Page 9 - 1957-01
P. 9
PROLETARI DIN TOATE J ARILE, UNIŢI VA/
Agenţiile 'de Adunări ale activului de partid
presă transmit:
Raionul Alba importante care revin coope şi din alte sectoare econo
• Vizita ia Mos raţiei de consum în organi mice ale raionului, făcînd
cova a delegaţiei La adunarea activului de zarea schimbului de mărfuri în acelaşi timp propuneri
guvernamentale a partid din raionul Alba, care intre oraş şi sat şl sarcinile pentru îmbunătăţirea mun
R. P. Chineze. a avut loc duminică dimi sfaturilor populare în realiza cii.
neaţa, au participat, nume rea planului de achiziţii şi
• Nota de pro roşi activişti din aparatul de contractări. O mare atenţie s-a a-
test a ambasadei partid şl de stat, cadre eco cordat muncii politice pen
U.R.S.S. in Marea nomice şi intelectuali. To Discuţiile purtate au scos tru transformarea socia
Britanie. varăşul Ştefan Miloş, prim- în evidenţă hotărirea fermă listă a agriculturii şi a
secretar al comitetului ra a activului de partid de a măririi producţiei agricole.
• Lucrările de ional de partid, a făcut o lupta pentru aplicarea în
deblocare a Cana expunere asupra lucrărilor viaţă a măsurilor stabilite In cadrul adunării s-au
lului de Suez, plenarei C.C. al P.M.R. din de plenara C.C. al P.M.R., dezbătut pe larg şi sarci
27—29 decembrie 1956. Au măsuri care au drept scop nile ce revin cooperaţiei
REZOLUŢIA luat apoi cuvîntul numeroşi ridicarea nivelului de trai de consum şi cooperaţiei
participanţi. Ei şl-au expri- al întregului popor. m eşteşugăreşti In vederea
plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn mat hotărirea fermă de a intensificării schimbului
lupta neobosit pentru tradu Raionul Haţeg între oraş şi sat.
din 27— 29 decembrie 1956 cerea în viaţă a hotărîrilor
plenarei. Ei s-au angajat să In aceiaşi zi a avut Raionul Sebeş
Comitetul Central î l Partidului Muncito melor locale. Pentru aplicarea justă a aces normare a muncii să fie experimentat în Plenara atrage atenţia organelor de partid intensifice munca politică loc şi adunarea acti
resc Romîn, în şedinţa sa plenară din 27—29 tui principiu în activitatea de stat este ne prima jumătate a anului 1957 în unele în şi comitetelor executive ale sfaturilor popu. pentru transformarea socia vului de partid din ra Activul de partid din ra
decembrie 1956, luînd în dezbatere proble cesar să se înlăture supraîncărcarea Consi treprinderi, iar aplicarea să se facă treptat, lare că au datoria să vegheze ca nici un listă a agriculturii şi spori ionul Haţeg. Cu acest pri ionul Sebeş a dezbătut amă
mele dezvoltării economiei naţionale şi ri liului de Miniştri de multe din problemele în a doua jumătate a anului. fel de piedici administrative să nu fie puse rea producţiei agricole la lej tovarăşul Octavian E- nunţit măsurile elaborate de
dicării nivelului de trai, constată că în pe care-i îngreunează munca, lărgindu-se atri în calea desfacerilor de către producători hectar la toate culturile, să năşescu, prim-secretar al plenara C.C. al P.M.R. şi
rioada ce a trecut de la Congresul al II-lea buţiile ministerelor şi direcţiilor generale. In perioada de experimentare, ministerele a produselor lor. In acelaşi timp, organiza acorde atenţie deosebită a- Comitetului raional P.M.R., şl-a exprimat hotărirea fer
al partidului, oamenii muncii, în frunte cu economice şi conducerile întreprinderilor, în ţiile de partid trebuie să mobilizeze ţărăni chiziţiilor şi contractărilor, a făcut o expunere cu mă de a depune eforturi
clasa muncitoare, au obţinut realizări de Trebuia combătute tendinţele de umflare strînsă colaborare cu organele sindicale şi mea muncitoare împotriva încercărilor ele să îmbunătăţească activitatea privire la hotărîrtle plena susţinute pentru traducerea
seamă în domeniul dezvoltării industriei, a- a aparatului administrativ, de creştere a de stat, vor trebui să organizeze în comun mentelor chiabureşti şi ale altor elemente cooperativelor de consum. rei C.C. al P.M.R. din lor în viaţă.
