Page 11 - 1957-02
P. 11
Hr. 6C8 DRUMUi SOCfAr JSMW.U1 Fag. '
¦ -A » » ........ .
C u v î n i a r e atovarăşului Gh. Gîndirea creatoare BUCURIE
(Urmare din pag. 2-a) $ vasal al marilor puteri au apus pentru în slujba progresului tehnic Cîntaţi viori un cînt de bucurie
vecie. Poporul nostru concepe relaţiile Urzit în ritm de sîrbă ori chindie,
Nu ne îndoim cîtuşi de puţin că re ducătorilor trusturilor -de armament. cu alte ţări numai pe baza strictei res Un mijloc de seamă în sporirea 8.000 m. steri lemne de foc sînt uti Căci inima îmi rîde ascultîndu-l
gimul de democraţie populară nU este Nici nouă nu ne place regimul social- pectări a suveranităţii noastre naţio Şi sprinten pasul mi-i, şi sprinten gîndu!
pe placul unor personalităţi oficiale politic din S.U.A. Dar aşa cum poporul nale, a neamestecului în treburile producţiei îl constituie înzestrarea u- lizaţi în alta parte. Colectivul 'format
^mericane. La ,urma urmelor poporul i nostru nu impune nimănui regimul noastre interne, a respectării dreptului Daţi bucuriei glas, ca să răsune
romîn a instaurat orînduirea democrat- său social-politic şi nu se amestecă fiecărui popor de a avea orînduirea nităţilor economice productive cu teh din Ştefan Torok, Andrei Katona şi In avalanşa zvonului de strune
¦populară nu pentru" a fi pe plac arhi- în treburile interne ale altor ţări, tot pe care şi-a ales-o. (Aplauze puter Şi să se-nalţe în slăvi, biruitoare,
miliardarilor din Wall Street sau con- nice). nica cea mai înaltă. Acest lucru se Mircea Ştefan are satisfacţia străda Mai sus, către lumină, către soare!
aşa nu admite ca cineva să se ames-
te.ee în propriile lui treburi. Vremurile poate realiza pe două c ă i: prin dota niilor lui. Inovaţia colectivului de ino Prietene, tovarăşe, tu, frate,
cînd Romînia putea fi tratată ca un Ascultă-ţi inima în piept cum bate,
rea cu aparatură tehnică nouă, mo vatori conduşi de inginerul Mircea Ş-ai s-o auzi cum cîntă, ca o strună,
Cu bucuria.ţării împreună!
dernă, şi prin perfecţionarea celei e- PopesGU de la oţelăria Siemens Martin
A noastră-i plinea albă din hambare,
xistente. In ce priveşte a doua cale, Hunedoara — „Automatizarea inver Al nostru-i vinul dulce din pahare
Şi munţii şi pădurile şi glia
in întrecerea istorică dintre capitalism un rol deosebit de important revine sării focului la cuptoarele Siemens Pe care ne-a-nflorit gospodăria.
şi socialism, victoria va aparţine socialism ului
inovatorilor şi raţionalizatorilor. Martin" — aduce anual combinatului A noastră-i fonta, fierul şi cărbunii
Şi mlădierea sprintenă a strunii.
Gîndirea, munca lor creatoare este economii de aproape 2.000.000 lei. In Stăpînii noi sîntem, şi noi culegem,
Şi gospodarii singuri ni-i alegem.
