Page 14 - 1957-02
P. 14
L Psg. 2 . | DRUiUUl - S O L I M I8M UL UI Nr. 669
Sarcini de mare răspundere Na scriu
pentru mecanizatorii din agricultură - corespondenfi j PE LUNA
i ri grele. In 1957 vor intra în niloî de maşini şi tractoare sînt Şi-au respectat angajamentele îngrijirea semănăturilor oprite pentru însămîntările de FEBRUARIE
producţie 3 S.M.T.-uri noi, ast şi măsurile stabilite de plenara de toamnă primăvară şi încercarea puterii
Ţinînd seamă de importanta fel ca la sfîrşitul anului, numă C.C. al P.M.R. pentru lărgirea Colectivul sectorului electro lor de germinaţie. In acest scop, ales pentru răsadniţe şi se vor
pe care o au staţiunile de ma rul staţiunilor de maşini şi atribuţiilor conducătorilor de în mecanic de la minele Lonea- In a doua jumătate a lunii se iau probe de seminţe şi se face platformele de preîncălzire,
şini şi tractoare în dezvoltarea tractoare în funcţiune va fi de treprinderi. Incepînd cu anul Jieţ şi-a respectat angajamente ianuarie a căzut un strat de ză pun la încolţit în vase ori lă- din bălegarul uscat strîns peste
sectâiului socialist al a g r ic u l 239. 1957 se vor lărgi mult atribu le luate la întîlnirile cu candi padă destul de gros. Vremea în- dite, sa.u se trimit la laborato vară împreună cu bălegarul
ţiile directorilor de S.M.T. în datul lor. Pînă acum, brigăzile călzindu-se în multe zile, ză rul regional de seminţe din proaspăt.
turii şi în sporirea producţiei Staţiunile de maşini şi trac alcătuirea planurilor de produc conduse de tov. Cornel Muntea- pada s-a topit pe alocuri şi s-a Alba-Iulia. Seminţele necores
agricole, Plenara Comitetului toare pot să ex'ecute în 1957 OU ţie, în folosirea fondurilor de sa nu şi Anton Rusu au terminat format o crustă de gheată sau punzătoare vor fi schimbate. Se.fac primele răsadniţe calde
Central al P.M.R. din decem oel pufin 900.000 hantri mai larizare şi premiere, în recruta instalaţiile de încălzire a puţu polei deasupra semănăturilor ^Seminţele depozitate în m aga pentru însămîntarea culturilor
brie 1956 a stabilit mecaniza rea şi pregătirea cadrelor de lui principal. Brigada tov. Ioan Pentru a feri culturile de asfi zii, precum şi cartofii şi butaşii timpurii şi se pun la iarovizare
torilor din agricultură sarcini mult decît în 1956. Aceste posi mecanizatori. Greguş, a terminat reparaţia la xiere, este necesar să se distru de sfeclă din silozuri, trebuie cartofii pentru plantările de
de o deosebită însemnătate. bilităţi mărite trebuie însă fo 2 compresoare. Toate brigăzile gă această crustă. Spargerea controlaţi săptămînal pentru a primăvară.
losite pe deplin. Realizarea cu Din anul acesta staţiunile de din acest sector au sprijinit di crustei se poate face trecînd pes se vedea dacă se păstrează bi
Avîntul puternic al tuturor succes a unui volum sporit de maşini şi tractoare primesc din rect şi cu rezultate bune pe mi te culturi animale (oi, capre) ori ne şi pentru a se înlătura din Lucrări în livada de pomi
ramurilor producţiei agricole şi lucrări depinde în primul rînd partea Ministerului Agriculturii nerii care lucrează la extracţia cu un tăvălug dintat sau ine- timp cauzele ce ar putea împie şi via pe rod
în special al producţiei cerea de felul cum este reparat par ca cifră de plan numai volumul cărbunelui. Aceste brigăzi şi-au lat. dica buna lor păstrare.