griculturii, comerţului socialist, transportu; formularisticii de evidenţă şi statistică. Bi o consultare largă a muncitorilor, tehnicie capitaliste de a specula, de a cumpăra ce 27—29 decembrie 1956.
rilor. rocratismul trebuie combătut în formele sale nilor şl inginerilor din principalele între De asemenea, activul de Din discuţiile purtate în
concrete pe calpa atragerii cît mai largi a prinderi, în scopul găsirii celor mai potri reale în scopul revînzării lor. Cumpărarea partid a dezbătut cu toată Pe marginea acestei ex jurul raportului, a reieşit că
Producţia industrială a crescut îţi 1956 muncitorilor şi ţăranilor la participarea acti vite soluţii pentru a cointeresa pe oamenii de cereale pentru revînzare de către parti seriozitatea sarcinile ce re puneri au luat apoi cuvîn întărirea economico-organi-
cu peste 10 la sută faţă de 1955. S-au rea vă în conducerea economiei şi treburilor de muncii la ridicarea nivelului tehnico-economic culari este interzisă. Ţărănimea însăşi tre vin oamenilor muncii din tul numeroşi participanţi zatorică a gospodăriilor co
lizat creşteri însemnate ale productivităţii stat al producţiei. buie să combată şi să elimine specula cu întreprinderile raionului sub la adunare. lective existente, lupta pen
muncii şi reducerea cheltuielilor de" produc produsele agricole, care dăunează dezvoltării liniind necesitatea de a spori tru dezvoltarea pe mal de
ţie şi circulaţie, obţinîndu-se o economic Conducerile întreprinderilor socialiste de In perioada de experimentare a sistemului relaţiilor de schimb între oraş şi sat, între producţia şi productivitatea Principalele probleme parte a sectorului socialist
totală de 1,8 miliarde lei. stat (fabrici, mine, uzine, G.A.S., S.M.T. de salarizare şi de consultare a oamenilor industrie şi agricultură, între clasa munci muncii contribuind astfel la care au fost discutate în al agriculturii, sporirea pro
' Au intrat în funcţiune noi unităţi produci ş.a.) trebuie să aibă posibilităţi şi drepturi muncii din întreprinderi, organizaţiile de toare şi ţărănimea muncitoare. traducerea în viaţă a poli cadrul adunării s-au axat ducţiei de cereale şi îmbu
tive importante ale economiei naţionale, mă- mai largi în întocmirea planurilor econo partid şi sindicale trebuie să mobilizeze ticii partidului de ridicare pe necesitatea intensifică nătăţirea propagandei de
rin'du-se astfel capacitatea de producţie a mice şi în folosirea unei părţi din veni masele largi ale oamenilor muncii ca să In condiţiile existenţei mai multor sectoare continuă a nivelului de via rii ritmului de transforma partid — legarea acesteia
industriei şi transporturilor şi au fost data turile întreprinderilor. ajute, partidul şi guvernul cu propuneri con social-econoniice în cadrul economiei naţio ţă al tuturor celor ce mun re socialistă a agriculturii,
în folosinţă numeroase locuinţe şi insti crete pentru definitivarea măsurilor propuse. nale, pe terenul schimbului de mărfuri, se cesc. întărirea schimbului de de problemele practice —■
tuţii social-culturale. Trecerea întreprinderilor de importanţă lo împletesc şi se ciocnesc interesele diferite sînt principalele obiective în
cală (întreprinderi de bunuri de larg consum, Odată cu aceasta, plenara C.C. atrage din lor clase şi categorii sociale. In aceste con Raionul Ilia mărfuri dintre oraş şi sat, spre care trebuie să-şi în
Producţia de grîu, porumb" şl plante u- de construcţie şi deservire a populaţiei) în nou atenţia că ridicarea nivelului de trai diţii politica partidului asigură îngrădirea precum şi sarcinile sfatu drepte atenţia organele de
leioase în anul 1956 a fost insuficientă) s-au subordinea sfaturilor populare, aprobarea de poate avea Ioc numai în condiţiile creşterii elementelor chiabureşti, capitaliste şi îm In ziua de 5 ianuarie a rilor populare în vederea partid şi de stat. Unii colec
obţinut recolte mai bune la cartofi, sfeclă către acestea a programelor lor de activi producţiei şl a productivităţii muncii, redu binarea intereselor clasei muncitoare cu ale avut loc adunarea activului descoperirii şi punerii în tivişti, ca M. Damian, V..