TOVARĂŞI, ciade anticomuniste şi antisovietice n-a crizei generale a capitalismului, la as aceea care descoperă şi pune în va 6 luni de zile de. la aplicarea ino
întreprins capitalul internaţional în cei cuţirea tuturor contradicţiilor lui. Se a- Iar azi, cînd merg în strai de sărbătoare
Cercurile imperialiste din S.U.A., 40 de ani care au trecut de la Revo dîncesc mereu ciocnirile de interese loare uriaşele rezerve care există la vaţiei „Modificarea sistemului de eva Să-mi spun cinstit cuv intui la votare
străduindu-se să-şi camufleze încercări luţia din Octombrie 1 Sfîrşitul ruşinos între ţările imperialiste, creşte avîntul Cîntaţi viorii Să scapere arcuşul
le de cucerire a dominaţiei mondiale, al acestor cruciade purtate în numele luptei popoarelor împotriva colonia fiecare loc de muncă, în fiecare uzi cuare a zgurii de sub cuptoarele Sie Ce ne-nsoţeşte cu cîntări urcuşul l
s-au pus în fruntea unei vaste cru intereselor reacţiunii imperialiste şi în lismului, răbufneşte tot mai puternic
ciade anticomuniste, menită, în inten deosebi sfîrşitul aventurii hitleriste, ar revolta maselor muncitoare împotriva nă. Adevăraţi constructori ai soda- ' mens Martin“, rodul muncii tov. I. i
ţia lor, să slăbească forţa de atrac trebui să îndemne la mai mult calm sistemului inuman al exploatării ca
ţie crescîndă a socialismului. Cît de şi simţ al realităţii pe toţi cei dornici pitaliste. lismului, aceşti oameni nu se împacă Ghiran şi Zaharia Farcaş, au fost ob Cîntaţi viori, un cînt de bucurie
actuale sînt şi astăzi inspiratele cuvin să pornească pe aceeaşi cale. Forţa Urzit în ritm de sîrbă, ori chindie,
te ale lui Marx şi Engels, scrise încă Ideilor marxism-leninismului este in Zadarnic agită imperialiştii gogoriţa cu rutina, cu stagnarea, ci, pe baza ţinute economii de peste 143.000 lei. Căci inima îmi rîde ascultîndu-l
cu un veac în urmă, despre forţa idei vincibilă 1 (Aplauze prelungite). „exportului revoluţiei" j zadarnic în Şi sprinten pasul 'mi-i, şi sprinten ghidul.
lor comunismului, într-o vreme cînd cearcă să ascundă realitatea din ţările însuşirii celor mai noi cuceriri ale Un grup de tehnicieni de la întreprin
toate forţele reacţiuniir— papa şi ţa Marea Revoluţie Socialistă di.n Qc- occidentale cu basme dulcege des C. BEIU
rul, radicalii francezi şi poliţiştii ger tombrie a provocat prima spărtură pre „capitalismul popular" şi „pacea ştiinţei şi tehnicii, caută să atingă şi derea locală „1 Mai“ Deva, prin uti
mani — se tlniseră într-o sfîntă alian în sistemul mondial al capitalismului.. socială“. In fiecare ţară capitalistă e-
ţă împotriva „stafiei“ comunismului I După zdrobirea fascismului în al doi xistă factorii care generează lupta de ating cele mai înalte culmi ale teh lizarea cărbunelui în cuptoarele de var
lea război mondial, lumea capitalistă eliberare a maselor, lupta pentru trans
Au trecut mai bine de 100 de ani s-a micşorat mult, iar socialismul a formarea revoluţionară a societăţii. Ex nicii. în proporţii de 70%', aduce economii
de prigoană, de minciuni şi calomnii ieşit din cadrul unei singure ţări trans- perienţa istorică dovedeşte că nici în
menite să înăbuşe lupta de eliberare formîndu-se într-un puternic sistem şelăciunea şi mistificarea, nici încer Astfel de oameni, sînt nenumăraţi de peste 1.300.000 lei anual. La Pe-
a celor ce muncesc din jugul capita mondial. cările de subminare a statelor socia
lului. Dar ideile atotbiruitoare ale mar liste nu pot prelungi la infinit exis şi în regiunea noastră. Nu există în trila, tov. Ladislau Haidu armează ga
xismului n-au putut fi nimicite, aşa Demagogia făţarnică a apologeţilor tenţa sistemului capitalist. Realitatea
cum nu pot fi nimicite clasa munci „democraţiei" burgheze şi ameninţările demonstrează că în timp ce forţele ca treprindere industrială mare sau mică, leriile cu şine vechi de cale ferată; la
toare, poporul. Ideile comunismului adepţilor politicii „de pe poziţii de pitalismului slăbesc, în timp ce conti
erau o forţă de temut pentru capita forţă“ nu sînt în stare să conteste a- nuă procesul de descompunere şi pu unitate economică al cărei profil să Atelierele G.F.R. Simeria, tovarăşul Si-
lişti încă acum o sută de ani. Cu atît devărurile universal valabile ale mar trezire a capitalismului, forţele socia
mai mare este forţa Ideilor marxism- xism-leninismului, pe deplin confir lismului sînt în plină ascensiune şi nu ofere condiţii pentru această miş mion Borza rectifică scaunele de linze
leninlsmului acum, cînd ele stau la ba mate de întreaga desfăşurare a isto
za politicii de stat a numeroase ţări riei. Creşterea agresivităţii cercurilor cîştigă noi şi inoi victorii în întrece care, care să nu-şi aibă inovatorii ei. la ţevile de admisie ale locomotivelor
din Europa şl Asia, au cucerit conş conducătoare ale imperialismului do
tiinţa a sute de milioane de oameni, vedeşte nu forţă, ci slăbiciunea cres rea istorică între capitalism şi socia Incepînd cu marele combinat siderur aflate în reparaţie cu un dispozitiv
exercită o forţă de atracţie tot mai cândă internă a acestuia. Optimismul
puternică în întreaga lume. Cite cru lor de paradă nu poate ascunde faptul lism. Victoria în această întrecere va gic şi sfîrşind cu ultima cooperativă special.