liere depinde în largă măsură total de lucrări mecanizate şi depăşit zilnic planul cu 38-65%. In ^ pomicultură se continuă
de mecanizarea lucrărilor agri cul de tractoare şi maşini a- sarcina anuală pe tractor con Pe terenurile unde s-au for Revizuirea şi repararea lucrările de strîngere a zăpezii
cole. Fiecare lucrare nouă me gricole. venţional. MIHAI VACHOLD mat bălti se vor face gropi sau maşinilor şi uneltelor agricole în jurul pomilor. Se taie ramu
canizată constituie o contribuţie şanţuri pentru ca apa să se poa rile uscate şi cioturile, se string
importantă la sporirea produc* De asemnea o mai mare aten Dsefăşurarea planului pe fe Faţă în faţă tă scurge. Pentru buna desfăşurare a fructele putrede din pom, cuibu
tiei la hectar şi la ridicarea pro ţie trebuie acordată reparării luri de lucrări, ca şi stabilirea lucrărilor agricole din acest an, rile de omizi, se răzuiesc tulpi
ductivităţii muncii în agricultu maşinilor agricole şi în special numărului de schimburi de lu Valea Arsului este un sat care Transportul bălegarului mecanizatorilor din S.M.T., mun nile de muşchi, licheni şi se
ră. De aceea în anul 1957 in plugurilor. In campania de pri cru, se face de fiecare staţiune numără 80 de familii. Aci se la cîmp citorilor din G.A.S., colectiviş bandajează pomii roşi de iepuri.
dustria constructoare de maşini de maşini potrivit nevoilor gos desfăşoară o activitate cultura tilor şi ţăranilor muncitori cu Lupta contra rozătoarelor tre
îşi va spori de trei ori produc- măvară vom folosi în măsură podăriilor deservite. De aseme lă care face cinste locuitorilor Practica agricolă a dovedit că gospodării individuale le revine buie dusă şi în această lună
tia de maşini pentru agricultură mai mare decît în alţi ani plu nea, la întocmirea planului de satului. Prin munca neobosită a de pe terenurile îngrăşate cu sarcina să lucreze cu eforturi prin controlarea legăturilor de
fată de anul 1956, producînd gul cu rama de 5 brazde, deoa muncă şi salarii, Ministerul A- tov. Viorica Bocan, Nicolae La- bălegar de grajd se pot obţine sporite în această lună pentru protecţie şi refacerea lor acolo
sortimente noi şi de bună caii* griculturii stabileşte numai fon zâr şi Moise Motan a luat fiin sporuri de recoltă între 500- a termina în cel mai scurt timp unde s-au rupt.
tate. rece asigură o arătură de bună dul total de salarii, urmînd ca ţă o echipă artistică formată din 800 kg. la hectar. Aceasta prin reparaţiile. Aceasta însă, ţiu tre
calitate şi un randament sporit. folosirea lui şi numărul de mun tineri şi vîrstnici. Programele faptul că bălegarul are însuşi buie să se facă în detrimentul Cînd timpul permite, se sapă
Agricultura noastră îşi va De aceea se vor revizui din timp citori necesari să fie stabilit de prezentate de această echipă au rea de a contribui la formarea calităţii. gropi în vederea plantărilor de
îmbogăţi parcul existent cu 3.100 şi se vor repara toate ramele fiecare staţiune de maşini po fost mult apreciate nu numai în structurii solului şi deci de a pomi dacă ele n-au fost execu
tractoare din care 1.600 vor de 5 brazde cu care sînt dotate trivit nevoilor ei. satul Valea Arsului ci şi in Bu- menţine mai bine căldura şi apa Pregătirea răsadniţelor tate în toamnă.
