Page 15 - 1957-02

. Nr, 669
Se dezvoltă industria
regiunii noastre
Făcînd bilanţul succeselor producţiei energiei electrice în desfăşurat la uzina „Victoria“ Rezultate frumoase s-au obţi­ oaselor şi becurile de p,e străzi s-a dovedit tot atît de haină cu peraţie şi-i contabil. Peste 60
obţinute sub conducerea înţe­
leaptă a partidului, oamenii
muncii din regiunea noastră
privesc cu îndreptăţită mîndrie
patriotică la tot ceea ce au în­
făptuit prin munca şi lupta lor.
Succesele, obţinute de oame­
nii muncii în înfăptuirea poli­
ticii partidului de industriali­
zare socialistă a ţării, de con­
struire a unei puternice indus­
trii grele — temelia temeliilor
construcţiei socialiste — sînt
mari şi frumoase.
La Hunedoara, în locul fos­
telor uzine de fier se înalţă fal­
nic marele Combinat siderur­
gic „Gh. Gheorghiu-Dej“, s-au
construit în numai cîţiva ani
uriaşe agregate siderurgice de
mare capacitate, care asigură
patriei, pe zi ce trece, cantităţi
tot mai mari de fontă, oţel şi
laminate.
Printre marile construcţii în­
făptuite la Hunedoara şi care
au intrat în producţie în anii
primului cincinal şi în primul
an al celui de-al doilea cinci­
nal se numără furnalul nr 6,
furnalul nr. 5 de 700 m.c. —
cel mai mare şi mai modern
furnal din ţară, care produce
singur de 1,5 ori mai multă
fontă decît produceau toate fur­
nalele din ţară în anul 1938
—<- cît şi alte agregate şi insta­
laţii noi şi moderne. In ace­
laşi timp au fost perfecţionate
şi modernizate furnalele vechi
mărindu-se astfel capacitatea
lor de producţie.
In anii care urmează aici,
la Hunedoara, vor intra în pro­
ducţie noi agregate siderurgi­
ce : laminorul Bluming, lami­
norul de profile mijlocii, o oţe-
lărie Martin şi o oţelărie elec­
trică care vor duce la c creş­
tere considerabilă a producţiei
de metal.
Bazinul carbonifer al Văii
Jiului a cunoscut de asemenea
o mare dezvoltare Aci, au fost
redeschise minele de la Vul­
can, Lonea I şi Lonea II, iar
la Uficani s-a deschis o nouă
exploatare miniera. Au fost
luate măsuri pentru moderniza­
rea minelor înzestrîndu-le cu
utilaje şi mijloace mecanizate
de exploatare a cărbunelui, ceea
ce a dus la uşurarea muncii
minerilor şi la creşterea simţi­
toare a producţiei de cărbune.
Dezvoltarea industriei este
însoţită de o simţitoare creştere muncii din regiune s-au anga­
a producţiei, astfel în compa­ jat să gospodărească mai bine
raţie cu 1950, în anul 1956 pro­ întreprinderile, să folosească
ducţia de oţel a crescut cu 41 mai bine maşinile şi timpul de
la sută, cea de laminate cu 82 . muncă pentru a obţine o pro­
la sută, la fontă s-a înregistrat ducţie mai mare de cărbune,
o creştere de 148 la sută, Iar cocs, fontă, oţel, laminate şi ial- In ziua de 30 ianuarie s-a Hăpria şi Berghin. Numai în
la cărbune de 30 la sută.
Odată cu dezvoltarea indus­ Succesele obţinute în înde­ cooperativa de credit şi econo­ 10 ţărani muncitori.
triei siderurgice şi intrarea în plinirea planului de producţie mii „Măgura“, In această coo­ Printre primii care au depus
funcţiune a uzinei cocsochimi- pe luna ianuarie, depăşirea perativă s-au înscris aproape cerere au fost tovarăşii Ion Se-
ce de la Hunedoara, a cocseriei simţitoare a planului la căr­ 200 de ţărani muncitori din sa­ ghedi, Gheorghe Popescu, Ioan
de la Călan, a fabricii de aglo­ buni, fontă etc., arată că mun­ tele aparţinătoare comunelor Roşu şi alţii.
merare a minereului şi a altor citorii ştiu să-şi respecte cu-
fabrici şi uzine, au crescut şi vîntul dat şi fac aceasta con­
cerinţele de energie electrică. ştienţi de faptul că numai pe Ţăranii muncitori din comu­ pe ţăranul muncilor Ioan Pre- nul a prins repede şi 200 de oare se vor naşte de acum în­ M-arn despărţit de noii mei
Pentru asigurarea energiei elec­
trice necesare s-au construit
termocentrala nr. 2 de la Hu­
nedoara, termocentrala de la
Pairoşeni şi a fost mărită capa­
citatea celorlalte uzine electri­
ce ceea ce a dus Ia creşterea
cificului şi preocupărilor oamenilor
muncii din acest raion. De asemenea,
prea puţin s-a făcut în ce priveşte va­
lorificarea folclorului.
