Page 10 - 1957-02
P. 10
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 668
Cuv n a re a t o v a r ă ş u l u i G H.G-MEG
la m area adunare populară d in sala Floreasca
P o litica e x te rn ă a R.P. Romîne —politică dedualî. membrilor gospodăriilor colective,
(Urmare din pag. l-a) După cum aţi aflat din hotărîrile plena E necesar să dezvoltăm democraţia In
rei, se acordă o mare atenţie gospodării
reproducţiei socialiste lărgite. Nivelul de trai lor agricole de stat, a căror suprafaţă va coopera’ivelor de producţie cu rentă, înto ternă a organizaţiilor cooperatiste, să a- apărare a intereselor naţionale
al poporului sc va îmbunătăţi mereu numai creşte simţitor în anii următori. Partidul
dacă producţia noastră va spori de la an şi guvernul îşi vor concentra eforturile a- vărăşirilor. tragem Iart- masele de cooperatori şi con
la an, iar aceasta este cu putinţă numai supra mecanizării complexe a lucrărilor a-
ir condiţiile unei necontenite creşteri a gricole şi folosirii în cantităţi sporite a Exprimăm convingerea fermă că măsu siliile alese de ei în dezbaterea probleme şi consolidare a păcii
producţiei industriale pe baza dezvoltării îngrăşămintelor chimice în gostaturi- ast rile hotărîte de plenară, sporind cointere lor activităţii cooperativelor.
cu precădere a Industriei mijloacelor de fel îneît ele să devină în decUrs de cîţiva
producţie. Realizarea operei de industriali ani mari producătoare de cereale, una din sarea materială a ţărănimii în mărirea Odată cu aceasta, aşa cum am arătat Politica externă a- statului nostru de In ultimii ani s-au întărit şi mai mult
zare chezăşuieşte propăşirea Romîniei, tre sursele principale de formare a fondului producţiei agricole şi a producţiei agrlcole- mai sus. gospodăriile de stat vor trebui mocrat-popular este o politică de apărare legăturile frăţeşti dintre Republica Popu
cerea ei în rîndurile ţărilor înaintate din central al statului. marfă vor face să crească cantităţile de să participe înir-o măsură din ce în ce mai a intereselor naţionale, a independenţei lară Romînă şi marea putere socialistă
punct de vedere economic. produse agro-alimentare pe piaţă, ceea ce mare la formarea fondului central de pro şi suveranităţii de stat a Romîniei, de din Asia — China populară. Intre cele
Odată cu aceste măsuri' de întărire şi va avea o influenţă pozitivă asupra pre duse agricole al stalului. pace şi prietenie intre popoare. Elementul două ţări ale noastre se fac schimburi
Industria e principala sursă a creşterii dezvoltare a sectorului socialist al agri ţurilor. lată de ce trebuie să ne concen fundamental al politicii noastre externe îl comerciale, al căror volum creşte an de
venitului naţional al societăţii, temelia ri culturii, partidul şi guvernul vor acorda şi trăm eforturile spre dezvoltarea conside Avem convingerea deplină că ţărănimea constituie prietenia frăţească cu Uniunea an. Se lărgesc încontinuu schimburile cul
dicării nivelului de trai al populaţiei. Pen pe viitor sprijin ţăranilor muncitori cu rabilă a producţiei agricole. In acest scop muncitoare va da un sprijin puternic sta- Sovietică, China populară şi celelalte ţâri turale şi legăturile între organizaţiile ob
tru a înţelege mai bine lucrul acesta, e gospodării individuale, care încă nu s-au este necesară o muncă serioasă, bine or tuiui democrat-popular şi aliatului de nă socialiste, care reprezintă laolaltă peste o şteşti şi aşezămintele de cultură ale Chi
bine să ne referim la exemplul unei ţări hotărît să păşească pe calea agriculturii ganizată, a sfaturilor populare, a coopera dejde al ţărănimii — clasa muncitoare — treime din omenire. Niciodată în trecut nei şi Romîniei în vederea cunoaşterii re
prietene, Republica Cehoslovacă. socialiste. Toate forţele ţărănimii noastre ţiei, a organizaţiilor comerţului socialist în asigura, a resurselor de produse agri ţara noastră n-a avut şi n-a putut avea a- ciproce şi schimbului de experienţă în
muncitoare, ajutată frăţeşte de clasa mun de stat, pentru a îmbunătăţi şi intensifica cole vegetale şl animale necesare aprovb semenea prieteni şi aliaţi ca ţările care construirea socialismului.