merge în S.M.T.-uri, cu 1.000 plugurile noastre „Ilie Pintilie“. ceş, Blâjeni şi în alte comune în sol. şi semănatul
combine de cereale, 500 com Pentru stimularea materială a din raionul Brad. Către sfîrşitul lunii, după ce
bine de porumb etc. Anul aces In condiţiile desfiinţării siste mecanizatorilor, începînd din Acolo unde nu s-a îngropat Deosebit de importante sînt a trecut pericolul gerurilor mari,
ta vor intra în agricultură- uti 1957, în S.M.T.-urile care reali Cu totul altfel se prezintă însă odată cu arătura adîncă de şi lucrările ce se fac în această se fac tăierile de formare a co
laje noi produse de industria mului de cote obligatorii, s-a zează sarcina de producţie, asi activitatea din comuna Crişcior. toamnă, trebuie să se ia măsuri perioadă în grădina de legume. roanei la pomii tineri, tăierile
noastră, cum sînt maşinile de mărit rolul ce revine plătii în gură economii de carburanţi şi Deşi există multe elemente ca ca în scurt timp să se trans Grădinarii trebuie să grăbească de; corecţie la pomii neîngrijiţi,
împrăştiat îngrăşăminte chimi natură pentru muncile S.M.T. ca piese de schimb, sau depăşesc pabile, activitatea culturală se porte la cîmp. In acest scop se lucrările de reparat tocurile ve tăierile de rodire la pomii pe
ce, sape rotative pentru spar izvor de formare a fondului cen producţia la hectar pe terenu desfăşoară greoi. Cu mare greu vor folosi toate atelajele exis chi de răsadniţe, precum şi con rod şi tăierile de regenerare la
gerea scoarţei ca şi pentru pra- tral de produse agricole. Pe mă rile lucrate de ele, se constituie tate s-a putut forma o echipă tente. fecţionarea celor noi. Se vor pomii bătrîni, în aşa fel încît
şila I-a, semănători speciale sura creşterii volumului lucră fondul întreprinderii. Din acest de teatru. ocupa cu înlocuirea ochiurilor aceste lucrări să se termine îna
pentru porumb, mult mai uşoare rilor mecanizate, încasările pen fond, pus la dispoziţia directo Pregătirea seminţei sparte de la geamuri şi vor pro inte de umflarea mugurilor.
rului staţiunii, se vor putea pre Cauza inactivităţii poate fi cura rogojinile necesare.
decît Cele folosite pînă acum, tru lucrările executate de S.M.T. mia mecanizatorii fruntaşi, se găsită în lipsa de preocupare O lucrare importantă ce tre In această lună, viticultorii se
prese de paie tractate, combine vor acoperi o parte din ce în vor putea lua măsuri pentru îm pentru problemele culturale din buie executată în această pe Se face aprovizionarea cu vor îngriji de transportul băle
de însilozat. Pentru prima oară ce mai însemnată a fondului cen bunătăţirea condiţiilor de mun partea comitetului de partid, a rioadă este curăţirea seminţelor substanţe pentru combaterea bo garului de grajd, procurarea şi
industria noastră va produce tral al statului, contribuind tot că şi se vor mări alocaţiile organizaţiei U.T.M. şi a con lilor şi dăunătorilor şi cu îngră ascuţirea aracilor, repararea ma
în serie combine de păioase şi mai mult la aprovizionarea pentru nevoile social-culturale. ducerilor întreprinderilor şi ins şăminte chimice. Se aleg semin- şinilor şi uneltelor, precum şi
combine de porumb, maşini oa populaţiei muncitoare. tituţiilor. La Crişcior se pot face cerii de varză, morcovi, sfeclă de procurarea materialelor ne
Din anul 1957 recrutarea şi lucruri multe şi frumoase. Să etc., separîndu-i pe cei stricaţi cesare culturilor vitei de vie ca :
re vor economisi şi uşura în In anul 1957 plata în natură pregătirea cadrelor de mecani nădăjduim că în curînd vom şi necorespunzători. insecticide, fungicide, tei etc.
pentru muncile S.M.T, trebuie zatori cade în atribuţia şi răs vorbi despre acestea.
mare măsură manca la recolta să aducă fondului central cel punderea directorilor S.M.T. Este O mare atenţie trebuie să se îngrijirea şi hrănirea
rea principalelor noastre culturi, puţin 125.000 tone de produse de datoria fiecărui director de PAUL ANTONESCU dea acum amenajării răsadniţe animalelor
agricole mai mult decît în anul S.M.T. să-şi recruteze tractoriştii lor calde. In acest scop, se
porumbul şi griul. 1956. De aceea, mecanizatorii şi mecanicii necesari şi să or Pentru o recoltă bogată transportă bălegarul la locul In scopul obţinerii unor pro
In anul 1957 S.M.T.-urile vor au datoria să lupte pentru înde ganizeze cît mai bine pregătirea duşi cît mai buni, crescătorii de
Ţăranii muncitori din Roşia animale, vor hrăni femelele ges
fi în măsură să meoanizeze lu plinirea şi depăşirea planului lor prin cursuri şi în mod prac de Secaş se pregătesc de pe tante cu nutreţuri de calitate
de producţie, fiecare hectar lu tic la locul de muncă, astfel cr acum cu tot ce este necesar pen bună. Curăţenia corporală a ani
crări noi deosebit de importan crat însemnînd zeci de kilograme fiecare mecanizator să devină tru a obţine anul acesta recol malelor şi grajdurile, precum şl
de boabe mai mult pentru fon te bogate. Ei au început să tran plimbarea zilnică nu trebuie să
te, cum sînt lucrările de hidro dul central de produse agricole. un element înaintat al mecani sporte bălegarul de grajd pe fie neglijate deoarece contribuie
amelioraţii, de c >mbatere a ero Odată cu aceasta este de dato zării agriculturii, temelie de nă ogor şi să-l depoziteze în plat la ridicarea productivităţii ani
ziunii solului, de desfundări de ria conducerilor S. M. T. de a se dejde a politicii partidului în forme. Primii care au ieşit la a- malelor.
