Page 8 - 1957-01
P. 8
DRUMUL SV CTALISMULUI Nr. 654
Delegaţia guvernamentală In Comitetul Politic al O» N. U.
Germane a sosit
Reprezentanţii S.U.A. şi ai altor state • Intre organizaţiile comerci
la Moscova împiedică examinarea cu precădere ale din Norvegia şi Republica
Democrată Germană a fost în
MOSCOVA (Agerpres) .• —- soane oficiale, de ziarişti sovie a problemei dezarmării cheiat un acord cu privire la
tici şi străini, precum şi de nu schimbul de mărfuri pe anul
TASS meroşi reprezentanţi ai oameni NEW YORK (Agerpres). — rii problemei dezarmării şi inter 1957 în sumă de 120,6 milioane R. P. D. C oreea n ă : Muncitorii sec (iei blumlng a oţelărlei din Karsen
La 3 ianuarie ora 16,30 ia sosit lor muncii din Moscova. TASS transmite: zicerii armei nucleare. coroane. Norvegia va exporta in montează blume de oţel.
Republica Democrată Germană
la Moscova delegaţia guverna Pe peron se aflau membrii In după-amiaza zilei de 2 ia Delegatul S.U.A., Lodge, a de pirită, produse farmaceutice, un Presa franceză dezvăluie scopurile
mentală a Republicii Democrate ambasadei R. D. Gremane în nuarie şi-au reluat lucrările co clarat că delegaţia sa nu inten tură de peşte, peşte, utilaj spor
Germane. Delegaţia, din care fac U.R.S.S. şi şefii unor reprezen mitetele celei de-a Xl-a sesiuni a ţionează încă să examineze pro tiv, textile şi alte mărfuri. urmărite de politica S. U. A.
parte oameni de stat .şi de partid tanţe diplomatice. Adunării Generale O.N.U. blema dezarmării în momentul
din R. D. Germană, este condusă de faţă. El a propus amînarea R. D. Germană va furniza în Orientul Mijlociu
de primul ministru Otto Grote- Primul ministru, Otto Gro- Comitetul Politic a examinat pe oîtva timp a examinării a- Norvegiei sare, utilaj tehnic,
wohl. tewohl, a primit raportul coman ordinea în care să fie examinate cestei probleme. automobile şi motociclete, in
dantului grăzii de onoare. problemele incluse pe ordinea de strumente muzicale, textile, za
In gara Bielorusă oaspeţii au Au fost intonate imnurile de zi. In oadrul discuţiilor, repre In urma votului, Comitetul a hăr şi alte mărfuri.
fost întîmpioaţi de N. A. Bul- stat ale R. D. Germane şi zentanţii Uniunii Sovietice, Ce adoptat cu majoritate de voturi
ganin, A. I. Mikoian, M. G. Per- U.R.S.S. hoslovaciei, Indiei, Greaiei, Si următoarea ordine de examinare • Greva celor peste 30.000 de
vuhin, M. Z. Saburov, M. A. riei, Ceylonului, Marocului şi ai a problemelor: problema coreea metalurgişti din Schleswig —
Suslov, D. T. Şepilov, de mi Primul ministru Otto Grote- altor ţări au subliniat importan nă, problema dezarmării, a Alge Holstein care cer îmbunătăţi
niştri ai U.R.S.S. şi de alte per wohl a rostit apoi o cuvîntare. ţa unor probleme ca dezarmarea, rului, a Ciprului, a Lrianului de rea situaţiei lor materiale du
problemele algeriană şi cea a vest. rează de peste 70 de zile.
Cuvîntarea lui Otto Grotewohl Ciprului. WASHINGTON (Agerpres). După cum subliniază ziarul
La 2 ianuarie şi-au reluat de Aceasta este cea mai lungă Personalităţi politice marcan „L'Humanité“, planurile S.U.A.
