Page 12 - 1957-02

Bag 4. URUMUL SOCIALISMULUI Nr. 668

Prietenia de nezdruncinat

romîno-sovietică

La 4 februarie 1948 a fost de aglomerare, el constituie o la transformarea socialistă a Pentru prietenie, pentru pace Grevă de solidaritate Greviştii din Schleswig-Holstein
semnat la Moscova tratatul materie primă de bază pentru agriculturii. Şi, în aceeaşi măsu­
de prietenie, colaborare şi furnale, din care se fabrică mii ră, înflorirea ştiinţei şi culturii Prietenia frăţească a popoare­ cu lupta poporului au respins soluţia lui Adenauer
asistenţă mutuală dintre Li­ de tone de fontă pentru nevoile în ţara noastră este indisolubil lor romîn şi sovietic, legate prin
ni unea Sovietică şi Republi­ industriei noastre. legată de cunoaşterea uriaşului vechi tradiţii, a asigurat Romî- algerian . şi din industria de construcţii
ca Populară Romînă. Acest tezaur al ştiinţei şi culturii so­ niei suveranitatea de stat şi a KIEL (Agerpres). mecanice din Schleswig-Hol­
tratat, oare constituie o sfcră- încă o contribuţie vietice. De o deosebită însem­ ajutat poporul nostru să obţină CAIRO (Agerpres). — După cum lanunţă agenţia stein va continua. Presa vest-
luoită expresie a relaţiilor Ia dezvoltarea economiei nătate în această direcţie au victorii însemnate pe drumul so­ Potrivit unor ştiri retransmise vest-germiană D.P.A., în oadrul germană consideră această gre­
fost vizitele oamenilor de ştiin­ cialismului pe care în mod liber de agenţia United Press, în în­ vă care a început la 24 octom­
de tip nou ce s-au închegat noastre naţionale ţă şi cultură sovietici care ne- şi l-a ales. Intre Republica Popu­ treaga lume arabă a avut loc în unui referendum efectuat la 30 brie anul trecut, ca fiind cea
între ţările lagărului socia­ au vizitat ţara. Solii artei tea­ lară Romînă şi Uniunea Sovie­ ziua de 31 ianuarie o grevă de­ ianuarie, 76,24 la sută din mun­ mai lungă grevă din Germania
list, este un puternic instru­ In decembrie 1956 au avut loc trale şi muzicale au dat prilej tică există un acord deplin cu monstrativă de o oră în semn de occidentală.
ment în mîinile poporului la Moscova tratativele dintre oamenilor noştri de artă şi cul­ privire la aprecierea situaţiei in­ simpatie cu lupta pentru inde­ citorii grevişti din Schleswig-
nostru liber, pentru apărarea delegaţiile guvernamentale ale tură să-şi verifice activitatea şi ternaţionale, ambele ţări consi- pendenţa naţională a poporului Holstein s-au pronunţat pentru Revista „Der Spiegel“, care
algerian. In Egipt întreprinderile continuarea grevei, respingînd apare la Hamburg, apreciază nu­
soluţia de compromis preconi­
zată de oancelarul Adenauer şi

păcii, independenţei şi su­ Republicii Populare Romîne şi să şi-o îmbqgăţească. Răspîn- derînd că orice problemă liti­ de transporturi publice, fabricile acceptată de conducerea sindi­ mărul zilelor de lucru pierdute
veranităţii naţionale. , Uniunii Sovietice. Declaraţia cu direa şi popularizarea operelor gioasă trebuie soluţionată numai şi uzinele, precum şi magazinele catului şi de patroni. Astfel gre­ de pe urma acestei greve la pes­
privire la aceste tratative consti­ din literatura clasică rusă şi pe baza principiilor coexisten­ s-au închis pentru un ceas. Şco­ va celor peste 34.000 de mun­ te 2.000.000, consecinţele ei a-
Tratatul de prietenie, co­

laborare şi asistenţă mutua­ tuie un pas important pe calea sovietică reprezintă de asemenea ţei paşnice. lile şi-au suspendat cursurile. citori metalurgişti de la 38 în­ fectînd întreaga economie vest-
lă dintre Uniunea Sovie­ dezvoltării şi întăririi continue un factor puternic în ridicarea In întreaga ţară au avut Ioc treprinderi de construcţii navale germană.