Se ştie că Cehoslovacia, care dispunea citoare, trebuie îndreptate înspre realiza schimbul de mărfuri între oraş şi sat. zionării pieţei şi formării rezervelor de fac parte împreună cu Romînia din puter
încă înainte de Instaurarea regimului de rea sarcinilor puse de partid de a spori stat. Aceasta va fi o nouă şi puternică ex nicul lagăr al păcii, democraţiei şi socia Aceeaşi dorinţă comună de a promova
mocrat-popular de o considerabilă bază In producţia de grîu, porumb, carne, lapte, Pentru aceasta există condiţii dintre cele presie a alianţei de nezdruncinat între lismului. şi dezvolta legăturile de prietenie şi coo
dustrială, a continuat în perioada construc legume şi zarzavaturi, asigurînd astfel mai favorabile. După apariţia hotărîrilor clasa muncitoare şl ţărănimea muncitoare. perare este caracteristică şi pentru rela
ţiei socialiste să-şi dezvolte cu succes in prosperitatea satelor noastre, buna apro plenarei din decembrie 1956 şi în mod Coeziunea şi solidaritatea ţărilor so ţiile între Republica Populară Romînă şî
dustria, ajungînd să ocupe din acest punct vizionare a oraşelor şi asigurarea cu ma deosebit în cursul campaniei electorale ne In munca de dezvoltare a economiei na cialiste se bazează pe unitatea interese celelalte ţări ale lagărului socialist. In
de vedere unul din primele locuri în Eu terie primă a industriei. Nu ne îndoim că număraţi ţărani, mulţumind partidului şi ţionale şi a culturii un rol de seamă îl lor lor fundamentale, pe identitatea sco urma tratativelor ce au avut loc la Bucu
ropa. Aceasta se oglindeşte în venitul na ţărănimea muncitoare va îndeplini cu În guvernului pentru măsurile luate şi-au ex are intelectualitatea legată de popor. Po pului lor final — construirea socialismului reşti în luna ianuarie 1957 între dele
ţional al Cehoslovaciei, care deşi are o sufleţire această înaltă sarcină patriotică. primat hotărîrea de a contribui la forma porul nostru muncitor se mîndreşte cu rea şi comunismului, pe fidelitatea lor faţă de gaţiile Partidului Muncitoresc Romîn şî
suprafaţă şi o populaţie,. mai mică decît (Aplauze). rea fondului central de produse agricole lizările oamenilor noştri de ştiinţă. El pre principiile comune ale marxism-leninîs- Partidului Comunist Cehoslovac, se lăr
a Romîniei, are un venit naţional conside al statului, valorificînd surplusul produc ţuieşte pe scriitorii şi artiştii care-şi pun mului, pe care le aplică ţinînd seama de gesc în interes reciproc relaţiile de cola
rabil mai mare decît al ţării noastre. So TOVARĂŞI, ţiei lor pe cale de contractări şi achiziţii. arta în slujba marilor idealuri ale socia condiţiile concrete şi particularităţile fie borare economică, schimburile în domeniul
cotit pe . cap de locuitor, venitul naţional lismului şi progresului uman, în slujba cărei ţări. (Aplauze). ştiinţei, tehnicii, culturii
în Cehoslovacia este aproximativ de două Partidul acordă o deosebită atenţie ri Dacă organele noastre comerciale, coope formării conştiinţei socialiste a oamenilor.
ori măi mare decît la noi. Nu este deci dicării nivelului de trai al clasei muncitoa ratiste şi de stat vor munci bine. dacă vor Unitatea de nezdruncinat a ţârilor lagă Recenta înlîlnire de la Budapesta a re
de mirare dacă şi nivelul de trăi al oame re, care poartă pe umerii săi greutatea învăţa să facă comerţ, dacă vor şti să or Partidul, guvernul, clasa muncitoare dau rului socialist este o temelie trainică a prezentanţilor partidelor şi guvernelor a
nilor muncii este mai înalt în Cehoslova principală a luptei pentru construirea so ganizeze în bune condiţiuni schimbul din o mare preţuire muncii cadrelor didactice păcii, principalul obstacol în calea unel cinci ţări socialiste, la caie am luat parte
cia decît în ţara noastră. cialismului, muncind cu avînt şi abnega tre oraş şi sat în avantajul reciproc al ţă de toate gradele, care cresc schimbul nos tirilor agresive ale imperialismului, che şi noi, a fost o nouă manifestare a soli
ţie şi dovedind prin faptele ei că este rănimii şi al consumatorilor de la oraşe, tru de mîine, tineretul. Partidul îşi ex zăşia construcţiei victorioase a socialis darităţii ţărilor socialiste şl a relaţiilor
Desigur, nu putem face o comparaţie conştientă de rolul conducător pe care-1 are vom avea rezultate bune în asigurarea unei primă convingerea că oamenii noştri de mului în fiecare din aceste ţări. de într-ajutoiare ce există între ele.