Cu toate că au fost obţinute unele
rezultate în munca de transformare
socialistă a agriculturii în raionul Ilia, existente şi îşi vor îmbunătăţi radical
trebuie să arătăm că contribuţia mun­
cii culturale, contribuţia intelectualilor
Ia opera de transformare socialistă a
agriculturii, este în unele locuri ne­
satisfăcătoare. Sectorul socialist din a-
gricultură abia este de 8,30 la sută în
acest raion, ceea ce ne dovedeşte că
s-a muncit slab în această direcţie.
Rezoluţia C.C. al P.M.R. din 27—29
decembrie 1956, pune sarcini de mare
răspundere în faţa oamenilor muncii
din agricultură în problema transfor­
mării socialiste a agriculturii. Confe­
rinţa regională de partid a trasat sar­
cină ca în anii 1957—1958 sectorul so­
cialist din agricultura regiunii noastre
să ajungă la peste 30 la sută. Există
în raionul Ilia toate posibilităţile şi
forţe suficiente pentru a se realiza a-
ceste sarcini. Important este însă că
toate aceste forţe să fie antrenate în
munca de cooperativizare a agricul­
turii.
Existenţa acestor lipsuri se datoreşte
faptului că Sfatul popular raional, cît
şi Comitetul raional de partid nu au
dat atenţia cuvenită muncii cu inte­
lectualii. Organele de partid şi de stat
nu au găsit încă — şi aceasta fiind­
că nu s-au preocupat îndeaproape —
formele cele mai potrivite pentru a
antrena toate categoriile de intelectuali
DRUMUL. SOCIAL ISMULUI Pa*. '
Schimb de onoare Tragedia şi bucuriile unui sa t!
la uzina „Victoria“ Călan Am poposit la Diaiia către întors la oasele lor mai sănaci oare acum îşi face stagiul mi­
seară. M-iau surprins lu­ decît plecaseră. Ţara unde um­ litar, dar care înainte de asta
In ziua de 31 ianuarie, s-a la sută respectiv 14,66 la sută. minile puternice din geamurile blau cîinii cu colacii în coadă a absolvit şcoala medie de coo­
1956 cu 297 la sută faţă de Călan, un însufleţit schimb de nut şi la celelalte sectoare ale
1950, asigurîndu-se astfel e- onoare dedicat alegerilor din 3 uzinei: turnătorie, montaj, e- ce-şi reflectau luminia în mii de dăienii aa şi cu propriul ei po­ de tineri din comună au absolvit
nergia electrică necesară in­ februarie. Cu acest prilej co­ mailaj, curâţitorie şi mecanică, scînteieri pe zăpada proaspăt por. Spiridon Ciuoa, Eronim Hă- sau urmează acum şcoli medii,
dustriei regiunii noastre şi fur­ lectivul uzinei a obţinut rezul­ unde planul zilei a fost depă­ căzută. M-ia surprins vocea unui bian, Iosif Dămian şi alţii, ;ar iar 6 tineri sînt studenţi la di­
nizarea de energie electrică şi tate deosebite De pildă, planul şit cu 34,80' la sută. Excep­ crainic de radio retransmisă de putea povesti multe despre tim­ ferite facultăţi. Am două fete şi
altor regiunu ale ţării. global pe furnale a fost depă­ ţional de bine a lucrat rabolo- un difuzor de pe strada princi­ pul petrecut în ţara oare se nu­ un băiat care urmează cursurile
Paralel cu dezvoltarea indus­ şit cu 18,7 la sută iar procen- rul Iosif Dan de la secţia me­ pială. M-a surprins mulţimea de meşte America... După reîntoar­ şcolii elementare din comună. Noi
triei grele au fost modernizate lui de declasate a Tost redus la canică ce şi-a depăşit sarcinile oameni ce se înghesuia ba intra­ cerea din emignaţie, viaţa dăie­ am învăţat cîndva să sorim şi
