vorba cvezui că-mi cade cerul pe cap.
unele cauze care într-un fel sau nu sosească ou întârziere. Fabrică t mei neram ,a n g a ja t.la liberali, Că ceea, s e ’ apropie alegerile. Zis şi Era Gopu Strîmbu.
altui duc la rebutarea şarjelor. de dolomâtă avem. Gu toate acestea, făcut. Plecăm la Omul cu pricina.
După cum se ştie, o încărcătură se cuptoarele nu se încarcă la timp U ei erau la putere. Ţărăniştii erau — Păi bine măi, zic eu. Măi răspundere, mai cu seamă atunci cînd
compune din fier veohi, minereu, pentru că lipseşte dolomita.
calcar şi fontă. Pentru a obţine un C în opoziţie. In sat ţa noi ei îl aveau transportul pe care îl faci îl formea
oţel de bună calitate, se cere da Toate aceste lipsuri influenţează
adeste materiale să fie şl ele de atât asupra volum ului producţiei, cât U şef de ileetorale-. pe Gogu Măciulie Ca de obicei, batem la poartă, Strîmbule, prietene. De ce ne ba ză bunul cel mal de p reţ: opmeniî. anî, 140.000 km, fără nici o repara
bună calitate, lucru despre care nu şi asupra calităţii oţelului. Ar fi de ci ' zis tem noi. Despre şoferul Francisc Nagy se ţie nn e u n ' -lucru uşor. Asemenea
se prea poate vorbi. dorit d ed , pentru remedierea situa şi Strîmbu. Noi, adicăteţea eu sărim gardul şi... direct la găini. „minuni" au devenit posibile în vre
ţiei, ca aprovizionarea secţiei să se t Re dată, lupta a încetat. Ne-am pot spune multe lucruri -demne a fi murile noastre datorită condiţiilor tot
Fierul vechi este mărunt, uşor, facă la tiianp şi în cantităţi su fi şi cu Strîmbu, era m , prieteni, la •' Pectoralele, gata de lămurit. Tiptil, şters ilectoralele de năduşeală că urmate şi de alţii. Aşa, de pildă, pe mai bune de muncă şi de trai de
cu murdărie, încît odată introdus în ciente, fără a fi neglijat aspectul prea le obosisem, ne-am luat găi lîngă faptul că#el depune mult suflet care se bucură cei ce muncesc din pa
cuptor jumătate din el se arde. Ba calitativ al materialelor. [ . toartă. Dar în vrem uri de i ţ e c t o n e apropiem de coteţ. Unul dintre nile şi am plecat împreună. în îngrijirea maşinii şi în menţinerea tria noastră.
uneori în troace se mai strecoară stării tehnice a acesteia în bune con-
pămînt, zgură, materiale nemetalice, ION PETROESOU C ral se termina cu prietenia. Ne bă- 'noi îl deschide şi apoi intră înăun- Ce-a fost după aceea nu mai diţiuni, a reuşit să depăşească cu Mulţi şoferi au devenit astăzi ade
care pe lângă faptul că strică cup vorbesc. Pînă dimineaţă am mîn- mult normele de rulaj a cauciucuri văraţi campioni ai volanului, înscriind
torul, mai dau şi oţelul Slab. Fonta dozator I team pînă ne dădea borşul pe nas. ■ tru. Găinile încep să facă opoziţie cat găini şi am băut de am uitat lor, fapt pentru care a fost recom în conturile lor sute de mii de kilo
Conţine uneori prea mult carbon, iar oţelăria Martin C.S.H. şi cine mai eram. Ba chiar m-am pensat cu suma de 4.000 lei. Mai mult metri parcurşi fără reparaţii.
.■decaiburantul fiind şi dl de slabă Aşa cereau principiile noastre de I şi să se manifeste contra liberali- şi d o n d ă n it. un pic cu Strîmbu, decîf atît, el a calificat la locul de
pentru că la un moment dat o ţi GH. MARINOV1CI
m agenţi ilectorali. Al lor, A tit ne-a 'trebuit. Am sărit pe nea morţiş că el e omul liberali• muncă, în , meseria de şofer, pe tînă-
lor... rul Costică Dragulele.