Stimate tovarăşe preşedinte al toată hotărîrea şi sinceră con In cuvîntarea sa, şeful dele şi cea mai mare grevă din peri te din Statele Unite ridică obiec sînt dictate de tendinţa de „a
Consiliului de Miniştri, vingere tuturor acelora care se gaţiei Uniunii Sovietice, V. V. asemenea luarările Comitetul oada postbelică în Germania ţii noului plan al administraţiei lua locul imperialiştilor englezi
îndoiesc de aceasta, că prietenia Kuzneţov, a vorbit despre însem occidentală. Eisenhower cu privire la Orien şi francezi" în Orientul Apro
Dragi tovarăşi şi prieteni! şi colaborarea noastră frăţească nătatea şi necesitatea examină pentru problemele economice şi tul Mijlociu. Astfel, senatorul piat şi de a lipsi popoarele ţă
sînt trainice şi puternice şi nu Recent a fost formată o co democrat John Sparkman a cri rilor arabe de drepturile lor su
Delegaţia guvernamentală a pot fi tulburate prin nici un fel financiare şi Comitetul de tutelă. misie de arbitraj din reprezen ticat, aşa cum precizează agen verane. „Aventura nebunească
Republicii Democrate Germane de speculaţii şi ma,şinaţiuni. Ele tanţi ai greviştilor şi reprezen ţia France Presse, „ideea de a de la Suez şi eşecul politicii „de
vă transmite dv., tovarăşe pre se bazează pe comunitatea de Oamenii muncii din Indonezia tanţi ai industriaşilor. Aceştia da preşedintelui Eisenhower pu pacificare În Algeria, scrie
şedinte, membrilor guvernului nezdruncinat a intereselor şi ţe sprijină guvernul Sastroamidjojo au prezentat condiţii „de com teri depline pentru a utiliza for „L'Humanité", au pregătit tere
U.R.S.S., întregului popor so lurilor noastre, pe principiile in promis" care, potrivit părerii ţele militare americane în Orien nul pentru ofensiva imperialis
vietic care construieşte cu curaj ternaţionalismului, egalităţii în DJAKARTA (Agerpres)'.- conferinţa „Mesei Rotunde“ şi unanime a metalurgiştilor, nu tul Mijlociu“. De asemenea, se mului amerioan, căruia condu
şi cu succes comunismul şi în drepturi şi respectului reciproc. In Indonezia creşte mişcarea pentru trecerea la îndeplinirea pot satisface pe grevişti. natorul Mike Manisfield a decla cătorii francezi i-au oferit servil
deosebi populaţiei Moscovei, Alianţa prietenească a statelor populară în sprijinul guvernu planului cincinal de dezvoltare rat că „doctrina lui Eisenhower“ timp îndelungat puncte de spri
centrul socialismului, un salut socialiste şi iubitoare de pace lui Sastroamidjojo şi rezistenţa economică a ţării. Greva continuă. ar putea inaugura o politică oare jin îndeosebi în AAaroc”.