că asistăm la continua dezvoltare a
aparţine socialismului ! (Aplauze în meşteşugărească, peste tot, dorinţa u- Peste tot, la Hunedoara, Simeria,
delungate). şurării muncii, a îndeplinirii cu un Petroşani, Lupeni, Călan, Teiuş, panou VOM VOTA pentru fericirea copiilor
ceas mai devreme a planului a făcut ri de onoare cu inovatori fruntaşi. O n oştri. . .
cunoscut regiunii şi chiar ţării nume explicaţie laconică sub fotografie arată
le acelora care prin nopţile lor de numele inovatorului, suma economii Astăzi, oamenii muncii de> pe cînd n-ar. fi putut visa să tră
veghe, prin munca lor neobosită au lor, posibilităţile de extindere. Pe pa întinsul patriei noastre vor în iască un mecanic în regimul
dat un nou imbold tehnicii. noul de la U.R.U.M.P., numele tov. credinţa conducerea ţării celor trecut.. De asemenea s-au con
Traian Ţecu, Jio Jiteanu; la Gălan, mai buni fii ai patriei, candida struit pentru noi o serie de blo
Obişnuit cifrele sînt seci, dar une tov. Ay Iosif e bine cunoscut; Iosif ţilor F.D.P. Spre deosebire de
ori parcă prind viaţă, parcă vorbesc. Şardy şi Emeric Kacso la Petrila; altădată, cînd deputaţii erau curi, s-au primit împrumuturi
La Combinatul siderurgic Hunedoara, Paul Solok la Livezeni; Dumitru Al- „aleşi“ doar din rîndurile cla ele stat pentru construcţia de
economiile antecalculate pe 1956 în bescu la Vulcan şi atîţia alţii ca ei. selor exploatatoare, candidaţii locuinţe individuale. Şi de cîte
sumează 11.490.525 lei. Anul trecut F D.P. sînt cu adevărat aleşi din
exploatările carbonifere din Valea Mişcarea inovatorilor, cuprinde zi de mijlocul nostru, al oamenilor n-am mai putea vorbi ?
Jiului au depus la cabinetele tehnice zi mase tot mai largi de oameni; ea Pentru a întări şi mai mult
peste 700 propuneri de inovaţii, ra constituie unul din factorii importanţi muncii. Eu vreau să spun cu a-
ţionalizări şi perfecţionări tehnice. în scurtarea ciclului de fabricaţie al cest prilej cîteva cuvinte despre votul nostru, împreună cu orta
produselor, Ţii mărirea vitezei de cir viaţa noastră, a mecanicilor de cul meu Popa Cornel, ne anga
locomotivă. Se ştie că în regi jăm să parcurgem cu locomoti
Spre noi succese aîe construcţiei, pentru o La „Ceramica“ Baru Mare, prin in culaţie a fondurilor de rulment, îri mul trecut ceferiştii au avut va noastră pînă la 1 august
viaţă mai îmbelşugată şi mai frumoasă mult de suferit de pe urma ex 50.000 km. peste cei prevăzuţi
trarea în funcţiune a instalaţiei de creşterea productivităţii muncii şi re ploatării staţului capitalist. Alta între două reparaţii generale.
este însă starea de lucruri de
gazeificare a Jigniţilor inferiori, anual, ducerea preţului de cost. azi. Mecanicii de locomotive Trebuie să vă mărturisesc că
am o fetiţă care abia a împlinit
. TOVĂRĂŞII CETĂŢENII . lul de resurse naturale, poporul nostru coexistenţă paşnică cu toate popoarele, De la Consiliul regional al F.D.P. sînt apreciaţi pentru munca lor doi anişori. Mi-e tarei dragă, ca
este harnic, talentat, însufleţit de un de vigilenţă faţă de uneltirile duşma lumina ochilor din cap. Pentru
Intîmpinăm alegerile pentru Marea fierbinte patriotism. Bazia materială nilor păcii şi socialismului, de grijă Ansamblul de estradă al armatei din Bucureşti, condus de şi răsplătiţi ca atare. De pildă, ca ea să trăiască în pace şi fe
Adunare Naţională cir’ un bogat bilanţ pe care ne sprijinim în construirea so pentru întărirea capacităţii de apărare maiorul Alexandru Burtea, a întreprins în regiunea Hunedoa eu ciştig cîte 2.000-2.400 lei pe ricire, votez candidaţii F. D. P.
de înfăptuiri, aşa cum niciodată în tre- cialismului s-a întărit, experienţa noas a patriei" noastre. (Aplauze). ra un turneu. Au fost date 26 de reprezentaţii la care au luat
cut*nu s-a ţrntut prezenta vreun partid tră a crescut. parte peste 18.000 spectatori. lună. Din această sumă, se în luptători, activi pentru cauza
în faţa alegătorilor. Partidul nostru este convins că vo păcii şi socialismului.