tica şi Republica Populară a prieteniei frăţeşti dintre po­ nivelului de cultură în ţara noas­ La încercările forţelor imperia­
Romînă a avut o influenţă poarele Uniunii Sovietice şi Re­ tră. liste de a zădărnici destinde­ mitinguri organizate de sindica­ Preşedintele organizaţiei unionale
uriaşă în dezvoltarea eco­ publicii Populare Romîne. rea încordării internaţionale, de te în cadrul cărora oamenii „Avtoexport“ a făcut o declaraţie
nomică, culturală, politică In vara anului 1956, în ma­ a desfăşura un atac împotriva muncii şi-au exprimat solidari­
şi diplomatică a ţării noas­ Rezultatele tratativelor de la rele palat al Kremlinului, a avut libertăţii popoarelor, de a duce tatea cu greva muncitorilor din MOSCOVA (Agerpres). — crează combinele „S-6“ şi „S-4“.
tre. Victoriile măreţe dobîn- Moscova sînt cunoscute şi ele loc solemnitatea transmiterii o politică de agresiune, oare şi-a întreaga Algerie, care, după cum In ultimul timp a crescut cere­
dite de poporul muncitor au o însemnătate deosebită pen­ către guvernul romîn a tezau­ găsit expresia cea mai făţişă în se ştie, au încetat lucru! săp- Preşedintele organizaţiei uni rea de combine „Sk-2,6“ pentru
sub conducerea partidului tru dezvoltarea mai departe a rului de opere istorice şi de artă atacul Angliei, Franţei şi Israe­ tămîna aceasta în semn de pro­ onale „Avtoexport“, Piotr Grit
se datoresc ajutorului fră­ economiei noastre naţionale. Pe romînească. Redarea în patri­ lului împotriva Egiptului, ames­ test împotriva politicii Franţei cin, a declarat următoarele unu strîngerea silozului. Aceasta este
ţesc pe care ni l-a dat şi lîngă ajutorul în grîne şi fura­ moniul naţional al poporului tecul cercurilor imperialiste în faţă de Algeria. corespondent al agenţiei TASS cea mai productivă combină de
ni*l dă în toate domeniile je, ţara noastră primeşte din U- nostru a acestor nepreţuite va­ treburile altor popoare, aşa cum acest fel din lume. Combina a-
Uniunea Sovietică. niunea Sovietică, în mod supli­ lori a avut un puternic ecou în s-a întîmplat în cursul evenimen­ La 4 februarie încep Organizaţia noastră exportă mericană de pildă, dă 20-25 tone
mentar minereu de fier şi cocs inimile oamenilor muncii şi a telor din Ungaria, popoarele ro­ peste 10 tipuri de tractoare cu de masă de siloz pe oră, în
Pentru industrializarea metalurgic atît de necesare in­ contribuit la întărirea legături­ mîn şi sovietic .împreună cu toa­ tratativele pentru roţi şi pe şenile, şi aproape 400 timp ce combina „Sk-2,6“ dă
dustriei noastre. De asemenea, lor de nezdruncinat dintre R.P.R. te popoarele ţărilor socialiste, maşini agricole diferite. între­ 60-70 tone
socialistă a ţării noastre în afară de alte numeroase în­ şi U.R.S.S., opun o coeziune şi mai mare, rezilierea acordului ţinem legături comerciale cu 40
lesniri finanoiare, U.R.S.S. ne pentru ca împreună cu toate de ţări din Asia, Europa, Ame­ Se exportă de asemenea bo-
La Hunedoara se află inima ajută în construirea de uzine chi­ In domeniul ştiinţific, mal forţele iubitoare de pace să ape­ anglo-iordanian rica şi Africa. Trimitem trac­ roane. semănători, cultivatoare,
de oţel a patriei. De aici, din mice şi petrolifere. Cu ajutorul mult poate decît în orice alt do­ re pacea împotriva oricăror în­ toare în 25 de ţări. In străină­ diferite tipuri de pluguri etc.