frăţesc şi cordial din partea tu este pavăza cea mai eficace îm faţă de intrigile reacţiunii. A- ar putea duce la izolarea State
turor oamenilor muncii din re potriva tuturor provocărilor im ceastă mişcare se desfăşoară sub ★ • La 28 decembrie 1956 pog- lor Unite“. „L'Humanité" subliniază că
publica noastră şi a populaţiei perialiştilor, pe care le vom ză semnul unirii tuturor forţelor romişti Lisînmanişti au săvîr- pentru Franţa există numai o
iubitoare de pace din întreaga dărnici şi de acum înainte îm democratice în vederea luptei DJAKARTA (Agerpres). — şlt cu ajutorul poliţiei un atac ★ singură cale de a-şi menţine in
Germanie. preună. pentru idealurile revoluţiei na Observatorii politici din oapi- împotriva sediului partidului fluenţa în ţările Africii de nord
ţionale din 1945. tala Indoneziei consideră că po progresist aflat în opoziţie. Cu PARIS (Agerpres). — şi Orientul Apropiat. Aceasta
La început de an nou, guver Acestor ţeluri le vor sluji şi ziţia guvernului Aii Sastroamid- acest prilej au fost arestaţi cîţi- Comentînd planurile america este oalea politicii de pace şi
nele statelor noastre se întîlnesd tratativele noastre. Ele vor întări ★ jojo este stabilă în ciuda efortu va membri al partidului prog ne de amestec în treburile inter prietenie cu popoarele acestor
pentru a duce tratative prieteneş şi mai mult relaţiile noastre de rilor disperate ale partidului resist. Sediul partidului a fost ne ale ţărilor din Orientul Apro ţări, a politicii bazate pe recu
ti, pentru a asigura şi pe viitor prietenie, vor face deosebit de La chemarea Consiliului Con reacţionar Maşumi de a răstur sigilat. piat, ziarul „Franc-Tireur" aver noaşterea independenţei lor na
cu succes pacea şi a contribui la rodnică colaborarea frăţească a gresului Naţional, la Bandung na guvernul. Cei cinci reprezen tizează că Washingtonul accep ţionale şi pe deplina egalitate în
construirea mai departe a socia statelor noastre şi vor întări la a avut loc un miting la oare au tanţi ai partidului Maşumi din • La Paris a fost semnat re tă riscul unui război în această drepturi. „Pe de altă parte, scrie
lismului. gărul păcii, democraţiei şi socia participat aproximativ 100.000 coaliţia prezidată de Sastroa cent un nou acord comercial in regiune. După părerea ziarului, ziarul, restabilind prietenia fran-
lismului. Aceasta este dorinţa de oameni ai muncii. Participan midjojo au exercitat presiuni a- tre R. Cehoslovacă şi Franţa planurile S.U.A. nu pot să ducă
Aţîţătorii la război din statele delegaţiei noastre care vă mulţu ţii la miting au adoptat o re supra colegilor lor din guvern valabil pînă la 31 octombrie la lichidarea „butoiului cu pul co-sovietică, recunoscînd China
imperialiste nutresc în aceste zile meşte sincer şi din tot sufletul zoluţie în care sprijină măsu pentru a-i determina să-şi pre 1957. bere“ din Orientul Apropiat.
speranţe înşelătoare în scinda pentu primirea prietenească fă rile guvernamentale de Jichidare zinte demisia preşedintelui Su Vorbind despre scopurile urmă populară şi promovînd o politică
rea lagărului nostru socialist. A- cută aici la Moscova. a rebeliunii din Sumatria de nord karno şi în acest fel să provoace Noul acord comercial prevede rite de politica americană, zia
ceste speranţe nu sînt cîtuşi de şi centrală şi cheamă guvernul căderea cabinetului. o creştere a volumului schim rul „Liberation“ subliniază că activă în favoarea dezarmării şi
puţin întemeiate. Noi spunem cu să ia măsuri hotărîte împotriva Agenţia United Press relatea bului de mărfuri între cele două cercurile guvernante ale S.U.A.
elementelor care ameninţă de ză că eforturile partidului Ma ţări cu 15 la sută. Această spo caută să-şi consolideze poziţiile coexistenţei paşnice, Franţa poa
Delegaţia a fost primită de N. A. Bulganin mocraţia, unitatea şi securitatea şumi au eşuat. Reprezentanţii rire se, referă în primul rind la în ţările arabe.
republicii. partidului Mahdatul Ulama — livrările de maşini. te cîştiga simpatia sinceră a po
MOSCOVA (Agerpres). >■— H. Loch, vicepreşedinte al Con partidul clerical musulman —
siliului de Miniştri, preşedintele Participanţii la miting au ce au anunţat că îşi menţin repre în acelaşi timp a fost semnat poarelor din Orientul Apropiat
TASS. La 3 ianuarie, N. A. Bul partidului liberal-democrat; P. rut de asemenea aa guvernul să zentanţii în guvern. Din surse un protocol cu privire la schim
ganin, preşedintele Consiliului Scholz, vicepreşedinte al Consi depună toate eforturile pentru a- bine informate se declară că da bul de mărfuri între R. Cehos şi din Africa de Nord...“.