de zahăr şi la plantele textile. A crescut pro tate, îndrumarea şi controlarea lor de că c ţ i i preţului de cost, aplicării unui regim ţărănimii muncitoare. de partid din raionul llia. valoare a tuturor resurse Pîţan şl alţii, au exprimat
ducţia de cam e şi alte produse animale, tre sfaturile populare, repartizarea pro strict de economii, valorificării tuturor re Participanţii la discuţii au lor locale. angajamentul unanim al
populaţia fiind mai bine deservită în cursul duselor acestor întreprinderi de către orga zervelor interne ale întreprinderilor. Măsurile preconizate de partid în legă dezbătut sarcinile ce Ie revin membrilor gospodăriilor a-
anului cu aceste produse. Aprovizionarea tură cu înlocuirea sistemului de cote obli pentru traducerea în viaţă Raionul Orăştie gricole colective din care fac
cu pîine şi alte produse alimentare a popu nele locale vor contribui la dezvoltarea lor, 2. In vederea stimulării în mai mare gatorii prin achiziţii şi contractări vor a măsurilor stabilite de re parte, de a munci mai bine
laţiei este asigurată din resurse interne şi cu la creşterea producţiei, la reducerea chel duce la întărirea alianţei între clasa mun centa plenară a C.C. al Duminica trecută a avut pămîntul, de a aplica pe
sprijinul frăţesc al U.R.S.S. tuielilor de producţie şi circulaţie şi la măsură decît pînă acum a creşterii produc citoare şi ţărănimea muncitoare, la con P.A1.R. loc adunarea activului de scară cît mai largă meto
mai buna satisfacere a nevoilor populaţiei. ţiei agricole — condiţie de bază pentru ri solidarea continuă a regimului democrat- partid al comitetului ra dele agrotehnice pentru a
Pe baza realizărilor obţinute, nivelul de dicarea nivelului de trai şi îmbunătăţirea popular. in cadrul discuţiilor s-a ional de partid Orăştie. To obţine cantităţi sporite de
trai al oamenilor muncii ă crescut treptat. In vederea traducerii în vjaţă a celor de aprovizionării populaţiei — plenara C.C. al scos în evidenţă necesitatea varăşul Alexandru Suluţiu, cereale şl alte produse a-
A fost îmbunătăţită salarizarea mai multor, mai sus, Plenara Comitetului Central al P.M.R. consideră necesară desfiinţarea sis II. intensificării muncii politice prim-secretar al comitetu gro-alimentare necesare pen
categorii de muncitori, precum şi £ irigine-: Partidului Muncitoresc Romîn temului de alcătuire a fondului central pe pentru transformarea socia lui raional de partid, a fă tru consumul lor propriu şi
rilor, tehnicienilor şi funcţionărilor din în calea cotelor obligatorii Ia majoritatea pro I. Plenara consideră că proiectul planu listă a agriculturii. Numeroşi cut cu acest prilej o ex pentru a vinde statului a-
treprinderile industriale 8e construcţii şi HOTĂRĂŞTE : duselor agricole şi înlocuirea Iul prin sis lui de stat pe 1957 este corespunzător ne participanţi s-au angajat, la semenea produse. Unii vor
transporturi, s-a ridicat minimul de salariu, temul de contractări şl achiziţii. Ca urmare, cesităţilor dezvoltării economice şi culturale punere pe marginea docu bitori au arătat necesita