Forţa statului democrat-popular se tul poporului va constitui o nouă şl Programul închinat alegerilor s-a bucurat 'de o bogată şi ţelege că pot să trăiesc fără
Ce dovedesc, toate aceste înfăptuiri, întăreşte necontenit. Ne bizuim pe puternică expresie a unităţii politico- variată alcătuire artistică, avînd o concepţie unitară. Peste tot PAUL ERDEY
care umplu de mîndrie îndreptăţită ini prieteni încercaţi, de nădejde. Nu în morale a poporului muncitor, a hotă- pe unde s-a deplasat ansamblul s-a bucurat de succes şi de grija zilei de mîine, cum nici
ma oricărui om ce-şi iubeşte patria ? cape îndoială că, sub conducerea parti rîrii sale de a-şi închina toate forţele călduroase primiri. In centrele muncitoreşti Hunedoara şi Va mecanic de locomotivă
dului, luminosul program de acţiune cauzei apărării păcii, construirii socia lea Jiului, muncitorii au apreciat prin aplauze însufleţite origi Simeria
Ele dovedesc că- eliberarea de sub al poporului care a fost elaborat de lismului, a înfloririi patriei noastre nalitatea textelor, interpretarea şi regia.
jugul capitaliştilor şi moşierilor din Congresul al II-lea al P.M.R. şi de scumpe şi ridicării nivelului de trai . . . ş i înflorirea gospodăriei
ţară ca şi al capitaliştilor străini a Plenara C.C. al P.M.R. din decem al celor ce muncesc. (Aplauze). Minerii de la Aninoasa şi Lupeni, entuziasmaţi de căldura noastre colective
trezit uriaşele energii creatoare ale brie 1956 va fi înfăptuit cu succes. cu care actorii le-au transmis mesagiul artei lor, s-au angajat
poporului romîn, voinţa sa neînfrîntă Pentru acest program Frontul Demo Trăiască inspiratorul şl organizato să-şi sporească eforturile pentru a da patriei mai mult cărbune. Au trecut puţini ani de cînd stăpînii nit mii şi mii de familii printre care se
de a-şi făuri un viitor fericit. Ele do craţiei Populare vă cheamă să vă daţi rul victoriilor poporului muncitor — . bpCditorirsatului Dobîrca, au ţinut cu tot dinadinsul să-şi celor mai roditoare pămînturi erau numără şi familia mea. Pot spune că
vedesc că poporul nostru are în frun- votul. (Aplauze puternice). Partidul Muncitoresc Romîn I exprime mulţumii ea pentru programul ce le-a fost prezentat, fe- moşierii. Noi, ţăranii muncitori, indife într-adevăr în gospodăria colectivă am
tea lui un conducător profund devotat licitînd actorii şi oferindu-le buchete de flori. rent că eram de naţionalitate romînă, găsit o viaţă fericită. Aici muncim în
intereselor oamenilor muncii, Parti Votul poporului nostru în alegerile Trăiască patria ..noastră, Republica maghiară sau germană, munceam ca frăţiţi romîni şi saşi. Ura a dispărut
dul Muncitoresc Romîn, avangarda pentru Marea Adunare Naţională va Populară Romînă I Naturaleţea şi măiestria cu care actori ca Elena Bunea, robii moşiile acestora şi simţeam din dintre noi, ne iubim unii pe alţii ca
clasei muncitoare, care-1 călăuzeşte pe fi un vot pentru politica internă şi ex plin greutăţile provocate de orînduirea fraţii şi ne ajutăm tot ca fraţii. In
un drum just. (Aplauze puternice, ternă a partidului nostru: politica de Trăiască poporul muncitor romîn, Mişu Ghimpu, Baştulescu Comânel, Rebi Albert şi alţii ca a- burghezo-moşierească. ¦G.A.C. realizăm venituri cu mult mai
ovaţii). dezvoltare economică şi culturală a constructor al socialismului I mari decît în gospodăria individuală
patriei, de asigurare a bunei stări a ceştia şi-au interpretat rolurile încredinţate, dovedesc bogatele Pentru a putea sparge unitatea oa fiindcă munca este mai organizată şi
Partidul cheamă oamenii muncii la poporului, de întărire a statului demo (Aplauze puternice, îndelung repe menilor muncii, pentru, a le distrage pămîntul se lucrează mecanizat. De