mecanică între două ţări care au avut con în societate. (Aplauze puternice). aprovizionări tot mai îmbelşugate a popu cultură îşi vor aduce din plin aportul ală
diţii istorice de dezvoltare atît de diferite. laţiei muncitoare de la oraşe şi a industriei turi de clasa muncitoare şi ţărănimea mun Realitatea a demonstrat că duşmanii Schimbul de delegaţii de partid şl de
Dar acest exemplu este totuşi pentru noi In cursul anului' 1956 partidul şi guver noastre uşoare şi alimentare cu materii citoare la obţinerea do noi succese în ope socialismului şi păcii sînt neputincioşi de stat între Republica Populară Romînă şi
pîin de învăţăminte. nul au luat o serie de măsuri prin care prime. ra de construcţie socialistă şi de făurire a a zdruncina unitatea familiei ţărilor so Republica Populară Federativă Iugoslavia,
s-a îmbunătăţit salarizarea mai' multor ca bunei stări a poporului. (Aplauze). cialiste. Prietenia acestor ţări se întăreşte care a avut loc în cursul anului 1956, a
Romînia a fost o ţară agrară înapoiată, tegorii de muncitori, tehnicieni şi funcţio
nevoită să importe la preţuri de jaf din nari'. A fost ridicat minimul de salariu, au P en tru în tă rire a o rîn d u irii d e m o crat-p o p u lare, şi se dezvoltă an de an. Popoarele ţărilor contribuit la dezvoltarea relaţiilor de prie
ţările capitaliste utilajul şi alte produse in fost sporite pensiile mici şi s-a acordat a- socialismului sînt strîns unite în Jurul tenie şl colaborare între cele două po
dustriale de care avea nevoie. Azi fabri locaţia de stat pentru copii. De asemenea
căm în ţară cea mai mare parte a maşi au fost sporite salariile lucrătorilor din co pentru atragerea largă a maselor bastionului socialismului şi păcii — U- poare vecine, în interesul păcii şi socia
nilor şi utilajului necesare nevoilor eco merţul socialist, ale medicilor şi corpului niunea Sovietică. (Aplauze puternice). Se lismului.
nomiei noastre. didactic, ale cadrelor armatei. S-a mărit
numărul burselor şi alocaţia de cantină 3a conducerea statului dezvoltă cooperarea şi într-ajutorarea in Consacrîndu-şî toate forţele dezvoltării
Nu ne putem însă mulţumi cu cele obţi pentru studenţi. Pentru aplicarea acestor
nute, nu putem rămîne la nivelul atins. măsuri a fost nevoie anul trecut de alo tre ţările socialiste pe toate tărîmurile economiei şi culturii, făuririi bunei stări
Trebuie să mergem înainte cu hotărîre pe carea unor fonduri suplimentare în va
calea industrializării, asigurînd dezvolta loare de aproape un miliard lei. TOVARĂŞI, Sfaturile populare vor putea să-şi înde construcţiei de stat, economice şi cultu a poporului, ţara noastră este profund in
rea proporţională a întregii economii şi li rale. teresată în asigurarea păcii şl colaborării
chidarea rămînerii in urmă a agriculturii O însemnătate deosebită pentru sporirea Orînduirea democrat-populară dispune plinească cu succes sarcinile dacă vor fo internaţionale. Exprîmînd năzuinţele în
şi industriei bunurilor de consum. veniturilor muncitorilor va avea aplicarea de tot ce e necesar pentru a asigura rezol La baza relaţiilor de tip nou, care s-au tregului popor, guvernul nostru a pus la
hotărîririi plenarei din decembrie 1956 a varea cu succes a problemelor complexe losi cît mai deplin in activitatea lor marile statornicit între ţările socialiste, stau prin temelia politicii sale externe principiile
Trebuie să arătăm poporului cu tot sim C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea ale uriaşei opere de reorganizare socialistă cipiile leniniste ale egalităţii în drepturi coexistenţei paşnice şi ale schimburilor
ţul de răspundere că nu ne e îngăduit să sistemului de salarizare. Numai fondurile a societăţii, de făurire a unei vieţi din ce avantaje ce decurg din natura lor profund între ţările mari şi mici, ale neamestecului economice şi culturale reciproc avantajoa
consumăm tot ce producem, că trebuie să suplimentare primite de salariaţi în 1957 în ce mai bune şi maî luminoase a po în treburile interne ale fiecărei ţări, ale se cu toate statele, indiferent de orîndui-
punem de o parte fondurile necesare acu prin revizuirea reţelelor tarifare, plata a- porului. Unul din cele mai importante Iz democratică de organe alese ale puterii de respectării stricte a suveranităţii naţionale, rea lor socială. (Aplauze).