imensele cuptoare, din furnalele meniu de cultură, succesele do- cercări ce ar ameninţa securi­ LONDRA (Agerpres). — tate sînt apreciate tractoarele U.R.S.S. exportă nu numai ma­
gigantice se scurg oţelul, fonta creditului pe termen lung acor­ bîndite de oamenii de ştiinţă tatea popoarelor şi pacea gene­ La 31 ianuarie, la o conferin­ uşoare „DT-14“ şi „S-80“, cu o şini agricole, dar livrează unor
şi laminatele, pe care uzine şi dat de către Uniunea Sovietică, din ţara noastră se datoresc în rală. ţă de presă de la ministerul ţări şi utilaj pentru uzine, pre­
fabrici răspîndite în- toată ţara se va construi o uzină de cau- primul rînd însuşirii concepţiei englez al Afacerilor Externe, un putere de 93 CP. cum şi documentaţia tehnică
le prefac în autocamioane şi trac­ oiuc sintetic, oare prin utilajul marxist-leniniste, oare fructifică Prietenia tot mai puternică pentru organizarea producţiei a-
toare, şine şi ţevi, strunguri şi modern şi capacitatea ei, va a gîndirea ştiinţifică şi ajută pe dintre Republica Populară Ro­ Pe ogoarele Romîniei, Bul­ cestor maşini.
coperi nevoile interne şi va putea oamenii de ştiinţă la aprofun­ mînă şi Uniunea Sovietică, din­
gariei, Chinei, Mongoliei, lu-

utilaj petrolifer, motoare puter­ exporta în acelaşi timp un im­ darea şi generalizarea ştiinţifică tre ambele state şi ţările socia­ purtător de cuvînt al ministeru­
nice şi miaşini-unelte de tot fe­ portant volum de produse; se a rezultatelor cercetărilor. Avînd liste, este chezăşia unui viitor lui a comunicat că guvernul en­ In legătură cu vizita
lul. Hunedoara de astăzi, puter­
nica cetate a oţelarilor, a cres­ via construi o uzină de îngrăşă­ drept pildă bogata şi rodnica fericit pentru toate popoarele glez a acceptat propunerea gu­ regelui Ibn Saud la Washington
cut şi s-a dezvoltat datorită aju­ minte azotoase, oare va asigura activitate a oamenilor de ştiinţă dornice de pace din lumea în­ vernului Iordaniei de a începe
torului dat de Uniunea Sovieti­ necesităţile agriculturii noastre, sovietici, înarmaţi cu singura treagă. la 4 februarie la Amman, trata­ Cercurile guvernante americane
că. Uzina cocso-chimică, ce tri­ creînd posibilitatea măririi pro­ concepţie cu adevărat ştiinţifică tive cu privire la rezilierea a-
mite furnalelor uriaşe cantităţi ducţiei de cereale la h ectar; se despre lume şi societate, mate­ La aniversarea a 9 ani de la cordulu' anglo-iordanian, sem­ urmăresc dezbinarea ţărilor arabe
de cocs metalurgic, a fost li­ va construi de asemenea o uzi­ rialismul 'dialectic, oamenii de semnarea tratatului de prietenie, nat în anul 1948.
