Page 16 - 1957-02
P. 16
Pas: 4. b RUMUL SOCIALISMULUI * \ iaa.»Buiá. Hr. 669
îmrsseÂSÂ
nm uam eaA m wmwmsmti La M oscova
a fost semnat
comunicatul
Succesele constructorilor In U. R. S. S. Clasa muncitoare din Japonia protestează soviefo-finlandez
de turbine se pregătesc filme consacrate împotriva experienţelor cu arma iermoguiGlearâ MOSCOVA (Agerpres). —
TASS.
Un sector al combinatului textil care se află deja tri construcţie lă In ajunul anului nou uzina celei de a 40-a aniversări a TOKIO (Agerpres). — ministru <al Angliei, Mac Millian,
Herşon. Au fost date în exploatare 1.300 de războald. de construcţii metalice din Le Opinia publică din Japonia îşi protestează împotriva experien La 2 februarie în marele Pa
ningrad a terminat asamblarea Marii Revoluţii Socialiste exprimă neliniştea serioasă în lat al Kremlinului a avut loc
celei de a 20-a hidroturbine de legătură cu viitoarele experien ţelor cu arma termonucleară, semnarea comunicatului sovieto-
105.000 kW destinată hidrocen din Octombrie ţe cu arma termonucleară pe plănuită de Anglia, şi cere să se finliandez.
tralei de la Kuibîşev de pe oare le va efectua Anglia în O- pună capăt pregătirilor pentru
Volga. S-au fabricat de aseme MOSCOVA (Agerpres)'. — oeianul Pacific. După cum anun un război atomic. Comunicatul a fost semnai de
nea toate utilajele pentru hidro TASS transm ite: ţă ziarul „Akahata“, Consiliul N. A. Bulganin, preşedintele
centrala de la Gorki. Puterea General al sindicatelor din Ja Consiliul general a adresat de Consiliului de Miniştri al
totală a hidroturbinelor şi tur La 1 februarie a lavut loc şe ponia, care grupează 3.500.000 asemenea scrisori Organizaţiei U.R.S.S., şi K. A. Fagerholm,
binelor cu abur produse de uzi dinţa Colegiului Miinistelfului Naţiunilor Unite şi sindicatelor primul ministru al Republicii
nă în cursul anului 1956 este Culturii tal U.R.S.S. oare a exa de oameni, a protestat împotriva engleze, oerîndu-le să sprijine Finlanda.
de aproape 3 milioane kW. A- minat problema pregătirii de acestor experienţe. Clasa munci revendicările poporului japonez
nu! acesta uzina îşi va sărbă scenarii şi filme consiaonate ce toare din Japonia, se spune în cu privire la încetarea experien La semnare au fost de faţă
tori centenarul. Colectivul în lei de ia 40-a aniversări a Marii tr-o scrisoare adresată primului ţelor cu arma atomică şi cu hi K. Kleemola, ministrul Comer
treprinderii a hotărît ca în !Jin Revoluţii Socialiste din Octom drogen. ţului şi Industriei al Finlandei,
etea acestei aniversări să per brie. E. A. Vuori, ambasadorul Re
Electrofotomefre de construcţie nouă fecţioneze procesele de fabrica C O LA B O R A R EA publicii Finlanda în U.R.S.S., şi
ţie ale turbinelor şi să realizeze O serie de filme sînt consacra alţii.
Colectivul Institutului de guf şi execută înregistrările cu totodată 6 maşină cu abur de te lui V. I. Lenin, creatorul pri dintre magnaţii industriei grele din S. U. A.
astrofizica al Academiei de 200.000 kW. Au şi fost termi mului stat socialist din lume. şi GERMANIA OCCIDENTALĂ Din partea sovietică la sem
Ştiinfe a R.S.S. Kazahă a în- mare viteză. Electrofotometrul nate principalele desene de e- O serie de studiouri cinemato nare au asistat N, S. Hruşciov,
ttmpinat noul an printr-o ma xecuţie ale noii maşini. grafice pregătesc filme cu teme LONDRA (Agerpres). — Germania occidentală. Nume- A. I. Mikoian, V. M. Molotov,
de lia Alma-Ata permite să se ob din istoria revoluţiei. In mo Corespondentul_din Washing- roase birouri de achiziţii ale fir M. G. Pervuhin, V. Z. Lebedev,
re realizare în domeniul per ţină înregistrări direct pe ecra Vagon frigorifer executat mentul de faţă, în diferitele stu ton al ziarului „DaUy Express“ melor industriale americane, ambasadorul U.R.S.S. în Repu
fecţionării tehnicii astronomice. nul unui oscilograf. diouri din U.R.S.S. se toarnă în relevă colaborarea strînsă dintre scrie el, se mută din Paris şi blica Finlanda, şi alte persoane
Oamenii de ştiinţă de la acest în întregime din metal total peste 20 de filme jubiliare. magnaţii industriei grele din din alte capitale ale statelor oficiale.