mulării socialiste, care asigură dezvoltarea locaţiilor de familie ele. vor fi de peste voare de forţă ale orînduirii noastre este principii enunţate în cunoscuta declaraţie
industriei noastre, sporirea necontenită a 2,5 miliarde Iei. Chezăşia unei juste elabo participarea conştientă a maselor la rezol stat, care au nu numaiposibilităţi neli a guvernului sovietic din 30 ootombrie Ţara noastră întreţine legături comer
venitului naţional şi, pe această bază, ridi rări a măsurilor pentru îmbunătăţirea sis varea acestor probleme, la conducerea tre 1956. ciale şi culturale cu 70 de ţâri şi este
carea nivelului de trai. temului de salarizare o constituie larga burilor obşteşti. mitate de realizare a uneistrînselegături oricînd gata să lărgească aceste schim
consultare a oamenilor muncii din princi buri în condiţii de reciprocitate.
Interesele vitale ale poporului nostru cer palele întreprinderi în care va fi experi Desigur că nici un fel de ordine de sus cu masele, dar reprezintă ele însele cea
să ajungem din urmă ţările înaintate din mentat. Această dezbatere largă, democra n-ar fi putut da naştere entuziasmului, ho- Republica Populară Romînă aduce o
punct de vedere economic. Este limpede că tică, va stimula iniţiativa şi spiritul înnoi tărîrii cu care milioane şi milioane de oa mal largă organizaţie de masă a celor ce contribuţie crescîndă la cauza păcii şi
nu putem înainta cu paşi de melc în dez‘- tor al muncitorilor şl tehnicienilor în gă meni şi-au unit puterile pentru a smulge destinderii internaţionale, atît în cadrul
voltarea Industriei naţionale, după cum sirea celor mai bune soluţii pentru ridica ţara din înapoierea economică, pentru a muncesc. O.N.U. cît şi prin diferite acţiuni diplo
n-ar fi just să supunem economia unui rea productivităţii muncii, reducerea pre obţine într-un timp scurt mari succese pe matice. Guvernul Republicii Populare Ro
efort peste puterile noastre. Ţara noastră ţului de cost, îmbunătăţirea calităţii pro calea industrializării, pentru a crea mii de Este greşită şî trebuie combătută şi li Aceste principii şi-au găsit expresia în mîne sprijină propunerile făcute de gu
dispune de mari posibilităţi şi resurse, pen duselor, perfecţionarea procesului tehnolo gospodării colective şi întovărăşiri — cen vernul U.R.S.S. în noiembrie 1956 în pro
tru a căror valorificare poporul nostru este gic. tre ale unei agriculturi înaintate — pen chidată tendinţa unor comitete executive rezultatele tratativelor ce au avut loc re blema dezarmării şi micşorării încordării
hotărît să-şi mobilizeze toate forţele. tru a ridica din rîndurile lor z e c ile 1de mii internaţionale. Pînă Ia realizarea unui
Partidul şi guvernul nostru îşi exprimă de cadre necesare rapidei dezvoltări eco ale sfaturilor populare de a se bizui in cent la Moscova între delegaţiile guver acord general cu privire la dezarmare, gu
Principala atenţie va fi acordată acelor încrederea fermă că resursele materiale şi nomice şi culturale a ţării, pentru a în activitatea lor numai pe secţii, pe aparatul namentale ale Republicii Populare Ro vernul Republicii Populare Romîne con
ramuri industriale care au asigurată baza financiare necesare realizării măsurilor a- vinge greutăţile inerente drumului nou pe sideră că pentru consolidarea păcii ar
de materii prime în ţară : industria chimi doptate de plenara C.C. vor fi asigurate care am pornit şi a înfrînge uneltirile duş funcţionăresc, căutînd să umfle pe toate mîne şi Uniunii Sovietice. Poporul nostru avea efecte din cele mai favorabile înche
că, minileră, petroliferă, energetică, in prin munca patriotică a maselor munci manului. Capitalismul cunoaşte disciplina ierea unui acord cu privire la limitarea şî
dustria materialelor de construcţii. Marile toare. (Aplauze). exploatării şi a permanentei ameninţări cu căile acest aparat. Trebuie ridicat Ia înăl a salutat cu bucurie înţelegerea încheiată, reducerea progresivă a armamentelor şi
bogăţii naturale ale ţării — ţiţei, gaz foamea, care atîrnă deasupra capetelor ce forţelor armate, interzicerea armelor nu
metan, cărbune, stuf, lemn, sare şi mine Partidul se adresează clasei muncitoare lor ce muncesc, dar el nu poate crea ni ţimea cuvenită rolul sfatului popular, al prin care Uniunea Sovietică ne acordă un cleare şî lichidarea bazelor militare pe te
reuri — asigură condiţiile unei puternice cu chemarea de a produce mărfuri mai mic asemănător cu avîntul milioanelor de ritoriile altor state.