şi s-au creat noi unităţi ale in­ rea căminului cultural oa să va­ nilor şi-a continuat cursul e? sil­ să citim pe unde apucam, dar
dustriei uşoare şi alimentare ' zero. In fruntea întrecerii, s-au de plan cu 100 la sută. Echi­ dă filmul „Nu-i pace sub m ă­ nic, torturată de umbrele urma­ copiii noştri învaţă într-o şcoa­
cum este fabrica de industriali­ situat echipele conduse de pele de turnători conduse de slini“. M-au surprins privirile şilor celor doi moşieri de „La lă nouă, frumoasă, aşa cum pu­
zare şi pasteurizase a laptelui maiştrii Gh. Bîra şi Iosif Bîr- Adolf Stempel şi Ioan Groza scînteietoare şi vesele, oalde şi curte“ şi de pe „Valea oii“ ' ţine am văzut. Noi abia am a-
de la Simeria. S-a dezvoltat în lea de la furnalul 1 care au dat recunoscătoare ale oamenilor... pucat să învăţăm limba romînă,
acelaşi timp industria locală şi cu 31,62 la sută, respectiv 22,62 de la piese mecanice, şi-au de­ Calvarul a durat pînă în au­
cooperaţia meşteşugărească ca­ la sută mai multă tontă peste
re contribuie la complectarea plan, iar de la furnalul 2 cele păşit sarcinile de plan cu 20, De unde toate acestea ? Cine gust 1944, cînd boierii şi-au luat dar copiii noştri învaţă şi limba
conduse de Ionaşcu Munteanu
unei părţi de materii prime şi şi Ion Moraru, care şi-au de­ respectiv 16 la sută, dînd pie­ a descreţit frunţile şi-a eliberat tălpăşiţa pentru că orînduirea _ rusă şi franceză. Auzi? limba
materiale pentru celelalte uni­ păşit sarcinile de plan cu 17,89
se de cea mai bună calitate. cîntecul ? Cina ia făcut atîtea lor a fost răsturnată în întrea-’ franceză în Daia... 17 învăţători
ALFRED HATZINGER „minuni“ în comuna asta pier­ ga ţară. şi profesori se ocupă de învăţă­
corespondent
tăţi industriale, precum şi la dută printre dealuri ? Iată bilanţul stăpînirii moşie­ tura copiilor noştri.
Am stat de vorbă cu Dan Da- reşti în comuna Dală : 300 anal­
complectarea unei părţi a bu­ fabeţi, şcoala prin casele oame­ Mi-amintesc, cîndva demult,
mian şi acesta mi-a povestit tra-- nilor, 4 învăţători la aproape într-o seară, pe zidurile bisericii
nurilor de larg consum nece­ FAPTE DIN ZLATNA gediia şi bucuriile comunei Oaia 500 de copii de vîrstă şcolară, se proiecta un film. Tare s-au
sare populaţiei. Romînă. ¦mai minunat oamenii noştri de
O mare dezvoltare au luat-o Semne ale vieţii noi
construcţiile de locuinţe şi a- In secolul XVIII-lea 5 crîşme oficiale şi de două ori drăcovenia aia oare făcea să se
şezăminte social-culturale pen­ mai multe clandestine, foame şi mişte pe , ziduri umbre de oa­
şi în cele următoare mizerie. meni şi lucruri. Astăzi avem
tru oamenii muncii din regiu­ In trecut, Zlatna era vestită torii lucrează doar 6 ore şl pri­ cinematograf în comună şi n i­
nea noastră. Astfel, s-au con­ pentru chefurile pe care le fă­ mesc gratuit masă înainte de De mult, pe la 1760 (spun do­ Aceasta a fost pe sourt trage­ meni nu se mai minunează. In
struit oraşul muncitoresc şi o- ceau proprietarii minelor» cu intrarea în schimb. cumentele scrise), au poposit pe fiecare sîmbătă şi duminică sea­
raşul tineretului la Hunedoara, aurul scos de minerii cu feţe aceste meleaguri, mînaţi de foa­ dia comunei Diata Romînă. ra, sala căminului cultural este
noul oraş al minerilor de la palide, care duceau în mină Pentru muncitorii Zlatnei s-a me, oameni din familiile stî- plină de oameni.