s-a introdus alocaţia de stat pentru copii, I. începînd de la 1 ianuarie 1957, se desfiin a Republicii Populare Romine. propunerea tovarăşului Ioan m entelor Plenarei C.C. al
s-au mărit pensiile mici, au fost ridicate ţează cotele obligatorii l a : grîu, secară, P.M.R. din 27—29 decem tea dezvoltării fermelor ane-
T. Sistemul actual de salarizare să fie porumb, floarea-soarelui, alte boabe, cartofi, Pe baza experienţei primului an al celui Iuga din comuna Hărău, să
salariile corpului didactio şi ăle cadrelor îmbunătăţit prin revizuirea reţelelor tarifare, fîn, lapte de vacă şi oaie, la toate cate de-al II-lea plan cincinal. Plenara C.C. al brie 1956. Expunerea a fost xc pe lingă fiecare gospo
armatei. Pentru toate aceste îmbunătăţiri majorarea salariilor tarifare ale muncitorilor goriile de gospodării agricole. P.M.R. consideră' că este necesar să se facă convingă clte două familii de
s-au plătit în cursul anului 1956 fonduri su şi o mai bună normare a muncii. unele reduceri ale investiţiilor prevăzute urmată de discuţii la care dărie colectivă aducătoare
plimentare însumînd 900 milioane lei. A fost Plenara subliniază că în toată perioada de în al doilea plan cincinal, precum şi eşa ţărani muncitori să păşească au participat numeroşi to
sporit numărul de burse studenţeşti şi mă In cursul anului 1956, pe baza indicaţiilor lonarea pe un termen mai .lung a unor varăşi. de venit considerabil iutu-
rită alocaţia de cantină“; pentru studenţi. Congresului al II-lea, a fost studiată proble aplicare a sistemului cotelor obligatorii ţă obiective prevăzute în Directivele Congre pe calea cooperativizării a-
Cheltuielile social-culturale au fost sporite ma sporirii cîştigului tuturor categoriilor rănimea, în marea ei majoritate, a îndeplinit sului al II-lea al P.M.R. pentru cel de al Vorbitorii au scos la ror colectiviştilor contribuind
cu peste >/2 miliard faţă de anul precedent. de muncitori pe calea îmbunătăţirii siste cu cinste şi spirit patriotic îndatoririle ei 2-lea plan cincinal) să se îmbunătăţească griculturii.
Consumul populaţiei a crescut, vînzările de mului actual de salarizare. proporţia investiţiilor acordate diferitelor ra iveală o serie de lipsuri în măsură simţitoare la a-
mărfuri prin comerţul socialist depăşind cu către stat. Ea a adus astfel o contribuţie In discuţii s-au subliniat din industrie, agricultură
peste 2>/2 miliarde lei nivelul anului 1955. In prezent, nivelul salariului tarifar nu importantă la întărirea alianţei între clasa muri ale economiei naţionale, între fondul sigurarea unei abundenţe de
constituie elementul hotărîtor în cîştigul muncitoare şi ţărănimea muncitoare, fa cau de acumulare şi fondul de consum al popu rolul şi sarcinile deosebit de ♦*— 1 1trJSlTÍrttl/jfb.i r f p—
Datorită ajutorului material şi tehnic primit muncitorilor, ceea cea are o influenţă ne za comună a tuturor celor ce niuiicesc — laţiei, sporindu-se partea din venitul naţional produse pentru toţi cei ce
din partea statului şi a clasei muncitoare, gativă asupra interesului muncitorilor pen cauza întăririi regimului democrat-popular destinată satisfacerii cerinţelor materiale şi muncesc.