dezvoltări a industriei noastre chimice. multe, mai bune şi mai ieftine, de a spori participanţi la întrecerea socialistă, însu sesiunilor s a le ; acestea trebuie să se în sprijin de preţ în dezvoltarea economiei
De pe acum apare necesitatea elaborării necontenit productivitatea muncii şi a re fleţiţi de convingeri şi de ţeluri comune.
unui plan de perspectivă al dezvoltării a- duce preţul de cost. Mai mult ca oricind e Aceasta este expresia iniţiativei creatoare trunească mal des, să ia în discuţie prin naţionale. In discuţiile care au avut loc
cestei importante ramuri industriale pe o nevoie de iniţiativa şi perseverenţa munci a oamenilor muncii eliberaţi de exploatare,
perioadă de 10-15 ani, după modelul pla torilor. tehnicienilor şi inginerilor pentru pe care regimul de democraţie populară a cipalele probleme de care depind dezvol între delegaţiile guvernamentale ale celo.
nului decenal de electrificare a ţării, care a descoperi şi mobiliza rezervele interne ale descătuşat-o şi a transformat-o înlr-o uria
se înfăptuieşte cu succes. Dezvoltarea re întreprinderilor. şă forţă socială. A dezvolta pe toate căile tarea economiei locale şl satisfacerea ne două ţări s-a manifestat deplina identitate
laţiilor de cooperare şi într-ajutorare între această iniţiativă, a înlătura din calea ei
ţările lagărului socialist ne înlesneşte în Trebuie să învăţăm a folosi cu chibzu tot ce o frînează. este una din principalele voilor.. .materiale şl culturale ale oamenilor de păreri în legătură cu situaţia interna
făptuirea operei de industrializare, dez ială mijloacele materiale. Intr-o serie de sarcini ale partidului şi ale statului nos
voltarea acelor ramuri ale industriei pentru ramuri industriale există largi posibilităţi tru. muncii, să exercite un control- permanent ţională şl sarcinile luptei pentru consoli
care avem în ţară condiţiile favorabile. de a spori producţia, chiar fără a construi
noi întreprinderi sau a introduce noi uti Pe baza indicaţiilor Congresului al II- asupra comitetului executiv şl a secţiilor darea păcii în întreaga lume. Convorbirile
In anii ce urmează se va da o mai marc laje în producţie, prin mai buna folosire lea al partidului, plenara C.C, a adoptat o
atenţie industriei uşoare şi alimentare, în a utilajului existent şi a capacităţilor de serie de măsuri de deosebită importanţă sfatului, să asculte şi să dezbată rapoar deschise şi sincere, duse în spiritul in
zestrării el cu utilaje moderne; odată cu producţie, prin extinderea experienţei îna principială şl practică în vederea înlătu
mal buna folosire a capacităţii numeroa intate. rării centralismului excesiv, care frînează tele lor. In felul acesta vom avea mai pu ternaţionalismului socialist, cu privire la
selor întreprinderi construite în aceste ra larga desfăşurare a iniţiativelor oamenilor
muri în ultimii ani, aceasta va crea po Cantităţi însemnate de produse de larg muncii şi oferă un teren favorabil biro ţin birocratism şi o mai mare participare problemele de interes comun, reprezintă o
sibilitatea unei sporiri simţitoare a produc consum pot fi puse la dispoziţia popu cratismului S-au luat un şir de măsuri
ţiei de mărfuri industriale destinate con laţiei prin ridicarea productivităţii muncii, pentru a descărca organele centrale de a aleşilor poporului în activitatea con contribuţie de seamă la întărirea prieteniei
sumului populaţiei. prin reducerea preţului de cost pe baza multe probleme care Ie îngreunau în mod
economisirii materiei prime şi materialelor, nejustificat activitatea, precum şi pentru cretă a sfaturilor. romîno-sovietice şl a colaborării strînse
Plenara C.C. a adoptat o serie de mă combustibilului, energiei electrice, fonduri lărgirea atribuţiilor sfaturilor populare, în
suri de deosebită importanţă în vederea lor băneşti, a combaterii oricărei risipe. treprinderilor, direcţiilor generale şi mi Deputaţilor sfaturilor populare Ie revin între ţările socialiste. (Aplauze).