Uricani. Numai în bazinul car­ drept hrană o sticlă cu apă cu amenajat un spital cu sală de neştilor şi cibeştilor. Mai tîrziu, In zilele noastre•*
bonifer al Văii Jiului şi la Hu­ oţet, îndulcită, şi o bucată de operaţie, cabinete de consulta­ s-au statornicit aici şi alţi be- Nu mai vorbesc de biblioteca
nedoara s-au dat în folosinţă, pîine. Era vestită pentru traiul ţie şi săli spaţioase. jenari. Curînd, oasele acoperite Bucuria dăienilor ca şi a în­ ou peste 2.000 de volume de
greu al muncitorilor de la în­ cu paie s-au strîns una lingă tregului popor a început odată cărţi, de echipele artistice ale
în anii care au trecut, peste treprinderea metalo - chimică, In magazinele din orăşel gă­ alta, s-au legat cu uliţe, s-a cu eliberarea şi cu reforma a- căminului cultural, de magazi­
3.500 de apartamente. S-au care lucrau flămînzi şi în gaze seşti alimente şi produse de născut satul. S-ia născut greu, grară, cînd au primit 160 ha. nele cooperativei, de dispensar
cîte 10-12 ore, fără haine de îmbrăcăminte de tot soiul. cu dureri şi lacrimi. Stăpîni hap- pămînt. Apoi, bucuriile s-au ţi­ şi farmacie, de grădiniţa de co­
construit noi spitale, dispensa­ protecţie. Mai era vestită Zlat­ sîni au pîndit cum pîndesc lupii nut Lanţ. Mai întîi a început pii, de tractoarele care în curînd
re, case de naştere, policlinici, na şi pentru moţii cu opinci Vechiul cinematograf a fost oile, viaţa ce se închega. Şi cînd lupta împotriva neştiinţei de vor brăzda din nou ogoarele, de
creşe, cămine, şcoli, cluburi. care cobora-u sîmbata să cum­ şi el reconstruit. Are 200 de lo­ aceasta a pornit pe picioare aa carte şi ia superstiţiilor. Luptă faptul că procentul mortalităţii ,
pere copiilor cîte trei bomboa­ curi şi este neîncăpător pentru un copil abia împlinit, şi-au în­ grea, dar frumoasă şi cu folos. în Daia a scăzut de la 40 la su­
Realizările dobîndite de oa­ ne drept dulciuri. numărul mare de localnici ca­ fipt ghitarele în inima ei, sfîşiin- tă la 2 la sută. Sînt lucruri care
menii muncii din regiunea noa­ re îl vizitează regulat. Oameni d-o, sîngerînd-o. Satul s-a îm­ Din cei 300 de analfabeţi, în iau intrat în viaţa noastră şi de
stră sînt o mărturie elocventă De se îmbolnăvea cineva, care n-au ieşit nici cînd din 1948 mai rămăseseră 125, iar oare nu ne mai putem despărţi
a faptului că oamenii văd în curtea lor să meargă la film, părţit în două tab ere: cei oare astăzi nu mai există nici unul. niciodată.
politica partidului şi guvernu­ spitalul cel mai apropiat era In anul 1950 s-a înfiinţat gospo­
lui propria lor politică, că pe acum sînt printre cei mai mari
zi ce trece se întăreşte tot mai
iubitori de filme bune. Lui Şte­
mult unitatea morală şi poli­ tocmai la Abrud sau Alba-Iu- fan Puşcău, tată a 5 copii —
tică dintre partid, guvern şi po­ lia. nu-i ardea pe vremuri de cine­ lucrau „La curte“ şi cei oare lu- dăria colectivă. 180 de familii . De curînd, s-au ivit în comuna
por). orau pe „Valea oii“. Doi moşieri s-iau rupt pentru totdeauna de noaslită alţi doi prieteni, oara ne
Nu se mira nimeni că, ducînd matograf. Acum, una din fete­ şi-au tolănit ca pentru vecie mă­ sub influenţa şi exploatarea ţin tovărăşie toată ziua şi toată
Conduşi de partid, oamenii un trai amărît, sala mică a ci­ le lui este funcţionară, alt co­ dularele leneşe pe pămîntul tru ­ chiaburaască şi-au păşit pe ca­ noaptea şi la oare odinioară nici
muncii îşi făuresc o viaţă nouă, nematografului era mai mult pil urmează cursurile şcolii me­ nu ne puteam gîndi. Difuzoarele
frumoasă şi tot mai îmbelşuga­ goală dii din Zlatna. El munceşte dit al dăienilor, şi-iau început să lea bunăstării şi a fericirii. An de pe stradă, de la gospodăria
tă. Măsurile adoptate de ple­ sugă bogăţie din sudoare şi de an gospodăria colectivă s-a colectivă, de la cămin, oare ne
sînge. Dijma, claoa, datoriile oa­ întărit. Astăzi ea posedă mari vorbesc cu dragoste, ne ajută cu
nara din decembrie a C.C. al După schimbarea în bine a cinstit şi-i răsplătit omeneşte re creşteau an de an, vătaful, magazii de cereale, un siloz, sfaturi şi lumina electrică oare
biciul vătafului, perfidia şi cru­ grajduri pentru vite, autocamion luminează comuna de cîteva
P.M.R., sînt o nouă dovadă vremurilor- pe care le trăim, s-au pentru munca lui. Zahărul nu-i zimea, şi-iau făcut datoria de şi altele.