vrată ţării noastre de U.R.S.S. nă de sodă electrolitică, cu o ştiinţă din ţara noastră îşi dez­ colaborare şi asistenţă mutuală NEW YORK (Agerpres). „apropiere prin organizarea u*
Tot Uniunea Sovietică ne-a aju­ capacitate de 30.000 de tone, voltă activitatea creatoare în dintre Republica Populară Ro­ Purtătorul de cuvînt al Minis­ Presa americană continuă să nei întrevederi între regele
tat să construim furnalul de 700 mînă şi Uniunea Sovietică, po­ terului Afacerilor Externe a de­ comenteze vizita regelui Ara- Saud şi prinţul moştenitor al
metri cubi — cel -mai mare fur­ care va acoperi necesităţile in­ toate domeniile. Un fapt care porul romîn îşi exprimă recunoş­ clarat că din partea engleză Irakului, Illah, care se află de
nal al ţării, oare dă o producţie terne şi va da un surplus pen­ tinţa şi dragostea faţă 'de glo­ tratativele vor fi duse de amba­ bîel Saudite în Statele Unite.
zilnică echivalentă cu metalul tru export. In legătură directă îmbogăţeşte în mod deosebit ac­ riosul popor sovietic, prieten sadorul englez Ia Amman. Din relatările ziarelor rezultă asemenea în S.U.A. într-o vizi­
necesar fabricării a ciroa 200 de cu această uzină, vom primi din că cercurile guvernante din tă oficială.,
autocamioane sau ciroa 190 de U.R.S.S. o modernă uzină pen­ tivitatea' ştiinţifică din Romînia devotat şi generos.
tractoare. Şi tot din Uniunea tru mase plastice pe bază de S.U.A. vor să dezbine ţările a- Presa subliniază că această
Sovietică vine şi marele laminor clor, care va produce, pe lingă este acordul romîno-sovietic din Continuă lupta ţăranilor italieni pentru rabe pentru a facilita aplicarea „îmbunătăţire a relaţiilor“ între
bluming. Datorită ajutorului so­ altele, nenumărate bunuri de aprilie 1955 privitor la dezvolta­ îmbunătăţirea condiţiilor de trai „doctrinei Eisenhower“. Irak şi Arabia Saudită „ar con­
vietic s-a construit, şi în cu- larg consum din policrorură de rea şi în ţara noastră a fizicii nu­ tribui Ia promovarea politicii a-
rînd va intra în funcţiune, o vinii. In fine, vom primi de ase­ cleare. Participarea ţării noas­ ROMA' (Agerpres). soane. In cadrul mitingului se­ „Statele Unite — subliniază mericane în această regiune“.
nouă oţelărie Martin. Fiecare menea două instalaţii speciale tre oa membră fondatoare în ca­ revista „News Week“ —1vor în­
cuptor din noua oţelărie va avea necesare obţinerii unor produse drul Institutului unificat de cer­ in întreaga Italie continuă cretiarul Federaţiei italiene a cerca să izoleze pe preşedintele In afară de aceasta, potrivit
petrolifere superioare. cetări nucleare, organizarea In­ relatărilor agenţiei United
stitutului de fizică atomică al Nasser de vecinii săi“.- Press, Statele Unite speră să
Academiei R.P.R. şi înzestrarea lupta ţărănimii pentru pămînt, muncitorilor agricoli, Romagnoli, In acest scop cercurile guver­
lui cu instalaţiile tehnice cores­ obţină prin promisiuni de „aju­
nante din S.U.A. încearcă să re­ tor“ consimţămîntul guvernului
alizeze o apropiere între Arabia
o capacitate de producţie egală
Pentru înflorirea ştiinţei punzătoare, construirea primu­ pentru îmbunătăţirea condiţiilor a rostit o cuvîntare. Saudită şi Irak, care este mem­ Arabiei Saudite în ce priveşie

cu întreaga capacitate a vechii şl culturii lui reaotor atomic în ţara noas­ de trai. La Mantua a avut ioc o Masele de muncitori agricoli bru al pactului militar de Ia reînnoirea acordului, care a e-
otel arii Martin a combinatului. tră, trimiterea de izotopi radio­ puternică manifestaţia a dijma- din Italia continuă şi ele lupta, Bagdad. xpirat în vara 1956, cu privire
Fabrica de aglomerare este con­ Marele ajutor economic acor­ activi, ceea ce a avut oa urinare şilor şi .arenda şiIcuri Sj| sprijinul La Porto Tollia (provincia Ro- la arendarea bazei aeriene Dah-
struită de asemenea în întregime dat ţării noastre de Uniunea So­ cercetări şi aplicaţii practice în cererii de a se respecta perma- vigo), muncitorii agricoli au Cercurile guvernante din ran.