de Miniştri al U.R.S.S., a primit liului de Miniştri, membru al plioarea hotărîrilor conferinţei că partidul Maşumi îşi va re lovacă şi Maroc.
pe membrii delegaţiei guverna conducerii centrale a partidului de la Bandung a ţărilor Asiei trage reprezentanţii din guvern, Protestul Yemenului adresat AngIiei
mentale a R.D.G. condusă de democrat-ţărănesc, precum şi J. şi Africii cu privire la lichida primul ministru Sastroamidjojo • Oamenii muncii din capitala
Otto Grotewohl. Konig, ambasadorul extraordi rea colonialismului, pentru apli va reuşi totuşi să întrunească Gruziei au primit un minunat In urma bombardării oraşului H arib de către avioane militare
nar şi plenipotenţiar al R.D.G. carea în întregime şi cît mai re majoritatea necesară în parla dar de Anul Nou: La TbiUsl a engleze
La primire au participat: W. în U.R.S.S. pede posibil a legii cu privire ment deoarece el poate conta pe intrat în funcţie un centra- de
Ulbricht, prim vicepreşedinte al la abrogarea acordurilor olan- sprijinul grupărilor de stingă a televiziune. LONDRA (Agerpres). — La Yemen şi deasupra aşezărilor
Consiliului de Miniştri, prim se Din partea sovietică, la pri dezo-indoneziene încheiate la 2 ianuarie, Muhammed Ibrahim din apropierea acestui oraş, a-
cretar al C.C. al P.S.U.G., O. mire au a sista t: D. T. Şepilov, Emisiunile centrului de tele însărcinat cu afaceri al Yeme runcînd multe bombe care au
Nusohke, vicepreşedinte al Con ministrul Afacerilor Externe al Intensă activitate pentru crearea viziune din Tbilisi vor, putea fi nului în Anglia, a prezentat gu incendiat cîteva oase situate în
siliului de Miniştri, preşedintele U.R.S.S., V. A. Zorin, locţiitor al organizaţiilor P. ML S . U. recepţionate pe o distanţă de su vernului englez un protest îm apropierea oraşului.
Uniunii creştin-democrate; L. ministrului Afacerilor Externe al te de kilometri de către locuito potriva bombardării la 31 de
U.R.S.S., şi G. M. Puşkin, am BUDAPESTA (Agerpres). comuniştii din regiunea Borsod. rii dintr-o serie de tegiuni nu oembrie de către avioane rnili In dimineaţa zilei de 2 ianua
Bolz, vicepreşedinte al Consiliu basadorul extraordinar şi pleni In fabricile, uzinele, în gospo Pînă în prezent în această re numai din Gruzia, dar şi din A- tare engleze a oraşului yemenît rie, însărcinatul cu afaceri al
potenţiar al U.R.S.S. în R. D. dăriile de stat, în cooperativele giune au fost create 277 de or zerbaidjan şi Armenia. Distan Harib. Yemenului În Anglia, Muham
lui de Miniştri şi ministru al Germană. de producţie din Ungaria con ganizaţii de partid oare numă ţa mare la care pot fi recepţio med Ibrahim, a protestat la Mi
tinuă să se desfăşoare o intensă ră 7.200 de membri. In regiunea nate emisiunile este asigurată In declaraţia misiunii Yeme nisterul Afacerilor ■Externe îm
Afacerilor Externe, preşedintele activitate pentru crearea organi prin faptul că antena centru nului la. Londra cu privire la a-
zaţiilor Partidului Muncitoresc Szolnok organizaţiile de partid lui de televiziune din Tbilisi este ceastă problemă se sp un e: în potriva acestor acţiuni agresive
partidului naţional-democrat; Socialist Ungar. La 31 decem grupează 6.257 de comunişti, montată pe vîrfut unui munte dimineaţa zilei de 31 decembrie
brie 1956, în Ungaria au existat la o înălţime de 925 de metri de 1956, două avioane ale forţelor şi a cerut Foreign Office-ului să
Greva perlată a feroviarilor milanezi 3.327 de organizaţii looale de cele din regiunea Bekes — 5.556 asupra nivelului mării. Aici a
partid care grupau 103.000 de de membri etc. fost construit un turn metalic aeriene militare engleze au zbu înceteze această agresiune şi să
ROMA' ’(Agerpres)'. — centei hotărîri a Consiliului de cu o înălţime de 180 m. rat deasupra oraşului Harib din
După cum anunţă agenţia Miniştri cu privire la condiţiile membri. Organizaţiile din Budapesta respecte acordurile încheiate în
Fnanoe Presse muncitorii fero de pensionare. Greva este spri O vastă activitate desfăşoară • După cum se anunţă din tre cele două ţări.