veniturile ţărănimii şi nivelul ei de trai au tru ridicarea productivităţii muncii şi şi construirii' socialismului în Republica culturale ale poporului muncitor.
crescut an de an, ceea ce a dus la îmbu prin aceasta a producţiei, precum şi pen Populară Romînă. Hotărîrile partidului
nătăţirea continuă a stării ei materiale. Ţă tru ridicarea calificării lor. îndreptările corespunzătoare în Directive imbold spre noi succese în muncă
rănimea a primit din partea statului credi, Plenara consideră că extinderea sistemu vor fi supuse de C.O. aprobării tuturor
te importante în condiţii avantajoase: a Diferenţierile între salariile tarifare din organizaţiilor de partid. Nici o declasată la furnalul nr. 1
crescut numărul S.M.T.-urilor şi s-a îmbună ramurile economiei naţionale nu ţin întot lui de contractări şi achiziţii va lărgi coin
tăţit utilarea lor cu maşini şi unelte agricole: deauna seama de importanţa economică şi teresarea materială a gospodăriilor ţărăneşti Acumularea socialistă care constă în folo 5 ianuarie 1$57, ora 16,30. rii s-au umplut şi tipa gătească rinele, iar Au
a crescut volumul mărfurilor industriale de condiţiile specifice de muncă. la creşterea producţiei agricole şi a produc sirea unei părţi a venitului net al socie Pe platforma furnalului I rele de rezervă. di ei Bonţescu se pregă
desfăcute la ţară prin cooperaţie. Consumul tivităţii în agricultură. tăţii pentru dezvoltarea continuă a produc de la Uzina „Victoria"- tească separatorul de zgu
ţărănimii muncitoare a sporit mult. Ga şi Norţnele de muncă, în cea mai mare ţiei, pentru crearea de rezerve şi pentru Călan este mare fierbere. — Bună treabă, tova ră ; Gheorghe Petroşan
în anii primului cincinal s-a construit la In vederea sprijinirii sectorului socialist- mărirea fondurilor social-culturale este iz Fumaliştii conduşi de prim răşi ! Cu 15 table i-am de mişca cu ranga tablele, să
sate un mare număr de case. parte, nu sînt stabilite în mod ştiinţific cooperatlst şl a ţăranilor muncitori cu gos vorul reproducţiei socialiste lărgite. Planul furnalistul Gheorghe Ivaş- păşit pe cei din schimbul le poată lua macaraua ce
şi nu ţin seama de condiţiile şi posibili podărie mică, vor fi scutite de cote obliga de stat trebuie să prevadă acumularea mij cu, din schimbul m aistru maistrului Iosif Bîrlea, la le aşeza direct pe vagon.
Pe baza rezultatelor obţinute în domeniul tăţile concrete din fiecare întreprindere, torii de carne, începînd de la 1 ianuarie loacelor necesare reproducţiei socialiste lăr lui Gheorghe Bîră execută ultima lor descărcare —
economiei naţionale, Plenara C.C. al P.M.R. ceea ce face ca efectul lor stimulativ să fie 1957, gospodăriile agricole colective, coope gite. Investiţiile pe 1957, asigurînd prioritate prima descărcare din Pînă la sfîrşitul schim
a hotărît ca în perioada care urmează, con- cu totul insuficient. rativele agricole de producţie, întovărăşirile industriei grele corespunzător resurselor şi schimbul de după amiază. spuse prim-furnalistul bului, au mai avu t loc două
tinuîndu-se neabătut politica de industria zootehnice precum şi ţăranii muncitori care posibilităţilor economiei, trebuie să asigure Plrîiaşul de fontă, se scur Gheorghe Ivaşcu, zîmbind descărcări. Şi amîndouă
lizare socialistă a ţării, de dezvoltare a Sistemul premial şi celelalte forme de sti posedă o suprafaţă agricolă sub un hectar odată cu aceasta creşterea sistematică şi m u lţum it. tot aşa de rodnice ca şi
industriei grele, temelia construirii socia mulare şi cointeresare materială a salaria şi ale căror venituri principale nu provin mai accentuată a producţiei agricole, a ge involuntar către tipare, prima.