noi realizări menite să facă economia crat-popular, politica de consolidare resurse artistice de care dispune ansamblul. atenţia de la frămîntările sociale, ex cînd sînt colectivist mă hrănesc mai
ţării mai puternică, viaţa oamenilor continuă a unităţii ţărilor socialiste tate. Asistenţa în picioare ovaţionează ploatatorii căutau să semene vrajbă în bine, familia mi-i mai bine îmbrăcată
mai îmbelşugată şi mai frumoasă. în frunte cu Uniunea Sovietică, de Timp de mai bine de două săptămîni, prin muncă stărui tre naţionalităţi. Pe noi, ţăranii mun şi în afară de acestea am reuşit să-
îndelung pentru partid, pentru Comite toare, străbătută de simţul datoriei, artiştii ansamblului arma citori de naţionalitate germană, ne în mi construiesc o casă cu 3 camere,’
Patria rtoastră este bogata în tot fe- tei, au cutreierat meleagurile hv.neăorene, dînd aripi cîntecu- demnau să-i urîm pe romîni şi să-i di bucătărie, baie, cămară de alimente şi
tul Central al partidului, pentru vic lui şi versului, chemînd oamenii înspre bucuria şi frumuseţea spreţuim. Exploatatorii de naţionalitate alte dependinţe.
toria în alegeri ă Frontului Democra vieţii noi, ce se înalţă tot mai măreţ. în întreaga noastră patrie. romînă îndemnau, la rîndul lor, pe
ţăranii muncitori romîni să ne urască, Pe viitor, gospodăria noastră colec-i
ţiei Populare). Contribuţia pe care ansamblul a adus-o în timpul campa pe noi cei de naţionalitate germană, tivă va cunoaşte o şi mai mare înflo
niei alegerilor, a constituit un preţios ajutor în munca de sau pe cei de alte naţionalităţi. rire; vom înfiinţa noi ramuri anexe,
Minerii din Valea Jiului şi-au depăşit sarcinile de plan popularizare a acestui mare eveniment şi a dus totodată, la o vom lărgi pe cele existente, vom măJ
şi mai puternică sudare între armată şi ponor. Oamenii mun Aceste vremuri urîte au apus pentru ri producţia la hectar. Toate acestea
Minerii din Valea Jiului se prezin plan pe 1957, întrecerea între colec Tot 12.000 lone de cărbune peste cii din regiunea noastră poartă o deosebită recunoştinţă actori totdeauna în ţara noastră. Astăzi oa vor face ca veniturile noastre să creas
tă astăzi cu fruntea sus în faţa ur tivele exploatărilor carbonifere din' planul anual şi-au propus să exlra^ lor militari, ce nu şi-au precupeţit eforturile şi le-au prezentat menii muncii din R.P.R., indiferent de că, iaf nivelul de viaţă să se îmbună
nelor de v o t ! Au de fapt tot drep bazin, pentru îndeplinirea sarcinilor . gă şi minerii din Petrila. Ei au mun o artă cu reale calităţi, exprimîndu-şi în aceiaşi timp sincera naţionalitate, au drepturi egale. tăţească şi mai mult.
tul să încerce un sentiment de mîn de plan anuale înainte de termen. cit pînă acum în mod exemplar. Pla dorinţă de a-i vedea cît mai des în mijlocul lor.
drie : în luna ianuarie ei au extras nul pe !una ianuarie a fost îndepli Partidul ne-a arătat că drumul ţă Pentru înflorirea gospodăriei noastre
In angajamentul colectivului minei' Consiliul regional F. D. P. Hunedoara aduce un călduros rănimii muncitoare este drumul gospo colective' pe care o iubim mai mult
în plus 4.299 tone cărbune cocsîfî- Lonea este prevăzută extragerea a nit cu două zile înainte de sfîrşitul dăriei colective. Pe acest drum au por-
12.000 tone cărbune peste planul a- salut Ansamblului de estradă al Armatei pentru contribuţia a-
cabîl şl energetic. nual. In prima lună a anului, minerii, lunii. Toate sectoarele acestei mine
In frunte se sitiilază mina Lonea. tehnicienii şi Inginerii' de la Lonea şi-au depăşit sarcinile de plan. Sec dusâ muncii în campania electorală şi îi urează noi succese în
au extras în plus mai bine de un
Se ştie că minerii din Lonea au ini sfert din această cantitate. torul V, de pildă, a îndeplinit planul activitatea sa de viitor.