institut au realizat o nouă con Primul aparat a şi fost exe S.U.A. şi Germania occidentală. vest-europene la Düsseldorf —
strucţie de electrofotometru — cutat în atelierele experimen Uzinia constructoare de mu Studioul central de filme do După cum anunţă coresponden centrul industriei din regiunea Darul oferit de poporul
aparat destinat înregistrării tale ale Academiei de Ştiinţe a şini din Breansk ia livinat un lot cumentare pregăteşte o serie de Ruhr. Intre firmele industriale
fotoelectrice a strălucirii lumi U R.S.S. şi a fost recepţionat experimental de vagoane în în filme consaonate istoriei Marii tul, aceste legături s-au intensi americane şi vest-germane au cehoslovac
de institut. EI va fi instalat la tregime din metal de capacitate Revoluţii Socialiste din Octom ficat îndeosebi după intrarea fost încheiate o serie de acor
nii zodiacale şi a luminozităţii sporită pentru transportul măr brie, precum şi filme ilustrînd Germaniei occidentale în Uniu duri, oare prevăd printre altele poporului indian
observatorul de mare altitudi furilor perisabile. Volumul aces victoriile istorice ale poporului nea Atlanticului de nord. Zia „colaborarea în domeniul reali
cerului nocturn. Spre deosebire ne al Academiei de Ştiinţe a tui vagon izotermic este de 82 zării de diferite proiecte indus DELHI (Agerpres). —•
de vechile modele, electrofoto- R.S.S. Kazahe şi va servi la e- m. cubi, ceea ce depăşeşte ou sovietic. ristul englez exprimp temerea triale în ţările slab dezvoltate, După cum anunţă Biroul In
metrul de la Alma-Ata efectu aproape 1/3 volumul vechilor va —O— că colaborarea dintre' monopolu schimb de informaţii tehnice şi dian de Informaţii, dr. Radha*
ează concomitent înregistrările fectuarea cercetărilor din ca goane căptuşite cu lemn. Supra rile americane şi vest-germane folosirea de către firmele ame krishnan, vicepreşedintele Indiei,
drul Anului geofizic internaţio faţa utilă de încărcare este de Greva muncitorilor poate duce la o slăbire şi mai ricane a utilajului vest-germian a primit de la Jiri Nosoka, am
fenomenelor care se produc în nal. Următorul aparat va fi in aproximativ 42 m pătraţi. mare a poziţiilor Angliei în ţă la încheierea de contracte cu alte basadorul Cehoslovaciei, ca dar
diferite părţi ale boltii cereşti. stalat în acelaşi scop la staţia de la uzinele particulare de rile din Orientul Apropiat şi în state“. Proprietarii întreprinde din partea poporului cehoslovac,
Aparatul este utilat cu două La construirea vagonului s-au alte reg„iuni. „An„glia, scrie el, rilor constructoare de maşini un dispensar dentistic mobil,
ecuatorială a Institutului de folosit profile simplificate şi în gaz din întreaga Italie poate să se trezească înlăturată care are utilaj dentistic modern
receptoare în Ioc de unul sin- covoiate, tabla din oţel slab a- re pe pieţele din Orientul Mijlo- grele din S.U.A. intenţionează în valoare de peste 200.000 ru-
astrofizică al Academiei de Ştiin liat. Astfel greutatea vagonului ROMA' (Agerpres)'. —i ciu, ale Africii, Asiei şi Amerioii pii. Dispensarul a fost dăruit sta
ţe a R.S.S. Kazahe, a fost redusă la 32 tone, în timp La 1 februarie muncitorii de de sud“. să transmită industriaşilor vest- tului Madras. Luînd în primire
ce durata ei de serviciu a ores- la uzinele particulare de gaz darul, dr. Radhakrishnan a mul
Un radîofelescop unical din întreaga Italie au declarat Corespondentul citează "de a- germani ia serie întreagă de co ţumit călduros prietenilor ceho
cut. o grevă parţială oare va dura semenea exemple conorete oare slovaci.