lismului şl a reproducţiei socialiste lărgite, ţilor sînt insuficient legate de rezultatele din creşterea şi comercializarea animalelor. industriei uşoare şi alimentare. — Să închinăm succesul
să fie pusă în centrul atenţiei sarcina dez tehnico-economice ale întreprinderilor, sînt Pentru celelalte gospodării agricole, cotele împroşcînd scîniei strălu nostru hotărîrilor recentei In primele zile ale a-
voltării sistematice şi hotărîte a agricultu greoaie şi complicate. obligatorii de carne vor fi menţinute. In Pentru dezvoltarea bazei tehnico-materiale, citoare în dreapta şi stin plenare — propuse prim- nului, s-au dat la acest
rii şi industriei producătoare de bunuri de vederea extinderii contractărilor se vor a- a producţiei agricole, producţia de maşini gă. Treptat, tiparele pre topitorul Andrei Bonţescu. furnal zeci de tone de
consum, concentrînd în aceste ramuri, în Prin îmbunătăţirile ce se vor aduce sis corda reduceri la cotele de carne gospodă agricole trebuie să crească de 3 ori faţă fontă peste plarn. De altfel,
mai mare măsură decît pînă acum, mijloace temului de salarizare, salariul tarifar tre riilor agricole care încheie cu statul con de 1956; vor fi alocate fonduri sporite pen gătite cu minuţiozitate sînt — De acord! zise mais
materiale şl financiare. buie să constituie partea cea mai impor tru mecanizarea agriculturii şi pentru lu umplute cu fontă incan trul Gheorghe Bîra. colectivul furnalului dă
tantă din cîştigul muncitorului, menită să tracte de creştere şi îngrăşare a animale crări de hidro-amelioraţii, va fi simţitor descentă. Dar, spre sur
Existenţa puternicului sistem mondial al asigure muncitorului o bază sigură şi sta lor. Predarea lîneî se va face mai departe sporită producţia de îngrăşăminte chimice. — Şi acum să trecem încă de pe acum fontă in
economiei socialiste, colaborarea economică bilă a veniturilor sale. Salariul tarifar tre pe baza cotelor şi preţurilor actuale. Pentru prinderea jurnaliştilor, la pregătirea viitoarei
frăţească cu Uniunea Sovietică, cu China buie să asigure o justă diferenţiere a cîşti a stimula contractările şi a înlesni producă Pentru o mai bună aprovizionare a popu pînă la sftrşitul descărcă descărcări 1 — se adresă contul lunii februarie.
populară şi cu celelalte ţări socialiste ne dau gurilor în raport cu calificarea muncitorilor, torilor agricoli valorificarea mal avantajoasă laţiei de la oraşe şi sate, volumul desfacerilor tovarăşilor săi.
posibilitatea să dezvoltăm în primul rînd a- cu condiţiile specifice de muncă din dife a întregii producţii de lînă pe calea con prin comerţul socialist va creşte cu cca. Pînă în prezent n-a fost
cele ramuri ale industriei pentru care avem ritele ramuri ale economiei şi să stimuleze tractelor, vor fi scutite de cotă unităţile so 4 miliarde lei faţă de 1956. Pentru cons Ioan Barba şi Ioan Bo-
în ţară condiţii favorabile şi resurse de ma creşterea neîntreruptă a productivităţii cialiste din agricultură şi gospodăriile ţă trucţiile şi reparaţiile de locuinţe din fon. slncă se apucară să pre semnalată nici o declasată.