grăitoare a grijii partidului fa­ luni şi care intră tot mai mult
ţă de nevoile de zi cu zi ale schimbat multe şi-n Zlatna. o raritate în casa lui, ca pe aliaţi ai stăpînului ca în codru. Casele acoperite cu pate atît în casele oamenilor, alungind
celor ce muncesc. Aceste mă­ Pentru mineri se construiesc vremuri. Nu-i deci de mirare că Fiecare bucăţică de pîine furată de răspîndite odinioară aproape flacăra palidă a lămpii cu petrol.-
suri au fost primite cu mare blocuri muncitoreşti. Pentru cel puţin odată pe săptămînă, de la guna dăianului şi a copii­ au dispărut. In toată comuna Ioan Mihu, Mihăilă Damian, Sa-
lor săi, se prefăcea în aur în dacă mai sînt 5 case din aces­ moilă Cibu, Nicolae Ban, Ioan
entuziasm de către oamenii muncitorii de la întreprinderea cu nevasta şi copiii, merge la punga moşierului. Şi punga a- tea. Cei mai mulţi oameni şi-au Duşă şi alţii, au primit deja în
construit oase noi sau le-au re­ oasele lor lumina scînteietoare
muncii care le-au discutat şi metalo-chimică s-au construit cinematograf. Iar moţii se în­ a becului eleotric.
dezbătut pe larg, angajîndu-se 4 blocuri în câre s-au mutat torc din Zlatna nu numai cu Nu sînt astea bucurii ?
să facă tot ce le Stă în putinţă strungarul Tanislav Petru, bomboane pentru copii, ci cu Bilanţul bucuriilor făcut de
Dan Damian ar mai putea fi
pentru înfăptuirea cît mai de­ muncitorul Pop Gheorghe, func­ zahăr, cu făină pe care le gă­ vea gură largă... înghiţea tot ce parat pe cele vechi. Numai în completat cu altele care vor veni:
o clădire nouă pentru dispensar,
grabă a acestor măsuri. ţionarul Ionescu Mihai şi alţii. sesc în magazine. Aceste cîteva putea, cu lăcomie de fiară. vara anului trecut, 17 colectivişti o baie populară, o nouă clădire
pentru palatul cultural, poduri,
Minerii, oţelarii, furnaliştii. In această. întreprindere la lo­ fapte sînt semne ale vieţii noi a Aşa s-iau scuns decenii, seco­ şi-au durat oase noi.
laminatodi şi ceilalţi oameni ai curile grele de muncă munci­ zlătenilor. le. Numărul flămînzilor din aşe­ Viaţa dăienilor a cunoscut bu-
•curie după bucurie.
zarea Oaia a crescut. Bruma de Dan Damian a făcut bilanţul
Noi cooperative de credit şi economii pămînt pe oare o aveau unii, a acestor bucurii în felul său, ou
fost roasă bucăţică cu bucăţică emoţie şi recunoştinţă.
de colţii moşierilor, pînă cînd — Niciodată nu m-iam gîndit
In comuna Hăprîa oamenii s-iau pomenit că nu mai că vreun copil de-al meu se va drumuri etc.