viari din regiunea Milano au jinită de organizaţiile sindicale grupează în rîndurile lor peste Damasc, preşedintele Siriei, Şu-
hotărît să organizeze greve per făcînd parte din Confederaţia kri Kuatli, va face o vizită în MAGAZIN
late: începînd de sîmbătă, în Generală a Muncii, precum şi 21.000 de comunişti. Pakistan şi în India. Preşedin
semn de protest împotriva re- de sindicalele autonome. tele va fi însoţit de Salah Bittar, 7—10 ianuarie 1957
ministrul Afacerilor Externe şi
Anul care a trecut a fost un cauza scumpa de alte persoane oficiale. SPECTACOLE tru la microfon : „Stîlpii soci
an cu adevărat bogat în eveni CINEMATOGRAFICE etăţii", 19,10 din viaţa muzica
mente internaţionale. In prima a întregului nostru pppor muncitor sale la întrebările redactorului lă a regiunilor şi oraşelor patri
jumătate a anului 1956, datorită şef al ziarului „Rude Pravo“ cu DEVA — Papa D olar; ALBA ei noastre; 20,00 un ciclu de e-
eforturilor statelor iubitoare de Pravo“, insistînd asupra faptu tate în slăbirea încordării inter ţări ale lagărului păcii, avînd ca privire la izvorul forţei invinci IULIA — Necunoscuta din ta x i; misiuni de muzică uşoară : „Pa
pace, s-a realizat o serioasă slă lui de ce nu au reuşit imperialiş naţionale şi întărirea păcii între prim ţel în munoa lor de zi cu PETROŞANI — Roşu şi neg risul şi vedetele sale". Progra
bire a încordării internaţionale. tii să-şi realizeze planurile ara popoare, sînt necesare reduce zi asigurarea unui viitor fericit bile a ţărilor socialiste, acest ru ; SEBEŞ — Drum însîngerat mul II; 17,15 tribuna radio:'
Cum era şi firesc această vic tă c ă : „Acum trebuie să fie lim rea armamentelor şi forţelor ar al omenirii, au reuşit să obţină izvor rezidă în unitatea şi coe HAŢEG — Drum însîngerat; 18,10 scriitori clasici iugoslavi;
torie a omenirii iubitoare de pede pentru toţi că orice încer mate, interzicerea armelor ato în cursul anului 1956 succese ziunea, în tăria comunităţii ţă SIMERIA — Poemul pedago 19.00 pagini din istoria Bucureş-
pace a nemulţumit însă cercurile care a imperialiştilor de a dez- mică şi cu hidrogen, încetarea remarcabile în domeniul politic, gic ; ORAŞTIE — Furtuna echi tiului. JOI — programul 1 : 6,30
agresive ale puterilor occiden iănţui un război, orice încerca cursei înarmărilor, reducerea economic şi cultural. rilor socialiste. nocţiului ; BRAD — Muzică cu tehnica radio în ajutorul ascul
tale, a căror singură dorinţă este re a forţelor reacţiunii de a a- cheltuielilor enorme pentru înar Această unitate a statelor so bucluc; LONEA — Hazem şi tătorului : cum sa îngrijim şi să
accentuarea războiului rece, a tenta la cuceririle popoarelor ţă mare, cît şi crearea unui sistem Cu totul altfel se întîmplă în Geamila ZLATNA — Căluşeii ; mînuim corect receptorul de
urii între popoare, ceea ce le rilor socialiste, vor primi riposta de securitate colectivă în Euro lumea capitalistă unde goarna cialiste trebuie să o păzim prin TEIUŞ — Contele de Monte radio; 14,45 concert de estra
înlesneşte continuarea cursei pa,, propuneri făcute în nenumă nebunească după continua inten Cristo ; ILIA — Orizonturi fără dă; 16,25 candidaţii de ieri şi