terenuri pentru plantări de vii transformarea socialistă a agri ceastă muncă au fost ţăranii
şi livezi etc. strădui să încaseze toate debi culturii. Cu multă atenţie trebue în
tele ce se cuvin staţiunii de muncitori Ion Cristea, Andrei grijite şi animalele de muncă
Prin utilajul nou de care dis maşini, tinînd o evidentă cît mai dîndu-le o hrană mai bună pen
pun, staţiunile de maşini şi trac exactă a lucrărilor executat- şi Barabaş, Ilie Bogdan şi Gheor tru a le pregăti în vederea mun
toare vor putea da o contribu a gospodăriilor unde a lucrat. cilor de primăvară. Adăpatul se
ţie mai însemnată la pregăti ghe Burnete. Exemplul lor, de va face la timp şi de mai multe
rea furajelor, la plantarea Viilor De mare însemnătate pentru buni gospodari, este urmat şi de ori pe zi, pentru a ajuta la mis
îmbunătăţirea activităţii staţiu- alţi ţărani muncitori. tuirea furajelor, evitîndu-se a se
şi livezilor, ca şi la alte lucră- da însă apă rece mai ales ani
Difuzori procentuali la sate malelor gestante.
Film în comunele Au contractat 753 kg. lînă
de munte In vederea unei cît mai bune
Ţăranii muncitori din comuna februarie, ţăranii muncitori din deserviri a abonaţilor cu ziare
Prin comunele Roşia de Se- Poiana, raionul Sebeş, la fel ca Poiana au contractat 753 kg. şi reviste, secţia de difuzare a
toti oamenii muncii din regiu lînă. presei din raionul Ilia-Deva, a
caş, Secâşel, Tău, Ohaba şi sa nea noastră, au primit cu multă trecut la recrutarea difuzorilor
bucurie hoiărîrile plenarei C.C. Dintre cei oare au contractat procentuali, ca formă nouă de
tul Colibi, se ajungea foarte al P.M.R. din decembrie 1956. amintim pe tovarăşii: Nicolae stimulare a difuzorilor volun
Bucuria şi-iau manifestat-o prin Fleşeriu, oare a contractat 98 tari. Pînă în prezent, au fost
greu. De multe ori din cauza fapte, contractînd cu statul în kg. lînă, Ioan Şufană — 91 kg. încheiate 43 contracte pentru di
lînă, Gheorghe Banu — 82 kg. fuzarea presei. In acţiunea de
drutnulul aceste aşezări semnate oantităti de produse. recrutare a difuzorilor s-au re
lînă, iar Ilie Vonica — 78 kg. marcat tovarăşii Gheorghe Las-
erau ocolite. Acum Insă lucrurile Numai în primele zile ale lunii cu, Roman Buştea, Ladislau Fi-
ş-au schimbat. Prin contribuţia lînă. guli şi Lucian Zaharie.
cetăţenilor a fost terminată o şo
sea comunală pe care circulă Pregătiri la gospodăria anexă ION BISCARU
maşini ce transportă mărfuri la Lăpuşnic
cooperative, caravane cinema Intr-un timp scurt muncitorii de La gospodăria anexă Lăpuş-
tografice etc. Intre 23-26 ianua nic au transportat 40 de vagoane bălegar la grădina de legu
rie a fost organizat aci de că me, 39 vagoane la cultura mare şi 47 vagoane pentru costruirea
tre o caravană a Direcţiei re răsadniţelor.
gionale cinematografice un fes
tival al filmului. Locuitorii aces Paralel cu aceste lucrări, ei au curăţat 1.237 pomi şi au în-
tor aşezări au vizionat filmele sămîntat, încă de la data de 20 ianuarie a.c., 80 m.p. de răsad
romîneşti „Ciocîrlia" şi „Ilie In niţă cu varză timpurie, gulii timpurii, ardei iuti şi pătlăgele.
luna de miere".