Şi -cum vă spuneam porneam cu e^e CW ilectorafele am doborît
lămurirea. E i !... dar credeţi că era c^ e ue-au trebuit,
uşor să' aduni oam enii! Cînd he EL dar ce .să vezi. Cînd să le
vedeau pe stradă cu ilectoralele în băgăm în saci şi să plecăm, iată
mîini, se ascundeau care pe unde că apaY nişte indivizi suspecţi şi,
putea. Ciocăneam noi la poartă, dar nici una nici două; sar pe noi. Se
degeaba. Nu ieşea nimeni. Aşa că încinge între noi o „lămurire" de A sta■e doar o frîntură din acti Unde exisfă inferes
nu aveam decît să sărim, gardurile, se înroşesc ilectoralele de mînie. vitatea mea de agent ilectoral. In
să scotocim prin curte, pe la, co Dau ei, dăm noi, mai dau ei pînă
teţul cu găini, să mai ciupim de cad cîţiva. Peste o jum ătate de crtrînd o să vă povestesc altele şi La cooperativa din comuna Almaş, minte, vase etc., aici se pot găsi şi
oră, eram ca vai de noi. P înă la salul Poiana, raionul Orăştie, există
mai şi. NIŢĂ GHEARA orice fel de sorturi' de mărfuri soli alte articole ca aparate de radio sau
citate de consumatorii locali. Intere alte lucruri, care nu puteau fi gă
fost agent ilectoral sul pe care tovarăşul Nicolae Ci- site în trecut decît la prăvăliile din
oraşe. Consumatorii din satul Poiana
id-colo cîte ceva şî să' plecăm. ,urmă .cad şi eu,i Nu ştiu cum, s-a p. cotţf. Gh. Papei
| B£ «
- J ' — f '— r \— j kC J \— t \— > >t r , r , /,
— 1\— i , ^ j \ — t i — 1 1— 11— r» r« i . t \ t .— v,
bian, gestionarul cooperativei, îl de şi împrejurimi vin cu drag la coope
Muncitori pe ogorul şcolii noi conştiincioase desfăşurată în se bucură în mod deosebit şi pune pentru aprovizionarea locuito rativa lor fiindcă aci găsesc loate
clase. cadrele didactice, părinţii spiri rilor cu tot ce le este necesar, este mărfurile şi sînt deserviţi în condi-
tuali, modelatorii minţii, perso încununat de Cele mai frumoase re ţiuni bune.
Profesorii şi învăţătorii în nalităţii şi inimii lor. Nu trebuie zultate. Pe lîngă' pînzelurî, încălţă
regimiil de democraţie populară IOAN JUDE
Peste cîmpiile şi dealurile, EUGEN GHIŞOIU Nu mai puţin grea'şi impor se bucura de o deosebită apre să uităm însă nici o clipă că La căminul culfural
peste munţii şi văile ţării, naas- directorul Şcolii medii nr. 2 ciere şi sprijin din partea par dacă ne revine pe bună dreptate
,tre bate adiere de reînnoire, de tantă este munca educativă ta tidului şi guvernului. Dezvol o parte din meritele obţinute de De mult timp, cetăţenii din Roşia adună în fiecare seară la căminul cul
primenire, ecoul furtunii care în Deva cursul seral deschis în. anii ;pu- tare^ învăţămîntului de toate ei, în aceiaşi măsură ne apasă de Secaş, raionul Sebeş, simţeau lip tural.