înarmărilor, asigurarea de proj cuvenită". rate rînduri de către Uniunea So sificare a cursei înarmărilor a întărirea vigilenţei faţă de unel sfîrşit. APOLDUL DE SUS — de azi. Programul I I ; 16,20 mu
fituri fabuloase. Acestea explică Cu toate că reacţiunea impe vietică. dus economia ţărilor capitaliste tirile duşmanilor declaraţi ai so Fata mexicană. zică populară interpretată de a-
actele la oare s-au dedat în ul la dificultăţi serioase. Ceea ce cialismului. N. S. Hruşciov, în m atori; 18,55 sfatul medicului:
timele luni ale anului trecut cer rialistă nu a reuşit să-şi atingă In cursul anului care a trecut caracterizează în ultimul timp SELECŢI UNI DIN tulburări nervoase în timpul
curile agresive occidentale. în scopurile mîrşave, forţele pro cît şi în anii precedenţi, Uniunea „lumea liberă“ sînt contradicţiile recentele sale răspunsuri accen- PROGRAMUL DE RADIO gravidităţii şi lehuziei; 20,10
cercările cercurilor occidentale gresiste din lumea întreagă tre Sovietică a fost întotdeauna oare se fac tot mai vizibile între tuiază că „Este necesar să fim călătorind prin Ţara Haţegului;
de a încorda situaţia internaţio buie să-şi unească şi mai mult aceea care a dat dovadă de puterile occidentale. Cu toate vigilenţi şi faţă de acei care sub LUNI — programul I: 6,15 21,05 cîntă Kay Starr şi Eddy
nală s-au concretizat în mod deo rîndurile în lupta comună. For multă iniţiativă şi hotărîre în aceste contradicţii oare există în masca de prieteni, sub steagul emisiune agrară ; 10,30 meniul Fischer.
sebit prin atacul agresorilor an- ţele întunecate ale războiului cu întărirea păcii între popoare. Un tre puterile imperialiste cercurile luptei pentru socialism desfăşoa de mîire, 18,15 concert de estra
glo-franco-israelieni împotriva cît sînt mai îngrădite cu atît vor exemplu destul de concludent agresive fac front comun pentru ră o activitate de dezbinare a dă, 20,00 satul cu 6 naţionalită RADIOJURNALE ŞI
Egiptului, cît şi prin complotul încerca să-şi ridice capul prin că Uniunea Sovietică este vital a submina tăria popoarelor cu rîndurilor socialiste, aducînd ţi conlocuitoare; 20,50 muzică BULETINE DE ŞTIRI '
fascist contrarevoluţionar împo mijloace şi mai sîngeraase. De interesată în asigurarea unui adevărat libere. Agresiunea im uşoară italiană. Programul I I :
triva orînduirii democrat-popu- aceea, aşa cum se arată în viitor fericit al omenirii este re perialistă în Egipt, atacul con prin aceasta, intenţionat sau nu, 15,40 muzică populară romîne- 5,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,00
lare din Ungaria. Aceste două răspunsurile lui N. S. Hruşciov, ducerea considerabilă a forţelor trarevoluţionar din Ungaria cît un serviciu imperialiştilor care ască ; 17,15 „Alegerea conaşului 15,00; 17,00; 19,00: 22,00;
încercări ale reacţiunii imperia unul din învăţămintele princi sale armate cît şi lărgirea prie şi oampania de propagandă îm caută să dezorganizeze forţele Râul". 18,55 sfatul medicului r 23,52, (Programul I) 14,00;