IONA$ IULIAN
corespondent
ES
intelectualii— o mare forţă în lupta pentru culturalizarea o contribuţie însemnată la culturaliza răşul Silviu Cercea, a arătat că in Partidul şi guvernul — a spus în Rezultate frumoase s-au obţinut şi în
rea maselor de ţărani muncitori şi la telectualii din Gurasada au dezbătut, continuare vorbitorul — ne consideră, ce priveşte munca cu cartea, propa
maselor şi transformarea socialistă a agriculturii orientarea lor în spre sectorul socia la căminul cultural, capitol cu capitol pe noi intelectualii, mîndria poporului, ganda prin conferinţă, precum şi în ce
list din agricultură. statutul cooperativei agricole de pro şi fac totul pentru a ne îmbunătăţi priveşte învăţămîntul agrozootehnic.
Chemarea intelectualilor din raionul Congresul al II-lea al P.M.R. şi a ho- In acţiunea de lichidare a analfabeti- ducţie. In afară de aceasta, la gazeta condiţiile de muncă şi a ne asigura
Haţeg, adresată către toţi intelectua ¦tărîrilor partidului şi guvernului. Ur . smului, intelectualii au avut un rol ho- Consfătuirea a apreciat că o con de perete s-a fixat un loc unde se pu un nivel de trai din ce în ce mai ri „In munca intelectualilor din raionul
lii de pe cuprinsul regiunii Hunedoa tribuţie însemnată la transformarea blică regulat pasagii din acest sta dicat. Datoria noastră este de a răs Ilia, se mai manifestă însă şi unele
ra, a avut un mare răsunet. Ea a mînd indicaţia marelui Lenin care ne tărîtor. socialistă a agriculturii a fost adusă de tut însoţite de explicaţiile necesare. punde acestei atenţii pe care partidul lipsuri peste care nu se poate trece
fost citită şi comentată peste tot. In învaţă că munca de lămurire a maselor intelectuali şi prin ţinerea unui mare şi guvernul ne-o acordă, înzecindu-ne cu vederea — a spus în continuare
majoritatea raioanelor au fost orga largi de oameni ai muncii este o sar Folosind condiţiile materiale create număr de conferinţe. Printr-un număr Despre realizările obţinute de inte eforturile în munca de educare a ma vorbitorul. Ca o lipsă caracteristică
nizate consfătuiri în care s-au dis cină de primă importanţă în construi de partid şi guvern, intelectualii din de cîteva sute. de conferinţe ţinute lectualii din raionul Ilia. se pot spune selor în spiritul învăţăturii marxist- este faptul că nu peste tot sînt folosite
cutat sarcinile ce stau în faţa inte rea socialismului, intelectualii din ra multe sate ale raionului Ilia, au reuşit în cursul anului trecut la sate, au multe lucruri frumoase. Consfătuirea a leniniste şi în munca de transformare complet, în mod judicios, condiţiile
lectualilor din oraşele şi satele re ionul Ilia, se străduiesc să propage să scoată la iveală, numeroase talente fost popularizate rezultatele obţinute de apreciat că aceste realizări ar putea socialistă a agriculturii. materiale create pentru desfăşurarea
giunii noastre în nobila operă de cul ştiinţa şi cultura prin diverse forme din rîndul ţăranilor muncitori, talente G.A.C. din Bretea, Hărău şi altele şi fi mult mai mari dacă evoluţia lor unei intense munci culturale. AAai e-
turalizare a maselor largi' populare şi şi mijloace pe care statul democrat- care în trecut erau înăbuşite. de întovărăşirile fruntaşe, precum şi nu ar fi frînată de existenţa unor lip In încheierea consfătuirii a luat cu- xistă cămine culturale ca cele din Cer-
de construire a socialismului la sate. popular le-a pus la îndemîna lor. avantajele aplicării regulilor agroteh suri. S-a scos în evidenţă faptul că nu vîntul tovarăşul Lazăr David, secretar tej, Hărău, Pojoga, Gurasada, Pogn-
Astfel, în momentul de faţă există în nice înaintate. Tovarăşul Ioan Iuga, a existat o participare a tuturor inte al Comitetului regional de partid, care neşti şi altele care desfăşoară o foarte
O asemenea consfătuire a avut loc Avînd drept călăuză ştiinţa marxist- raion peste 200 formaţii artistice în învăţător în comuna Hărău, a arătat, lectualilor la munca de culturalizare a felicitat intelectualii din raionul Ilia slabă activitate. In întreg raionul nu
şi în raionul Ilia, în ziua de 27 ia leninistă, partidul şi guvernul privesc care activează peste 1.500 artişti ama în consfătuire, că el a folosit în munca şi de transformare socialistă a agri pentru succesele obţinute în munca de există nici măcar o brigadă artistică
nuarie 1957. La consfătuire au parti- ’ revoluţia culturală ca o parte organi tori. Sub îndrumarea şi cu sprijinul de conferenţiari colectivişti şi ţărani culturii. Referatul a arătat un exemplu culturalizare şi de cooperativizare a de agitaţie.