S.U.A. vor să realizeze această

cu utilaje sovietice şi după pro­ vietică a contribuit la aplicarea medicină, biologie, chimie, indus­ nent principiul „motivului fon- ocupat niari loturi de pămînt
iecte sovietice. înainte vreme, cu succes a politicii partidului trie, agronomie etc., sînt numai dat“ la rezilierea contractelor de lăsat în păragină cerînd expro- Hotărîrea guvernului R. Cehoslovace cu privire
praful ce se producea din mi­ de industrializare a ţării, unele din nenumăratele laturi arendă. In semn de solidaritate pierea acestor terenuri în folosul
la normele impozitului agricol
nereul de fier adus de la Ghelar dezvoltare cu precădere a ale ajutorului de nepreţuit pe cu dijmiaşii şi arendaşii la ma­ ţăranilor lipsiţi de pămînt. In
şi Teliuc se pierdea fără nioi un industriei grele, la crearea oare poporul sovietic îl acordă
folos. Astăzi, prelucrat în fabrica unor noi ramuri industriale, poporului nostru; nifestaţie au participat numeroşi provincia Riagusa (insula Sici- PRAGA (Agerpres). CETECA ducţia agricolă şi veniturile fi*
muncitori agricoli. După mani­ lia) muncitorii agricoli luptă de transm ite: nanciare ale cooperativelor a-

O vie mărturie a superiorităţii festaţie a avut loc un miting la cîteva săptămîni pentru reînnoi­ La o şedinţă ordinară guver­ gricole unice şi ale ţăranilor cu
care au participat 4000 de per- rea contractului colectiv cu nul R. Cehoslovace a examinat gospodării individuale cresc sis­
proprietarii funciari. problema normelor impozitului tematic an de an. Datorită aces­
agricol pe anul 1957 şi a adop­ tui fapt ,în anul 1957 ţăranii ce­
tat hotărîrea să lase în vigoare
hoslovaci vor avea noi avantaje
orînduirii socialiste Manifestări ale isteriei anticomuniste actualele norme de impozit. Ast­ care se vor ridica la 110.000.000
fel,, impozitul agricol rămîne

nemodificat, din 1953, deşi pro- coroane.