liste au dus dintrodată la încor pale aleanului oare a trecut este teniei cu un număr însemnat de potriva partidelor comuniste şi 16,00; 18,00; 20,00; 21,00; şi
darea situaţiei internaţionale, acela de a întări vigilenţa po ţări indiferent de orînduîrea lor a celorlalte organizaţii muncito revoluţionare“. greutatea corporală ; 19,15 tea 23.00 (Programul II)
la ameninţarea omenirii cu pri poarelor împotriva uneltirilor a- economică şi socială, avînd la reşti, scot în evidenţă adevărata tru 1? microfon : „Doamna Mi
mejdia unui al treilea război gresorilor imperialişti, de a des bază principiul suveranităţii şi faţă a cercurilor conducătoare Evenimentele internaţionale nistru“. IN ATENŢIA DENTIŞTILOR
mondial. Forţele mondiale ale făşura cu hotărîre lupta pentru egalităţii în drepturi. imperialiste. din cursul anului 1956 vin să
păcii însă au fost atît de puter pace. confirme adevărul că forţele MARŢI — programul 1 : 12,40 Organizaţia economică raională
nice încît au respins atît agre Alături de U.R.S.S. un rol ac Evenimentele oare s-au suc reacţionare internaţionale deve cromca electorală • 15,50 mu „6 Martie" Rădăuţi, regiunea Su
siunea din Egipt cît şi încercă Odată cu intrarea în noul tiv în întărirea păcii popoarelor cedat în ultima parte a anului nind din zi în zi mai slabe, în ceava, livrează din stocuri separa
rile de a restaura regimul reac an, în faţa popoarelor stă îl au R. P. Chineză, R. Cehos 1956, impun necesitatea unităţii cearcă din răsputeri prin orice zică uşoară romîm.ască ; 19,10 toare dentare simple şi duble, cali
ţionar fascist îrl Ungaria. marea sarcină de a împie lovacă, R. P. Polonă cît şi ce trainice şi a celei mai strînse tate superioară, model „Spedi“, în ba
dica forţele războinice să-şi lelalte ţări ale lagărului păcii, colaborări a ţărilor lagărului so mijloace să înlăture cuceririle din cele mai cerute melodii de za unei comenzi, prin poştă ramburs,
Tov. N. S. Hruşciov în răs ajungă, scopul în încordarea si democraţiei şi socialismului. cialismului. Aşa după cum arată omenirii în lupta pentru slăbirea de la 100 bucăţi în sus. Preţul 93
punsurile sale la întrebările re tuaţiei internaţionale. Pentru a N. S. Hruşciov în răspunsurile încordării internaţionale. In faţa muzică uşoară ; 20,45 cronică lei/100 buc.
dactorului şef al ziarului „Rude se ajunge la importante rezul Atît U.R.S.S. cît şi celelalte popoarelor se află marea sarcină
de a contribui şi mai mult la teatrală. Programul II: 18,55
lupta pentru pace, pentru coexis
sfatul medicului: cum să îm
tenţa paşnică între poooare. As
tăzi forţele păcii sînt atît de pu brăcăm copiii în timpul iernii;
ternice. încF orice încercări ale 19,15 album cultural ; 20,45
Forţelor reacţinare internaţio procese celebre : „Afacerea Sko
nale de a întoarce roata istoriei da". Miercuri — programul I :
înapoi, mai devreme sau mai 6,30 Mihail Sevastos deapănă
amintiri vînătoreşti; 11,03 tea
tîrzu vor suferi un eşec inevi
tabil.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform, aprobării Direcţiuni1 Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.