sporirii masive a producţiei agricole, în După calculele preliminare, fiecare pro nisterelor; la acestea se adaugă măsurile
deosebi a celei de cereale. Deşi în ţara cent de reducere a preţului de cost pe pentru reducerea evidenţei şi formularisti- sarcini de mare răspundere în atragerea
noastră există unele posibilităţi de sporire scara • întregii economii va reprezenta în cii excesive, a înlăturării verigilor paralele
a suprafeţelor arabile, care trebuie negre 1957 o economie de aproape jumătate mi sau inutile în aparatul de stat şi eco E x istă forţe capabile să respingă cu succesmasei largi a oamenilor muncii la gospo
şit valorificate, acestea sînt totuşi limitate, liard lei nomic.
aşa îneît obiectivul principal în domeniul dărirea treburilor obşteşti, în mobilizarea
sporirii producţiei agricole îl constituie Datoria organizaţiilor de partid, sindi In această acţiune partidul aplică cu
creşterea . producţiei la hectar. Realizarea cale, de U.T.M. şi a masei muncitorilor şi fermitate principiul leninist al centralis acestora la sprijinirea acţiunilor întreprin orice agresiune im perialistă
acestei sarcini depinde de mai buna lu tehnicienilor din întreprinderi este de a mului democratic, care îmbină necesitatea se de sfaturile populare. Prin eî, sfatul
crare a pămîntului prin aplicarea unei a- porni o adevărată bătălie pentru fiecare unei conduceri unitare şi coordonate, fără
grotehnîcî avansate, respectarea celor mai procent de ridicare a productivităţii mun de care e cu neputinţă construirea socia popular poate cunoaşte mai adînc proble In politica sa externă, Republica Popu doilea război mondial, desfăşoară cu fe
favorabile termene de însămînţare şi de cii, de reducere a preţului de cost, de eco lismului, cu larga dezvoltare a iniţiativei
executare a altor lucrări agricole, folosi nomii în producţie, pentru a crea noi re şi activităţii creatoare a maselor. mele care preocupă masele şi întări con lară Romînă trebhie să ţină seama de brilitate acţiunea de reînviere a milita
rea unor seminţe de înaltă productivitate, surse materiale şi financiare care să ser
sporirea simţitoare a cantităţii de îngră vească ridicării continue a nivelului de Măsurile elaborate de partid dau sfatu trolul asupra aparatului local administra faptiil că cercurile guvernante din S.U.A. rismului german, care a aruncat în citeva
şăminte minerale şi naturale la hectar, ri trai al populaţiei. rilor populare răspunderi sporite şi, în a-
dicarea productivităţii' muncii agricole şi celaşi timp, drepturi şi posibilităţi mate tiv şi economic. încrederea, dragostea şi şi alte ţări capitaliste desfăşoară o ac rlnduri Europa în flăcările războiului şi
uşurarea acesteia prin mecanizarea com TOVARĂŞI, riale mai largi în vederea bunei gospodă
plexă. In această direcţie trebuie să-şi în riri a resurselor locale şi a stimulării ini stima alegătorilor, ca şi Sprijinul efectiv ţiune sistematică de anihilare a rezulta a pricinuit atîtea suferinţe popoarelor eu
drepte eforturile organizaţiile de partid, in Una din cele mai importante măsuri ţiativei maselor. Prin activitatea perseve
stitutele de cercetări' ştiinţifice, agronomii, luate de partid şi guvern este aceea cu rentă, plină de Iniţiativă a sfaturilor popu acordat de ei deputaţilor lor depind de telor obţinute prin lupta popoarelor pen ropene, printre care şi poporului romîn.