Comunicatul Direcţiei Centra­ sul progresului tehnic, al civi­ ne în 1956 peste 800 de noi Verificarea „lealităţii“ funcţionarilor
le de Statistică de pe lîngă Con­ lizaţiei umanitare, au desfăşurat mari întreprinderi industriale
siliul de Miniştri al U.R.S.S. lucrări importante pentru folosi­ de stat. M AGAZIN
cu privire la îndeplinirea pla­ rea izotopilor radioactivi la stu­ de stat englezi
Avîntul pe care l-au cunoscut
nului de stat de dezvoltare a dierea procesului elaborării fon­ industria şi agricultura sovieti­ LONDRA’ (Agerpres). — patizanţi ai comunismului“, 4 - 5 FEBRUARIE „Din comoara folclorului nostru" ; 22,30
economiei naţionale a U.R.S.S. tei în furnale, la producţia oţe­ că în anul precedent, a dus im­ TASS transmite} sau „ au fost în legătură cu per­ Spectacole cinematografice Concert simfonic. Programul II —
pe anul 1956 constituie un lului, la controlul proceselor plicit la creşterea nivelului ma­ soane oare au simpatizat pe co­ 14,03 Muzică populară romînească)
bilanţ al realizărilor oameni­ tehnologice şi al intensificării terial şi cultural al oamenilor In ultimul timp în Anglia s-a munişti“. DEVA: Muzică cu bucluc (film so- 14.30 Lectură din romanul „Zorii ro­
lor sovietici în cursul anului lor, Ia laminarea metalelor fe­ sovietici. Poporul sovietic a pri­ intensificat vizibil isteria anti­ vetic) şi „Ernest Thelman“ (film ger­ bilor" de V. Em. Galan ; 15,15 Arii şi
care a trecut. mit mai multe ţesături de lină, comunistă, ofensiva împotriva Ştirile cu privire la intensifi­ man) HAŢEG: Poemul pedagogic duete din operete; 16,45 Din cele mai
roase şi neferoase. Izotopii ra­ încălţăminte, confecţii, tricota­ drepturilor democratice. Apara­ carea controlului poliţienesc au (film sovietic); PETROŞANI: Intr-un cerute melodii de muzică uşoară; 18,55
După cum se arată în comu­ dioactivi şi-au găsit o largă a- je, grăsimi animale, brînză, tul de stat englez a fost împîn- dat naştere Ia numeroase pro­ magazin universal (film so vietic); Sfatul medicului: Bronşita cronică şi
nicatul dat recent publicităţii, pllcare şi în medicină în sco­ mezeluri etc. Afară de aceasta, zit de spioni. In nrezerit se pre­ teste. ZLATNA : O sărutare furată (film ger­ emfizemul pulmonar) 19,06 Teatru la
Partidul Comunist al U.R.S.S. puri curative. salariul mediu al muncitorilor găteşte o campanie de verificare man) ; ILIA: Muzică şi dragoste (film microfon: „Angelo“ (tiranul Padovei)
şi guvernul sovietic, ca şi în şi funcţionarilor s-a mărit în a aşa-numitei „lealităţi“ a func­ Ziarul „Manchester Guardian“ cehoslovac); APOLDU DE S U S : Poe­ de Victor Hugo. Traducere şi adaptare
anii precedenţi, au acordat în a- Ca o urmare a dezvoltării in­ comparaţie cu anul 1955 cu 3 ţionarilor de stat. relatează că a fost creat un co­ mul pedagogic (film sovietic); BRAD : radiofonică de M. Bălăşescu.
nul 1956 o deosebită atenţie dustriei sovietice, poporul sovie­ la sută, iar veniturile în bani mitet special pentru organizarea Romanţa berlineză (film german) ;
dezvoltării industriei şi în pri­ tic a obţinut însemnate succese şi în natură ale ţăranilor au Ziarele relatează că conducă­ unei contra campanii de „limi­ ORÂŞTIE: Maxim Minciună (film so­ Marţi 5 februarie 1957 — Progra­
şi în dezvoltarea agriculturii. în crescut cu 12 la sută. torii unor instituţii de stat au tare a împuternicirilor poliţiei vietic) : BARU MARE : Star fără voie
mul rind a industriei grele. 1956, suprafeţele insămînţate cu difuzat o circulară secretă prin secrete“, susţinută de numeroşi (film germ an); ALBA-IULIA: Călu­ mul 1: 6,30 Răspundem astronomului
Producţia globală a industriei toate culturile au reprezentat Cultura sovietică prin care care cer să se ţină evidenţa tu­ deputaţi, jurişti de seamă şi şeii (film m aghiar); SEBEŞ : Maxim amator: Cum se fac observaţiile asu­