terii prime. muncii. răneşti care încheie cu statul contracte de dul central şi local va fi afectată o sumă
livrare de lînă în raport cu cantităţile con de peste un miliard lei. Succese ale ofelarilor hunedoreni
Plenara a aprobat propunerile Consiliului Odată cu îmbunătăţirea salariului tarifar, tractate. Menţinerea cotelor la carne şi lînă
de Miniştri şi ale Consiliului Central al Sin trebuie înfăptuită o mai bună normare a are un caracter vremelnic, pînă cînd, pe Balanţa de comerţ exterior fiind echili •Colectivul oţelăriei Siemens Martin şi cel Astfel, în primele 7 zile ale lurîeî ianuarie,
dicatelor cu privire la îmbunătăţirea siste muncii, care să ţină seama de particula măsura realizării prin contractări a necesi brată, plenara consideră că este necesar să se al cuptorului electric mare de la Com oţelarii care deservesc cuptoarele Martin au
mului de salarizare şi de normare. Aplica rităţile economice şi tehnice ale fiecărei tăţilor fondului central, se va trece la des stimuleze realizarea şi depăşirea planului binatul siderurgic Hunedoara au păşit în noul elaborat peste plan 128 tone oţel, iar cei de
rea acestor îmbunătăţiri va avea drept efect fiinţarea cotelor şî la aceste produse. Ca o de producţie de către întreprinderile pro an cu hotărirea fermă de a da patriei tot la cuptorul electric au depăşit planul aferent
creşterea în anul 1957 a cîştigurilor sala întreprinderi. primă fază, preţurile la cotele de carne vor ducătoare de mărfuri destinate exportului, m^i mult oţel. acestor zile cu 29 la sută.
riaţilor. fî îmbunătăţite. pentru continua consolidare a balanţei co
Criteriile de premiere trebuie să fie mal merţului exterior. Cea de a 900-a şarjă de fontă
In vederea stimulării producţiei agricole simple şi mai strîns legate de rezultatele Producătorii agricoli care mai au de pre
şi îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu tehnico-economice ale activităţii întreprin dat restanţe de cote pentru produsele ve Dezvoltarea producţiei şi productivităţii Colectivul furnalului nr. 5 de la Combina In prezent s-a ajuns că în loc de 2 des
produse agro-alimentare, plenara consideră derilor, stimulîndu-se realizarea de beneficii getale, carne, lapte şi lînă, provenite din muncii trebuie obţinută în primul rînd prin tul siderurgic Hunedoara a elaborat în ziua cărcări să se facă 3 descărcări pe schimb.
necesară desfiinţarea sistemului de cote o- peste plan, reducerea suplimentară a preţu obligaţiile pe anul 1956, le vor preda la mai buna folosire a utilajului şi a suprafe de 7 ianuarie cea de-a 900-a şarjă de fontă Tot în ziua de 7 ianuarie s-a realizat un vîrf
bligatorii la grîu, porumb, secară, floarea- lui de cost, creşterea productivităţii mun ţelor de producţie existente, prin moderni de la intrarea în funcţiune a acestui mare a- de producţie care a depăşit cu peste 50 tone
soarelui, cartofi, lapte, fîn şi dezvoltarea sis cii, obţinerea de economii de forţă de mun preţurile vechi de cotă din 1956, pînă la com zarea şi dotarea întreprinderilor cu tehni gregat siderurgic. fontă media realizărilor din anul trecut.