octombrie 1917 ,a mătunat de pe terii populare pentru a da posi gradele stă în centrul preocu şi răspunderea morală atunci sa unui cămin cultural unde să poată
p’ămîntul Rusiei sîngerînde orîn- mare a educatorilor tineretului bilitate şi tovarăşilor care sînt părilor regimului nostru demo- cînd promovăm cadre care nu Pentru activitatea culturală desfă
duirea nedreaptă şi a deschis în patriei, muncind cot la cot, mo în cîmpul muncii să-şi, compac Ţngt popular. Ap fost construite corespund aşteptărilor şi decep desfăşura o şi mai bogată activitate şurată aci, Secţia culturală raională
isioriia întregii omeniri o pagină deşti şi harnici, aduc zi de zi po teze cunoştinţele. Aici, pe lîngă şcoli de 4 'şi 7 ani, şcoli medii ţionează societatea, familia şi culturală. Iniţiativa comuniştilor Ni Sebeş a dotat noul cămin cultural cu
de ¡aur, hotar între veacuri şi mi lenul trudit şi-l aşază temelie activitatea desfăşurată %\ de zi şi în oraşe şi centre'muncitoreşti, şcoala prin comportarea lor. A-
lenii, iiar pentru popoare, călău neclintită ţării noi pe oare cu stăruinţa depusă de către tova institute, facultăţi etc. De k 27 ceast-a se întîmplă atunci cînd colae Olărescu şi Constantin Drăghî- un aparat de radio „Oltul“. Acum pe
ză şî îndemn la luptă împotriva toţii o ridicăm astăzi. răşii diriginţi Juja Vincze, Lau- cîte erau în Romîn'a burghezo- tineretul care a părăsit băncile ţă, precum şi a utemiştilor Gheorghe
răului şi nedreptăţii. renţiu Lădaru, Maximilian Ber- moşierească, numărul facultăţi şcolii nu eiste suficient de do Sîrbu, Petru Burnete şi Gheorghe Bur- lingă pregătirile pe linia culturaliză
Tovarăşii învăţători Eoaterina covici, Ervin Vamoş. şi Vspvolod nete de a amenaja un local pentru
Brezoianu, Rozalia Ghişoiu, căminul cultural, prin muncă volunta rii, locuitorii din Roşia, participă pu
regularitate şi la audiţiile colective ce
...Şi a venit şi pentru noi ziua Constantin Gotcu şi Maria To- Zelenco, pentru a imprim'ci ele lor a crescut lăzi la 142/ îgr riu- cumentat, orientat, cînd noi n-am ră a fost tradusă în viaţă. Azi în Ro se orgamzpaza ac|.
izbăvirii — 23 August 1944 — ma, se simt mobilizaţi în lupta vilor atitudini corecte în şcoală inărul studenţilor efe lg 29.000 a reuşit să-i formăm deprinderi şia de Secaş tinerii şi vîrsinicii se IONAŞ IULIAN
şi treptat, sub conducerea înţe pentru a forma elevi bine pre şi un stil de muncă corespun crescut la 60.000.' In regiunea juste în cadrul disciplinelor pre
leaptă a partidului, toate orîn- gătiţi, cu deprinderi bune în zător satisfacerii cerinţelor pro noastră iau fost. înfiinţate şcoli date şi în educaţia din şcoală. Pentru îmbunătăţirea activităţii comisiilor
duirile nedrepte s-au schimbat muncă şi comportare, insuflîn- gramei şcolare, uri ajutor preţios medii lg Munedoara, Simeria, Pariidul şi guvernul nostru au
şi poporul a devenit stăpînul bo du-le simţiri ' alese, cultiviate îl acordă şi elevii mai în vîrşţă, Lonea, Lupeni, Cugir, Sebeş şi aco- ral un mare preţ .dezvoltării de control obştesc
găţiilor ţării, luîndu-şi soarta în lecţie de lecţie. Astfel, dragostea serioşi, buni l.a carte şi în aceiaşi un institut de mine ia Petroşani. învăţămîntului din R.P.R. Sub
propriile mîini. Au pornit atun- de patrie, de marea Uniune timp fruntaşi în producţie la Ne bucură nespus de mult ochii 'noştri s-au ridicat sute Recent, Prezidiul Marii Adunări sfaturilor populare din localităţile
ei -mupcitorii cu ciocanele şi lo- Sovietică, stegarul luptei pentru locul de muncă : Ana Vidu, Ale recunoştinţa pe oare absolvenţii de şcoli, multe institute şi fa Naţionale a emis un Decret privind respective. In legitimaţii se vor a-
pejiie, eu- plugurile şi condeiele pace şi eliheratoarea patriei xandru Max, Avram Tripon, E- şcolii noastre şi-o exprimă prin cultăţi care desăvîrş-esc educa organizarea şi funcţionarea contro răla unităţile ce pot fi controlate.