masa ţărănimii muncitoare. privire la desfiinţarea cotelor obligatorii la lare, bogatele resurse de care dispun re
majoritatea produselor agricole; ea însu giunile şi raioanele noastre pot şi trebuie felul în care aceştia îşi vor îndeplini sar tru destindere internaţională. In ultimele O deosebită vigilenţă este necesară faţă
Lichidarea rămînerii în urmă a agricul fleţeşte ţărănimea muncitoare să-şi lucreze să se transforme în izvoare tot maî pu
turii este strîns legată de sarcina funda mai bine pămîntul, spre a spori producţia ternice de satisfacere a cerinţelor eres- cinile de cinste ce le-au fost încredinţate. luni evoluţia situaţiei internaţionale a de acţiunile subversive prin care cercu
mentală a etapei actuale — transforma agricolă şi a contribui Ia dezvoltarea cînde ale populaţiei, de îmbunătăţire a a-
rea socialistă a agriculturii. Ţărănimea schimbului dintre oraş şi sat. Nu incape provizionării oamenilor muncii cu mărfuri Comisiile permanente şi comitetele cetă înfăţişat tabloul unui vast complot impe rile imperialiste încearcă să submineze
muncitoare devine an de an tot mai con1 îndoială, că această hotărîre va întări şi industriale şi alimentare, a condiţiilor lor ţeneşti sînt instrumente de seamă cu aju rialist împotriva păcii şi socialismului. orînduirea socială şi de stat a ţărilor so
ştientă de faptul că numai marea produc mai mult alianţa frăţească intre clasa de locuit, a deservirii lor social-culturale. torul cărora sfaturile populare pot antrena cialiste şi să creeze noi focare de încor
ţie agricolă socialistă este in stare să a- muncitoare şi ţărănimea muncitoare, con Se înţelege că pentru aceasta unele com i masele la o participare efectivă, la rezol Urmărind să readucă ţările arabe sub dare internaţională.
sigure — pe baza muncii în comun, pe tribuind astfel la consolidarea continuă a varea problemelor de interes obştesc. jugul colonialismului, Anglia şi Franţa
mari suprafeţe, cu maşini agricole şi fo oiînduirii denmcrat-populare din patria tete executive ale sfaturilor populare tre au dezlănţuit, cu complicitatea Israelului, In întreaga lume cresc forţele popoare
losind metode agrotehnice — avîntul pro noastră. (Aplauze puternice). buie să se dezbare de obiceiul de a aş In orînduirea democrat-populară un rol o agresiune neprovocată împotriva Egip lor care se opun cu fermitate uneltirilor
ducţiei agricole şi bună starea ţărănimii important revine organizaţiilor obşteşti ale tului. In acelaşi timp oficinele de spio agresive ale noilor pretendenţi la domina
muncitoare. Statul democrat-popular, clasa Producătorii agricoli sînt liberi să-şi tepta ca totul să le pice „de sus", de la clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, naj şi diversiune ale statelor imperialiste ţia mondială. Forţele păcii şi ale socialis
muncitoare acordă un larg şl multilateral de.riacă produsele la preţ de învoială, fie tineretului şi femeilor, organizaţii în ca au organizat putsch-ul contrarevoluţionar mului au silit pe agresorii imperialişti să
sprijin politic şi economic ţărănimii mun pe cale de achiziţii şi contractări, fie pe centru. drul cărora oamenii muncii dezbat proble din Ungaria, în scopul restaurării stăpî- dea înapoi. De vigilenţa şi unitatea luptă
citoare spre a păşi pe calea transformării piaţă. Aceasta va aduce venituri suplimen mele construcţiei socialiste şi participă la nirii capitalisto-moşiereşti şi a dictaturii torilor pentru pace depinde şi de acum
socialiste a agriculturii. (Aplauze). tare însemnate ţăranilor muncitori indivl- Inlîlnirile cu deputaţii şl adunările elec conducerea statului. fascisto-hortiste şi a transformării acestei înainte spulberarea planurilor agresive ale
ţări într-o bază de atac împotriva lagă imperialismului.
torale au arătat între altele ce multe pro Marea Adunare Naţională este o expre rului socialist.
sie fidelă a voinţei poporului romîn, a fap Interesele ţărilor socialiste de apărare a
bleme de interes arzător pentru populaţie tului că în ţara noastră întreaga putere de Eşecul ruşinos cu care s-au încheiat păcii lumii, a independenţei şi securităţii
stat este exercitată de oamenii muncii de aceste aventuri a dovedit că în vremea lor coincid pe deplin cu interesele vitale
se pot rezolva de către organele locale a- la oraşe şi sate. Dezvoltîndu-ş! funcţia le noastră imperialiştii nu mai pot atenta ale tuturor popoarelor iubitoare de pace.