temului de contractări şi achiziţii. că şi materiale, îmbunătăţirea calităţii, plecta lichidare a restanţelor. ca nouă, prin introducerea tehnologiei îna
introducerea tehnologiei înaintate. In le intate. prin folosirea raţională a spaţiului Ţăranii muncitori din
Călăuzindu-se după principiul centralismu gătură cu îmbunătăţirea sistemului pre Alcătuirea fondului central de produse a- existent. regiunea noastră au pri
lui democratic în viaţa de stat şi economică, mial este necesar să se lărgească dreptu gricole al statului se va efectua pe viitor m it cu m ultă bucurie
plenara consideră necesară luarea de mă- rile directorilor de întreprinderi de a de către organe comerciale autorizate şi de In faţa organizaţiilor de partid şi sindi hotărîrile adoptate da
şuri pentru înlăturarea centralismului ex- premia pe muncitorii, tehnicienii, inginerii către cooperaţie, care au sarcina de cea cale, a conducătorilor din ministerele in plenara C.C. al P-M-R.
cesiv — îmbunătăţirea şi simplificarea pla şi funcţionarii întreprirtderii cu consultarea mai mare importanţă de a asigura canti dustriale şi întreprinderi, a muncitorilor, din 27—29 decembrie
nificării producţiei, lărgirea drepturilor şi a- comitetului sindical de întreprindere şl tăţile de produse agricole necesare aprovi tehnicienilor şi inginerilor stă sarcina de 1956.
tribuţiilor sfaturilor populare şi conduceri în funcţie de rezultatele obţinute în pro zionării populaţiei de la oraşe şi aprovizionă cinste de a organiza astfel munca îneît să
lor de întreprinderi socialiste, stimularea ini ducţie. rii industriei cu materii prime, achiziţio- fie mai bine folosite suprafeţele de produc In clişeu : Un grup de
ţiativei creatoare a maselor de oameni ai nînd de la ţărani la preţuri juste, pe bază de ţie, să se asigure ca toate maşinile-unelte, ţărani colectivişti de la
muncii. Ca urmare a acestor măsuri trebuie să înţelegere, surplusurile de produse agricole. utilajele şi agregatele industriale să lucreze G. A. C. Pricaz, raionul
se asigure creşterea netă a cîştigului mediu cu indicii cei mai ridicaţi, să sporească Orăştie, ci tind cu m ult
Principiul centralismului democratic pre faţă de cîştigul mediu actual în medie cu Răspunderea principală pentru realizarea producţia şi să scadă preţul de cost, prin interes hotărîrile adop
supune îmbinarea conducerii ferme a or 15 Ia sută, cu variaţii între 13 la sută şî planului de contractări şi achiziţii la pro folosirea rezervelor interne existente în fie tate de plenară.
ganelor inferioare de către cele superioare şi 25 la sută pe diferitele ramuri ale econo care întreprindere.
executarea obligatorie a directivelor centrale, miei, în funcţie de condiţiile concrete ale duse agricole va reveni comitetelor execu
cu rezolvarea de' sine stătătoare ■a proble acestora, creşterea cîştigului mediu fiind tive ale sfaturilor populare. (Continuare in pag. 2-a)
mai accentuată la categoriile de muncitori
cu salarii mici. Dezvoltarea schimbului de mărfuri între
oraş şi sat cere îmbunătăţirea radicală a
Fondurile suplimentare pe care le vor activităţii cooperaţiei de consum pentru a
primi salariaţii prin îmbunătăţirea sistemu
lui de salarizare, prin plata alocaţiilor de realiza o cotitură hotărîtoare în valorificarea
stat pentru copii, precum şi a sporurilor la produselor ţărăneşti.
pensiile mici vor fi în anul 1957 de 2,5 mi
liarde lei. Pentru a întări legăturile comerciale ale
cooperaţiei de consum şi ale organizaţiilor
Plenara C.G. recomandă ca proiectul de autorizate de stat cu masele ţărăneşti şi
îmbunătăţire a sistemului de salarizare şi pentru a stimula achiziţiile şi contractările,
trebuie îmbunătăţită aprovizionarea coope
rativelor cu mărfuri industriale.