să- vindece rănile războiului, să milia Mihăilescu şi alţii. scrisorile pe care ni le trimit de ţia tineretului nostru de astăzi, lului obştesc asupra unităţilor comer Unităţile controlate sînt obligate
allinge întunericul şi nedrepta noastre, constituie problema cen la locul unde se află. In scriso pe linja marilor idealuri ale po
tea cuibărită de veacuri în ini Pentru a arăta activitatea rile lor unii evocă amintiri des porului munciţor, condus de par ţului de 'stat. a pune la dispoziţia echipelor de con
ma ţării, să ridice pe plaiurile ei trală în educaţia patriotismului creatoare a cadrelor didactice pre profesorii lor,, alţii iau drept tid pe drumul construirii vieţii In baza acestui Decret, controlul
cetate rnîndră şi puternică ţn de lia şcoala medie nr, 2 din exemplu spiritiil de abnegaţie noi. trol obştesc ţoale actele care li se
voinţa dîrză a milioanelor de socialist. • Deva, ne vom opri asupra mun profesională, îşi exprimă recu obştesc va fi exercitat de echipe cer în legătură cu acest control. La
oameni, cii de clasă a cîtorva profesori noştinţa pentru cunoştinţele cîş- Acum, în preajma alegerilor formate din muncitori, ingineri, tehni cererea echipelor de control obştesc
Tovarăşii profesori diriginţi oa Victor Jacotă, Fedora Rot- tigate în liceu etc. Foştii elevi de deputaţi în Marea Adunare cieni şi funcţionari, aleşi în adunări ge conducerea unităţii controlate, pre
înfrăţiţi în aceleaşi năzuinţe man, Ilarion Avram, Zoia Dră- Alexandru Olăru, Pavei Lăzăruţ, Naţională ne străduim -mai mult nerale pe întreprinderi şi instituţii, şi fe cum şi angajaţii acesteia sînt obli
şi flacără sfîntă, munçitorii de Eleonora Bodea, 'Elena Frunză, gan, Neonile Păscjiluţă, Rodişp Călin Jula şi alţii, azi studenţi oa oricînd să fim pătrunşi de gaţi să dea verbal sau scris expli
pe ogorul şcolii şi-au înzecit Suciu şi alţii câre prezintă - în la diferite facultăţi, de multe ori importanta sarcină de a educa mei, gospodine, soţii ale salariaţi caţiile necesare. Conducerile admi
eforturile pentru a da ţării ca Dumitru Susan şi alţii, prin in faţa elevilor lecţii la un îriâlt sînt amintiţi de profşsqri şi daţi tineretul î-n spirit nou, de a lor, alese în adunări generale, pe nistrative ale unităţilor controlate
pitalul cel mai de preţ al vremi nivel ştiinţific, folosesc metodele oa exemplu elevilor d-e astăzi. creşte cadre oare să-şi consacre cartiere de către comisiile de femei sînt obligate să rezolve sezisările
noi, socialiste, pe omul de mîine. teresul deosebit pe care-1 mani cele mai adecvate şi le aplică cu toate forţele lor operei măreţe ale comitetelor executive ale sfatu făcute de echipele de control obş
măiestrie pedagogică, obţinînd Pentru succesele absolvenţilor de construire a isociaii^miiui în rilor populare. tesc şi să le comunice măsurile luate
învăţătorii şi profesorii şcolii festă faţă de munca şi compor prin comitetele de întreprindere sau
Echipele efectuează controlul în prin comisiile de femei ale comite
tarea elevilor în şcoală şi în baza unor legitimaţii eliberate de or
ganele sindicale stabilite de C.C.S.,
afară de şcoală, sînt exemple în
îndeplinirea acestor sarcini. Ţi-
nînd un permanent contact cu
familiile elevilor, ei rezolvă im
portantele sarcini educative în
noastre o ceată mică din armata spiritul moralei noi comuniste. rezultate bune, rod al muncii noştri, alături de familiile lor patria noastră. vizate de comitetele executive ale telor executive ale sfaturilor populare.