au nici măoar o palmă de loc. naşte cîndva sub privirile aten­ De unde toate acestea ? Cine
te produse industriale. inaugurat în comuna Hăpria ziua inaugurării s-au înscris Cuţitul intnase adînc în car­ te ale unui medic şi ale unei ia descreţit frunţile şi a eliberat
ne şi atingea osul. moaşe. Dar iată că Dănuţ, ulti­ cîntecul ? Cine a făurit atîtea
La începutul secolului nostru, mul dintre cei 8 copii ai mei, „minuni“ în comuna asta pier­
cineva a răspîndit în sat zvonul care a împlinit de curînd 5 ani, dută printre dealuri ?
că undeva departe, peste mări, a avut norocul să se nască la Dan Damian a răspuns cu un
într-o ţară pe nume America, ar oasa de naştere. In comună, ia- singur cuvînt la toate aceste în­
In comuna Buceş umbla cîinii cu colaci în coadă cest „noroc“ l-au avut peste 500 trebări : PARTIDUL.
şi că e rost de pricopseală. Zvo­ de copii şi-l vor avea toţi acei ?
baza creşterii producţiei şi pro­ na Buceş, raionul Brad, au ho- cup. Membrii înscrişi sînt 228, dăieni şi-au părăsit familiile, colo. Femeile noastre au şi ui­ prieteni, dăienii, ca de nişte cu­
tărît să creeze şi ei o coopera­
ductivităţii muncii se poate ob­ tivă de credit şi eioonomii. Ho- fiecare cu părţi sociale. La ina­ fraţii şi surorile şi-au plecat spre tat aproape vremurile cînd năş­ noscuţi de demult, cu oare am
ţine o creştere simţitoare a ni­ ugurare, fondul cooperativei a ţara izbăvirii, î-n căutarea noro­ teau unde apucau. trăit, am plîns, am luptat şi
velului de trai material şi cul­ tărîrea lor a fost împlinită în fost de 18.960 lei. cului şi a unui trai mai avut. m-arn bucurat împreună.
ziua de 30 ianuarie 1957, cînd Ceilalţi copii ai mei mai mari
tural al poporului nostru mun­ a avut loc inaugurarea coope­ N MACARIE Peste cîţiva ani, aproape 200 s-au căpătuit sau sînt pe cale Daia 31 ianuarie 1957.
citor. rativei. Ga preşedinte l-au ales corespondent de dăieni (parte au murit), s-au să se căpătuiască. Am un băiat GH. PAVEL
N. BADIU 6QOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<XX>OOOOOCOCOC c c
o o o o o c o o o co o o c o o o o o oooooooc CC ZOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCCOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
în munca' de culturalizare a m aselor;
şi de cooperativizare a agriculturii.
In încheiere, vorbitorul şi-a expri­
mat convingerea că intelectualii din
raionul Ilia, ajutaţi de organele de par­
tid şi de stat vor putea lichida lipsurile
activitatea".
La consfătuirea intelectualilor din
raionul Ilia au participat şi scriitorii
Eugen' Frunză, laureat al Premiului
de stat, Alecu Popovici, Ioan Horea, J
Mircea Radina şi Ieronim Şerbu. La,
sfîrşitul consfătuirii scriitorii au citit J
fragmente din operele lor care au fost <
aplaudate îndelung.
*
Consfătuirea şi-a exprimat hotărî-
rea de a răspunde la chemarea inte­
lectualilor din raionul Haţeg şi de a oo
ooo
lupta cu perseverenţă pentru realiza­ ooo
oo
rea obiectivelor prevăzute în această
o
chemare. Participanţii au propus să se o
o
mai adauge încă două puncte la che­
oo
mare şi anume: 1. Intensificarea mun-; o
d i pentru lichidarea complectă a a-] o
o
nalfabetisrnului înt.r-un timp scurt şi
ooo
antrenarea foştilor analfabeţi în dife­
oo
rite acţiuni artistice şi culturale; 2! oo
Activizarea cercurilor de învăţămînt a - ! OCCOOOOOOOCCOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOO
gro-zootehnic şi ridicarea activităţii <
lor la un nivel înalt. <
Participanţii Ia consfătuire s-au an- ¦
g a ja t.să lupte pentru a se ridica la'
înălţimea măreţelor sarcini ce le revin,'
să contribuie cu toate cunoştinţele şi'
puterea lor de muncă la înfăptuirea'
istoricelor hotărîri ale Congresului al!
II-lea al P.M.R. !
T. MARIAN <>QO<>OOOOOQ<>OOOOOOOQ<X>OOC’QQOCC :