circa 195 milioane ha. şi au se urmăreşte crearea unui om turor persoanelor care „pot pune fruntaşi ai vieţi publice. minciună (film so v ietic); SIMERIA : pra petelor solare; 6,45 Emisiunea mu­
sovietice a crescut în anul 1956 crescut cu 8,9 milioane ha. în nou, cult, cu concepţii sănătoa­ în primejdie securitatea“. După Roşu şi negru, seria I-a (film fran­ zicală pentru co p ii: „Fluerul fermecat“ j
cu aproape 11 la sută în com­ comparaţie cu anul 1955 şi în se a luat o largă dezvoltare în cum rezultă din răspunsul scris Sindicatul funcţionarilor de cez) ; TE1UŞ : Curg apele tulburi (film 9.30 Emisiunea pentru copii şi tineret:
paraţie cu anul 1955. Planul a- ultimii trei ani — cu aproape anul care a trecut. In şcolile de pe care secretarul financiar al stat — Asociaţia funcţionarilor argentinian); LONEA: Cadrilul (film „Prietena noastră cartea“ ; 10,00 Să
nual a fost îndeplinit în princi­ 38 milioane ha. Prin munca col­ toate tipurile au învăţat în 1956 Ministerului de Finanţe E. Po- administrativi din instituţii de cehoslovac). cunoaştem folclorul popoarelor; 10,30
palele ramuri de producţie c a : aproximativ 50.000.000 de oa­ well l-a dat la interpelarea care stat — cel mai mare sindicat Pe teme conjugale) 11,05 Muzică de
meni. a fost făcută în parlamentul en­ din ţară, avînd aproximativ S elecţiuni estradă; 11,20 Muzică populară din
extracţia de cărbune, gaze, căr­ hoznicilor sovietici cît şi prin glez, în categoria de „neloial“ 150.000 de membri, a protestat 'din programul de radio diferite regiuni ale ţării ; 12,50 Jocuri
bune cocsificabil, producţia de dezvoltarea mecanizării în agri­ Ca o urmare a atenţiei deose­ vor fi trecuţi toţi cei care „în- populare rqmîneşti; 16,15 Emisiunea
energie electrică, aluminiu, va­ cultură, s-a reuşit ca recolta bite acordate de partidul comu­ tr-un trecut apropiat au fost sim­ împotriva măsurilor care se pre­ Luni 4 februarie 1957 — Progra­ pentru copil şi tineret: „Ştiinţa în­
goane, autocamioane etc. nist şi guvernul sovietic creşte­ mul 1 : 6,30 Pentru fotograful amator vinge"; 17,45 Fragmente orchestrale
globală de cereale să crească cu rii nivelului material, cultural gătesc. Ce trebuie să ştiţi despre stereofoto din operele lui Richard Strauss; 18,15
Industria sovietică construc­ aproape 20 Ia sută în anul 1956 şi asistenţei medicale a popu­ grafie; 6,45 Emisiunea pentru copii şi Să învăţăm limba rusă cîntînd: „Val­
toare de maşini, care este baza în comparaţie cu anul 1955. A- laţiei sovietice, mortalitatea în tineret : „La început de săptămînă“ sul şcolarilor" de Dunaevski; 19,10
dezvoltării industriei grele, a gricultura sovietică ccnlinuă să- genera! cît şi mortalitatea in­ 7,35 Din muzica popoarelor; 8,15 Emi Din cele mai cerute melodii de muzică
dat economiei sovietice 1.000 de şi întărească baza tehnică ma­ fantilă au scăzut. In 1956, Ia siunea sportivă; 10,30 Sfaturi gospo uşoară ; 19,55 Emisiunea „Noapte bună,
noi tipuri de maşini, maşini- terială. In anul 1956, ea a fost 1000 de locuitori au decedat dăreşti; 11,45 „Traista cu poveşti“ copii“ : „Voinicul“ de Emil Gîrieanu:
unelte şi utilaje foarte importan­ înzestrată cu 248.000 tractoare, 7,7 faţă de 8,2 în anul 1955. „Povestea despre pescar şi peştişor1 20,45 Cronica teatrală; 22,30 Concert
te pentryi industrie, construcţii 114.000 de autocamioane, 56.000 Studenţii britanici se pregătesc prelucrare după A. S. Puşkin; 13,30 de muzică populară romînească. Pro­
şi agrieultură. Au fost introdu­ de combine cerealiere şi alte Dezvoltarea tuturor ramuri­ Trei cărţi pe săptămînă; 14,00 Din me­ gramul II — 15,15 Muzică simfonică ;
se de asemenea 1.500 de linii maşini. lor economiei U.R.S.S. vine să pentru festivalul de la Moscova lodiile compozitorilor noştri de muzică 17,55 Cîntece; 18,10 Din cele mai cu­
automate în flux şi de conve- confirme în faţa întregii ome­ uşoară; 15,05 Concert simfonic; 16,15 noscute dansuri ale popoarelor.