ţiat, cu prilejul dezbaterii cifrelor de lunar încă de la 24 Ianuarie.
ca pe orice, pentru viaţa noastră, vom
ÎNSEMNĂRI d e s p r e t r e c u t ş i p r e z e n t lor. „Aici în uzină, oamenii nu erau nu mai puţin de 10 cîrciumi, cutii mur fiecare zi erau accidente, nu exista nici vota cu încredere candidatul F.D.P.
aruncaţi de soldaţi îmbrăcaţi în ar dare unde conul Bîrsan chema munci
P rin muri, ci erau aruncaţi de chinurile foa torii la „cinste", pentru ca alcoolul să un spital. Loviţi, arşi, străpunşi, sîn- SIMION ŞGHORSTEN
metei, de groaza şomajului. După ce desăvîrşească lucrarea gazelor, căldu
cutreerase multe întreprinderi din Mol rii şi bolilor. gerînd cei peste care cădea nenoro membru al G.A.G. din Gîrbova
dova şi Ardeal, în căutare de lucru,
muncitorul Forţu Petru a ajuns şi aici, Oamenii ştiu însă să sintetizeze în cirea erau duşi la Deva în căruţe, pe Cartierul
pe valea acestei Cerne cenuşii, bătînd cîteva cuvinte chinul vieţii lor amare, mecanizatorilor
azi la porţile uzinei. Nu o zi, nu două ci pe vremea cînd la cîrma ţării domneau paie sau pe seîndura goală. Aşa arăta
săptămîni în şir, cu disperare, uluit capitaliştii — moşierii. „Pe atunci ni In parte a dinspre Apoldu de Jos
pentru că într-o asemenea uzină nu meni nu ieşea la pensie" — îmi spu grija faţă de om în statul burghezo- a satului Miercurea se afla în u r
poate fi găsit şi pentru el un loc. nea un tovarăş. mă cu cîţiva ani un teren viran.
Abia într-un tîrziu a putut să intre, dar moşieresc. Astăzi, un număr de 3 spi Pe atunci nu se gîndea nimeni că
nu ca muncitor calificat. A intrat la înţelegeţi toată drama pe care au va veni timpul ca şi pe acest teren
oţelărie, începînd cu treapta cea mai trăit-o oamenii atunci? Înţelegeţi toa tale, dintre care unul cu 6 înzestrare să se ridice cîndva construcţii. Şi
de jos a necalificaţilor — la gazogene. tă greutatea adusă împotriva capita totuşi aici a răsărit ca din păm înt
A intrat acolo unde din cauza condi lismului în aceste cîteva cuvinte ? din cea mai modernă a ţării, găz un cartier nou al comunei — car
ţiilor proaste de lucru, din cauza ga „Nimeni nu ieşea la pensie". In aşa- tierul mecanizatorilor de la S.M.T.
De jur împrejur, dealuri domoale, Din coşurile înalte ies neîntrerupt pil lăsat vestigiile: cetatea medievală a zelor nu se vedea om pe om. Intr-o zisa uzină de stat, din beneficiile că duiesc în mod gratuit oamenii muncii
odihnitoare pe care suie alene poteci curi groase de fum, păţind albastrul ce Huniazilor. Singuratică, asemenea unui temperatură de iad, îmbinată cu ga reia se înfruptau cîţiva oameni, mun Iată, de exemplu, ce spune
ce-şi fac Ioc printre nămeţii proaspăt rului. Halele secţiilor, mari cît fabricile, cuib de vulturi, ea îşi înalţă semeaţă zele emanate de materia supusă to citorii nu pu'teau să atingă vîrsta pen în vederea reîmprospătării forţei de văduva Maria Opreanu, m am a m e
căzuţi. Sus pe crestele dealurilor e dau siguranţă şi stabilitate peisajului. turnurile ascuţite şi zvelte, privind par pirii, apăreau şi dispăreau umbre, în tru a ajunge la pensie. Munca de canicului Nicolae Opreanu de la,
linişte. Doar vîntul ce scutură zăpada Roşul construcţiei termocentralei, al că invidioasă prin ochii mici ai feres tr-o mişcare haotică, neînţeleasă pen sclav, brută, căldura fără pic de pro muncă. Un număr mai mare de 100 de S.M.T. Miercurea:
din crengile pomilor, se face simţit. noului club, al clădirilor oraşului mun truicilor viaţa ce o înconjoară, neînţe tru noul venit. Duduitul focului din tecţie, gazele, constituiau un prim front
Dacă nu ţi-ai arunca privirea în jos, citoresc îţi îmbujorează faţa, iar jo leasă pentru ea. camerele cuptoarelor, vuietul macarale de atao împotriva vieţii oamenilor. Pe medici stau la datorie, în slujba ce — Am îmbătrînit mutîndu-mă
te-ai crede în mijlocul unui peisaj cul macaralelor, acel „dute-vino" al lor, luminile flăcărilor înfricoşau pe atunci nu se ştia ce-i aceea mecani ăintr-un loc în altul, închiriind cînd
trenurilor şi autocamioanelor, îi dau De acolo privirea călătoreşte mai cei neobişnuiţi. Iar cînd noul venit era zare. Acum 13 ani, cînd Sireteanu Con lor ce muncesc, mărturie a grijii parti o locuinţă cînd alta De-a lungul ce
lipsit parcă de măreţia ce o dau a- peisajului mişcare. Totul se desfăşoa departe peste vechiul oraş, cenuşiu şi de la ţară, străin de ceea ce înseamnă stantin a intrat la furnale, trebuia să lor 60 de ani ce i-am lăsat în urm ă
ceste locuri, semeţia giganţilor de oţel, ră în acordurile largi ale cirrtecului prăfuit; cu străzi întortochiate şi case cît de cît o uzină, obişnuit cu liniştea încarce 32 de cărucioare a peste 1.000 dului faţă de om acordînd asistenţă am trăit cu dorinţa să am şi eu
sau imensitatea locuinţelor muncito oţelului, în care se armonizează du bătrîne. Vechiul oraş a rămas în ur şi cu aerul curat al cîmpului, cu lu kg. fiecare. 32 de cărucioare în 8 ore I casa mea, dar acest lucru nu a fost
reşti. duitul surd al furnalelor şi cuptoare ma dezvoltării combinatului. E strimt, mina soarelui, cunoştea o spaimă cu Cu braţele le împingea spre gîtul fur medicală în mod gratuit atît în cazuri cu putinţă în trecut. Dorinţa mea
lor Martin, şuieratul nervos al loco înghesuit, deşi sfatul popular orăşe adevărat de moarte. Era într-adevăr în nalului, cu spatele, cu picioarele, cu s-a împlinit abia acum. Statul de
Dar privirea nu poate adăsta mult motivelor, clacsoanele autoritare ale nesc a pornit o serioasă ofensivă edi groapa cu sălbăticiuni, în curtea Caste pieptul. Cine nu cunoaşte oare astăzi de spitalizare cît şi la domiciliu. mocrat-popular ne-a dat un împru
pe aceste locuri „liniştite“, ci ea este maşinilor şi alte o mie şi o mie de litară, asfaltînd şi canalizînd întregul lului Huniazilor. contrastul izbitor între trecut şi prezent m ut de 18.000 lei, şi în afară de a-
chemată a vedea ceea ce se petrece sunete. oraş. cînd pentru mînuirea unui furnal de Şi cîte lucruri noi nu s-au înfăptuit ceasta, ne-a dat materiale de con
jos, pe unde curge Cerna, un rîu ce La toate acestea se adăugau ma mică capacitate trebuiau sute de oa strucţii la preţ oficial. In felul a-
nuşiu, tulbure. Acolo peisajul se schim E un peisaj aspru, dur ca minereul, Apoi privirea urcă pe pantele do nevrele electorale, unde conul Bîrsan, meni, şi cine nu ştie că la furnalul în anii puterii populare 1 O enumerare cesta am putut construi casa cu ca
bă dintr-odată, ca într-un film. Dintr-o ca fierul. Dar această asprime, aceas moale ale dealului Chizid. Fără voie deputat de Hunedoara, cutreiera uzina re mă mîndresc. Acum sînt mulţu
•clipă într-alta, eşti în altă lume, ui- tă duritate are ceva măreţ, pentru că zăreşti privelişti ce-ţi desfată ochii şi în lung şi-n lat pentru a proslăvi mun de 700 m.c. dat în folosinţă recent cît de cît sumară a unor înfăptuiri mită că-trăiesc în casa mea.