pipat medici, jurişti, profesori, învă că a întregului proces de construire intelectualilor, formaţiile artistice de muncitori fruntaşi care sînt totodată foarte elocvent în această privinţă şi agriculturii. Vorbitorul a arătat că in
ţători, ingineri agronomi, din toate co a socialismului. Tocmai de aceia în amatori desfăşoară o largă şi rodnică ridicaţi din punct de vedere cultural. anum e: „Dacă fiecare intelectual ar telectualii au un mare rol în munca Este necesar să fie combătută cu tă
munele şi satele raionului. Consfătui anii puterii populare au fost create la activitate culturală. Cele mai multe Colectiviştii au fost ajutaţi să expună fi lămurit lunar numai cîte o familie de formare a unei conştiinţe înain rie mentalitatea unor categorii de in
rea a constituit un bun prilej de rele sate o serie de condiţii materiale me îşi axează repertoriile pe temele cele amănunţit felul în care se munceşte ca să intre în G.A.G. sau în întovă tate, în munca de scoatere a maselor telectuali —- medici, ingineri agronomi,
vare a realizărilor obţinute în munca nite să ducă la un avînt al revolu mai arzătoare cum sîn t: transforma în G.A.C., să arate ce venituri reali răşire, atunci sectorul socialist din a- de sub influenţa misticismului, a obs jurişti — care consideră că munca de
de culturalizarea maselor, a constituit ţiei culturale. In anii regimului bur- rea socialistă a agriculturii, combate zează colectiviştii, iar ţăranii indivi gricultură, s-ar fi lărgit în fiecare lună curantismului, precum şi în lupta îm culturalizare a maselor şi răspîndirea
un prilej de scoatere în evidenţă a ghezo-moşieresc, în raionul Ilia, exis rea ideologiei şi a apucăturilor deca duali au fost ajutaţi să vorbească a- cu cel puţin 400 de familii. Astfel, s-ar potriva ideologiei decadente burgheze concepţiei marxist-leniniste, materia
metodelor bune folosite de numeroşi tau doar 8 cămine culturale, la care dente burgheze, etc. Aşa de pildă u- mănunţit despre experienţa lor în spo fi putut atrage în anul 1956 peste şi în propagarea ideologiei marxist- liste despre lume, ar fi o sarcină de
intelectuali în munca cu oamenii şi de se găseau un număr neînsemnat de nele echipe de teatru ale căminelor rirea producţiei la hectar. 4.800 ţărani muncitori în gospodăriile Ieniniste. care trebuie să se ocupe numai cadrele
criticare a unor aspecte negative. cărţi. Unităţi şcolare erau de aseme culturale au pus în scenă piese adec colective şi în întovărăşiri". Trebuie a- didactice.