iere. In anul care a trecut, a cres­ niri superioritatea orînduirii so­ LONDRA (Agerpres). — colegiul „Furzedown“ din Lon­ Concert pentru co p ii: „Ludwig van
cut volumul investiţiilor capita­ cialiste faţă de cea capitalistă Comitetul britanic pentru pre­ dra etc., şi-au ales reprezen­ Bethoven“, partea I l- a ; 18,15 Concert Buletine de ştiri
U.R.S.S., care întotdeauna s-a care este măcinată de contradic­ gătirea celui de-al Vl-lea Fes­ tanţi pentru Festivalul de la de estradă; 19,10 „Pentru fiecare me­ 5,30, 7,00, 8,15, 11,00, 13,00,
pronunţat împotriva folosirii e- le. Acestea s-au ridicat la 186 ţii de neîmpăcat. tival Mondial a! Tineretului şi Moscova. Majoritatea studenţi­ lodia preferată“ ; 19,55 Em isiunea: 15.00, 17,00, 19,00, 22,00, 23,52
miliarde de ruble, ceea ce în­ Studenţilor, care va avea loc lor aieşi pînă în prezent pentru „Noapte bună, copii“ : „Ulcica cu pă­ (programul I) 14,00, 16,00,
nergiei atomice în scopuri dis­ seamnă o depăşire cu 17 la sută Victoriile poporului sovietic în vana aceasta la Moscova, anun­ a participa la Festival sînt sat" de Fraţii Grimm; 21,10 Emisiu­ 18.00, 20,00, 21,00 şi 23,00 (pro­
tructive, a obţinut şi în anul a investiţiilor din anul 1955. ţă că studenţii britanici se pre­ membri ai asociaţiilor studen­ nea „Părinţi şi copii“; 21,25 Ciclul gramul II).
1956 frumoase realizări în do­ Oamenii sovietici au reuşit să opera de construire a comunis­ gătesc cu entuziasm pentru Fes­ ţeşti, ai cluburilor de cercetaşi,
meniul folosirii energiei atomice îndeplinească planul de stat al tival. Studenţii de la universi­ ai Asociaţiei studenţilor pentru
investiţiilor capitale pe anul mului sînt un măreţ imbold în tăţile şi colegiile britanice, prin­ Naţiunile Unite, ai asociaţiilor
în scopuri paşnice. Astfel, s-au 1956 cu 94 la sută. tre care Universitatea din Man­
efectuat lucrări. pentru introdu­ munca poporului nostru munci­ chester, Colegiul „Queen Mary“, sportive şi a diferitelor organiza­
cerea energiei atomice în pro­ Prin hărnicia poporului so­ ţii politice şi religioase.
cesele tehnologice. tor.
Oamenii de ştiinţă sovietici, vietic, însuşire care-1 caracteri­
punîndu-şi cunoştinţele în folo­ zează, au fost puse în funcţiu­

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr.9, Telefon: 1S8-189, Taxa plătită in num erarf conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.