gislativă, Marea Adunare Naţională va după bunul lor plac la independenţa şi li Ţările lagărului socialist au luat nume
tunci cîrid există spirit gospodăresc, ope dezbate problemele fundamentale ale poli bertatea popoarelor, că în lume există roase iniţiative în scopul micşorării încor
ticii interne şi externe a statului, dările forţe capabile să respingă cu succes orice dării internaţionale. Atît timp însă cît
rativitate, atenţie cu adevărat socialistă de seamă ale miniştrilor şi interpelările de agresiune imperialistă. (Aplauze). ţările imperialiste nu numai că refuză să
putaţilor adresate acestora. In intervalul accepte repetatele propuneri de dezar
faţă de nevoile, sezisările şi propunerile dintre sesiunile Marii Adunări Naţionale, Recent, imperialismul american, refu- mare şi lichidare a grupărilor militare închise,
deputaţii sînt chemaţi să desfăşoare o lar zînd să tragă învăţăminte din prăbuşirea dar întăresc blocul agresiv al Atlanticului,
gă activitate în cadrul comisiilor perma agresiunii împotriva Egiptului, a lansat sprijină reînarmarea Germaniei occiden
nente. cu multă vîlvă aşa-zisa „doctrină Eisen- tale şi continuă să organizeze acţiuni
hower“, sub paravanul căreia încearcă să subversive împotriva ţărilor socialiste —
Regimul nostru de democraţie populară, ocupe poziţiile slăbite ale vechilor pu Romînia, precum şî celelalte ţări ale la
formă a dictaturii proletariatului, asigură teri colonialiste în Orientul Apropiat şt gărului socialist, îşi vor întări capacitatea
cele mai largi drepturi şl libertăţi oameni Mijlociu şi să supună unei robii şi mai de apărare şl vor menţine Tratatul dc la
lor muncii, Ie creează depline posibilităţi de grele ţările din această parte a lumii. Varşovia ca un scut al Independenţei şi
a participa la gospodărirea treburilor ob Gogoriţa „primejdiei comuniste" sub care securităţii lor. (Aplauze).
şteşti, Ia conducerea statu lu i; in acelaşi politica americană încearcă să-şi ascundă
timp, puterea populară apără cu vigilenţă scopurile sale de dominaţie mondială, nu Propaganda oficială americană nu con
cuceririle revoluţionare ale oamenilor poate însă înşela popoarele. „NcuT‘ colo teneşte să vorbească despre „cortina de
muncii, zdrobeşte cu hotărîre orice uneltiri nialism nu va avea o soartă mai bună fier", pe care, chipurile, statele socialiste
ale duşmanilor poporului. Apărînd şi dez- decît cel vechi. Nici o încercare de a 1 ar fi ridicat-o Intre ele şl ţările capitaliste.
voltînd libeităliie oamenilor muncii, pute prezenta sub o nouă firmă nu-1 poate sal In realitate însă, cortina de fier o ridică
rea populară nu Îngăduie şî nu va îngădui va de pieirea inevitabilă. acel ce aplică o politică de discriminare
niciodată ca aceste libertăţi, dobindite prin In domeniul comerţului faţă de ţara noas
grele jertfe de oamenii muncii, să fie fo Mişcarea de eliberare a popoarelor de tră şl de alte ţări socialiste, acei ce îm
losite împotriva cuceririlor sfinte ale a- sub jugul colonial este o forţă invinci piedică desfăşurarea normală a schimbu
cestula. (Aplauze puternice). bilă a epocii noastre. Poporul romîn a spri rilor culturale cu ţara noastră, acei ce
jinit şi sprijină cu profundă simpatie lupta pretind ziariştilor noştri dornici să vî-
In cursul campaniei electorale, întregul eroică pentru libertate şi independenţă a riteze S.U.A. amprente digitale ca unor
nostru popor muncitor a arătat încă odată popoarelor Asiei şi Africii. (Aplauze). criminali de drept comun. Cercurile Im
că este însufleţit de hotărîrea nestrămutată perialiste americane încalcă în relaţiile cu
de a merge spre noi succese pe drumul Conţinutul agresiv al politicii americane Republica Populară Romînă ca şi cu alte
îşi găseşte expresia în crearea blocurilor ţări socialiste uzanţele internaţionale ele
pe care şi l-a ales, drumul construirii so militare agresive de tipul N.A.T.O., mentare, amesteeîndu-se în treburile in
S.E.A.T.O. şi pactului de la Bagdad, în terne ale statului nostru, jignind demni
cialismului ; el este hotărît să consolideze instalarea de baze militare atomice în tatea naţională a poporului romîn şi
diferite ţări din Europa şi Asia, cît şi în preconizînd pe faţă răsturnarea regimului
şi să dezvolte democraţia socialistă, sin adincirea scindării Europei prin crearea democrat-popular.
„Euratom"-ului şî a aşa-zîseî „pieţe unice
gura democraţie reală, cu adevărat popu europene".
lară, să întărească necontenit statul demo Puterile occidentale, continuînd politica
crat-popular, pavăza sigură a independen
cetăţenilor. tei şi cuceririlor sale. (Aplauze). nefastă ce a dus la dezlănţuirea celui de-al (Cov inuare în pag. 3-a)