nea puţine, iar frecvenţa Ia ele era de vate transformării socialiste a agri S-a scos în evidenţă ca fiind bună şi rătat însă că acest lucru nu s-a făcut. îndreptăţind încrederea pe care parti
Referatul prezentat de tovarăşul numai 50 la sută. Acest procent ne culturii cum sîn t: „Zestrea Ilenuţei", metoda de a se rezolva, de către elevi, dul, întregul nostru popor le-o acordă, In conţinutul muncii culturale se
Dragomir Cojan preşedintele Sfatului indică că în fiecare an se îngroşau „Răfuiala" şi altele. Unele formaţii probleme de aritmetică prin calcule — Educarea politică şi culturală se marea parte a intelectualilor din raio manifestă lipsuri serioase în sensul că
popular raional în legătură cu con rîndurile analfabeţilor. artistice ca cele din Mihăeşti, Dobra, privind veniturile colectiviştilor în desfăşoară nesatisfăcător în raionul nul Ilia, — a spus vorbitorul — s-a acest conţinut nu răspunde întotdeau
tribuţia intelectualilor din raionul Ilia, Bretea, etc., au prezentat cîntece ca : comparaţie cu ale ţăranilor muncitori nostru — a arătat tovarăşul Ioan Dia achitat cu cinste de aceste sarcini, na frămîntărilor din satul, comuna sau
la munca cuttural-educativă şi la spri Gare este situaţia în prezent? Acum „Viaţă nouă în gospodăria colectivă“, individuali, calcule bazate pe exem conesed — şi aceasta din cauză că nu lucru . ce este ilustrat de o serie de chiar din raionul respectiv. La întoc
jinirea operei de transformare socia „Hai să facem o gospodărie colectivă“ ple concrete luate din comuna sau toţi intelectualii se străduiesc să ri rezultate. Merită a fi apreciat faptul mirea repertoriului nu se ţine seama
listă a agriculturii, a oglindit în bună există în raion 101 cămine culturale, şi altele. Programele artistice prezen satul respectiv. Această metodă o fo dice nivelul cultural ăl ţăranilor mun că în multe echipe artistice cum sînt de dorinţele maselor, de nivelul lor,
măsură activitatea intelectualilor din tate de artiştii amatori au făcut pe losesc învăţătorii Ioan Dan din Bejan, citori, să împărtăşească maselor din cele din Boz, Bacea, Dobra, Lăpugiu de preocupările lor de zi cu zi. Tre
108 biblioteci care dispun de un nu mulţi ţărani .muncitori să se gîndeas- Negrilă Victoria din Dobra şi alţii. ceea ce ştiu ei, nu se străduiesc să de Sus, Sălciva şi altele au fost atraşi buie spus că faţă de capacitatea in
raion, creînd astfel o bază largă de măr de peste 80.000 volume de diverse că mai profund şi să înţeleagă nece Bine au procedat şi acei intelectuali cunoască ce vor oamenii, ce-i frămîntă numeroşi oameni, atît tineri cît şi vîrst telectualilor şi faţă de condiţiile exis
discutare a diverselor probleme ce le cărţi, 7 case de citit şi 4 colţuri roşii. sitatea obiectivă a transformării so mai mult şi să-i ajute cu sfaturile lor. nici. Ajutate de intelectuali, echipele tente în raionul Ilia, au fost puţine
ridică viaţa satelor. Atît din referat, Există de asemenea 101 şcoli elemen cialiste a agriculturii. Rezultă deci, care au folosit şezătorile şi alte lo Nouă intelectualilor ne revine sarcina artistice de amatori ale căminelor cul iniţiative proprii corespunzătoare spe-
cît şi din discuţii s-a putut desprinde tare de 4 ani şl 11 şcoli elementare că, prin creereă de formaţii artistice curi de întîlnire ale ţăranilor munci de a forma omul de’ tip nou. Trebuie turale au reuşit să-şi axeze repertoriul
concluzia că intelectualii din raionul de 7 ani. Cît priveşte analfabetismul, de amatori şi prin sprijinirea lor să-şi tori pentru a le vorbi acestora despre
Ilia, muncesc cu conştiinciozitate pen acesta se află în faza de dispariţie to îmbunătăţească activitatea, să-şi îmbo gospodăria colectivă, cît şi despre să înţelegem măreţia acestei sarcini pe hotărîrile partidului şi guvernului şi
tru realizarea sarcinilor trasate de tală. In 22 de, sate. — Buruiene, Ne- găţească repertoriile, intelectualii aduc pro! Urnele politice ce se succed pe
şi să facem totul pentru a o înde îndeosebi pe problema transformării
voieş, Cîmpuri-Surduc, Teiuş ş i . altele ptan naţional şi internaţional. Tova
— nu există nici un neştiutor de carte. plini. socialiste a agriculturii.