tînd de liniştea domoală a dealurilor. poartă pecetea creaţiei omului. Aici, inima. Sus, pe dealul Chizid, te sa citorilor fericirea de care se bucura. Şi sînt necesari cu 40 la sută mai puţini
Jos, scăldată în soare, respiră ca un omul şi-a ridicat sieşi şi muncii sale lută vesel şi prietenos, oraşul cel nou, cine dintre locatarii băştinaşi ai Hu oameni, datorită înaltei mecanizări; este edificatoare: uzina cocso-chimică, La fel ca ' mecanicul Nicolae O-
uriaş prin nenumăraţi plămîni, Hune un imn, ale cărui versuri sînt încrus respirînd curăţenie, lumină şi tihnă, nedoarei nti cunoaşte matrapaslîcurile că sus, pe platforma de încărcare, oa preanu şi-au construit case noi, cu
doara cea răscolitoare şi dinamică. tate pe fundament de fier, beton şl că întregind astfel peisajul ca o cunună făcute de acest agent al burgheziei şi menii doar dirijează vagonetele spre furnalele 5 şi 6, fabrica de aglomerare, împrumut acordat de stat şi meca
Pulsul ei este trepidant, atmosfera clo rămidă, la cea mai înaltă temperatură. de lauri pe fruntea unui învingător. cine nu-şi dă seama de „dragostea“ pîlnia furnalului. Cine nu a simţit în nicii Nicolae Răulea, loan Caracea
cotitoare, ca în clipele cele mai înfer- Aici şi natura parcă, în comparaţie cu cu care acesta „atrăgea" muncitorii anii puterii populare grija părintească noul oraş muncitoresc cu peste 2000 şi mulţi mecanizatori. Ei au prim it
bîntate ale unei lupte. Cu deosebirea ceea ce a zidit omul, păleşte. Am stat de vorbă cu oamenii uzi ca să-l voteze ? Pe o distanţă mică, a partidului faţă de condiţiile de mun în.. total peste 100.000 Ici îm prum ut
că această adevărată divizie de arti nei care au lucrat aici în vremea ca de numai 301) de metri, de la poarta că şi de trai ale celor ce muncesc ? de apartamente, cît şi alte numeroase
lerie grea a industriei noastre romî- Sînt sute şi chiar mii de exemplare pitalismului şi care nu odată făceau uzinei şi pînă la aşa-zisul centru, erau Şi ce contrast izbitor este între trecut de la stat pentru a=-şi construi lo->
neşti luptă 24 de ore în fiecare zi pe care nu pot fi trecute cu vederea, în povestirile lor asemănare dintre şi prezent cînd într-un centru industrial construcţii ce sînt în executare vin şi cuinţe individuale.
un front larg care trece pe la fiecare a- ceea ce întrece de 100 de ori con groapa sălbătăciunilor de la Castelul cu o tehnică rudimente ă, unde în
telier şi secţie, pe la fiecare om. Spre strucţiile ridicate timp de un veac de Huniazilor şi nelegiuirile cumplite în întăresc în modul cel mai grăitor po
cer se înalţă, Iuîndu-se în întrecere către burghezo-moşierimea străină şi dreptate împotriva oamenilor pe vre
furnalele, din rîndul cărora desprinzi autohtonă. mea cînd uzinele purtau numele litica înţeleaptă a partidului, care ex
siluieta puternică, masivă, a celui de „U.F.H.“ (Uzinele de fier Hunedoara).
700 m.c., ridicat anul trecut. O pădure Despărţindu-se cu greu, privirea primă năzuinţele întregului nostru po
de ţevi mai groase şi mai subţiri şer călătoreşte mai departe, la o azvîrli- întreaga uzină era o imensă groapă
puiesc capricios, se încolăcesc în jurul tură de băţ de uzină, dincolo de Cer cu lei, mai cruzi, mai lacomi, mai mon- por.
coloşilor, pătrund în măruntaiele lor na. Chiar pe malul ei, întilnim o struoşi decît toate sălbătăciunile pe
altă lume, apusă de mult, dar care şi-a care le cunoscuse la vremea lor Cas Oamenii muncii din patria noastră
telul Huniazilor şi osîndiţii feudali
obişnuesc ca în preajma unor mari e-
venimente, cum sînt şi alegerile de de
putaţi în Marea Adunare Naţională,
să-şi amintească din trecut şi să facă
bilanţul realizărilor obţinute de cînd
la cîrma ţării sînt oamenii aleşi de
popor.
Şi nu există pic de îndoială că toţi
cei ce au trăit ca Petre Forţu, Sirc-
teanu Constantin şi mulţi alţii, care
sub ochii lor s-au înfăptuit atîtea şi atî-
tea lucruri îndrăzneţe, îşi vor da votul
candidaţilor Frontului Democraţiei
Populare, a cărui victorie va constitui
un nou avînt la lupta ce se duce pen
tru fericirea şi prosperitatea poporului
nostru. c. CHIU GOI