Astronomii ele Ia Observato Radiotelescopul este prevăzut In cele opt rezervoare de oţel 6 zile. In această perioadă se atestă intensificarea legăturilor menzi, pe oare le-au primit de
rul din Pulkovo au început cer cu o antenă de recepţie care are va produce şi se va livra con dintre industriaşii din S.U.A. şi _o~
cetări sistematice asupra unde forma unui evantai gigantic de inoxidabil pot încăpea circa 10 sumatorilor numai 50 lia sută la alte state.
lor de radio emise de soare metal, lung de 120 m. şi înalt tone de gheaţă şi sare. Cînd din cantitatea obişnuită de DECLARAŢIA
de 3 m. Fiecare din cele 90 de temperatura ambiantă atinge gaz. Ţelul grevei este de a de In Franţa se intensifică protestul
folosind în acest scop un nou reflectoare ale antenei este pre plus 30 grade în vagon poate termina pe patroni să înceapă unui grup de reprezentanţi
radiotelescop unical pentru stu văzut cu un mecanism. Acesta fi menţinută timp de trei zile tratative în problema măririi faţă de noua funcţie
dierea undelor centimetrice care acţionează reflectorul comuni- o temperatură de minus 10 gra salariilor pe care organizaţiile a fostului general hitlerist Speidei de frunte ai cercurilor
este cel mai puternic din lume. cîndu-i poziţia necesară pentru de. Vagonul este înzestrat cu un sindicale le revendică încă din
observaţii. Razele reflectate de sistem de ventilaţie prin refu- PARIS (Agerpres)'. —- ai patrioţilor francezi executaţi comerciale olandeze
Construirea acestui telescop reflectoare cad pe antenă iar lare-aspiraţie. iunie 1956. în timpul ocupaţiei Franţei de
a constituit nu numai o reali apoi trec printr-un ghid de unde In Franţa ia amploare mişca către călăii hitlerişti. In scri HAGA (Agerpres)’. —
zare a tehnicii, ci şi o etapă im în receptor. De aici curenţii de Noul vagon este prevăzut cu O declaraţie rea de protest împotriva numirii soare se subliniază că consim- Presa olandeză a dat publi
portantă în dezvoltarea radioas- înaltă frecvenţă se scurg prin cuplă automată, frîne pneuma demascatoare fostului general hitlerist Speidei ţămîntul guvernului francez la cităţii declaraţia unui grup de
tronomiei. Semnalele de radio fire spre un aparat înregistra tice şi boghiuri pe rulmenţi. în funcţia de comandant al for numirea lui Speidei ofensează reprezentanţi de frunte ai cercu
recepţionate cu ajutorul noului tor. Pe bandă se înregistrează NEW YORK (Agerpres)'. ţelor terestre ale N.A.T.O. din memoria francezilor oare au că rilor comerciale olandeze care
telescop vor permite să se obţină automat datele legate.de undele Unul din vagoane este dotat La 30 ianuarie în mesajul Europa Centrală. La Paris a zut în lupta împotriva nazismu critică o serie de teze principale
de radio emise de soare. cu? un sistem de încălzire. La special adresat Adunării legisla avut loc un miting la care au lui. Autorii deolară că ei refuză ale proiectului „pieţei europene
informaţii mai amănunţite asu exterior, sub cadru, este montat tive a statului New York, Ha- luat cuvîntul reprezentanţii u- categoric să slujească în armata comune“. Printre altele ei obiec
pra fcorpurilor cereşti şi. să se Intr-un viitor apropiat astro un cuptor încălzit cu cărbune. rriman, guvernatorul statului, a nor organizaţii progresiste, prin oare va fi comandată de uciga tează împotriva tarifelor protec-
studieze nebuloasele situate la declarat că cel pjifef un sfert tre care cei ai mişcării pentru şul părinţilor lor. ţioniste cerute de anumite ţări,
mari distanţe, precum şi gazul nomii din Leningrad vor înce Noile vagoane au fost încer din populaţia starafm trăieşte pace, împotriva rasismului şi an ca de exemplu Franţa, pentru
interstelar. Gu ajutorul radiote- cate cu succes în uzină.- în mizerie. Rezultatele prelimi tisemitismului, ai Consiliului n a împotriva numirii lui Speidei sprijinirea agriculturii şi trans
lescopului se pot recepţiona pe studierea undelor de radio nare ale cercetărilor au arătat ţional ial păcii, Asociaţiei evrei au protestat de asemenea Fede porturilor ei. Autorii declaraţiei
semnale de natură să ne dea o 0 fabrica de sare că în 1955 aproximativ 800.000 lor foşti deportaţi, ai Partidului raţia naţională a luptătorilor din arată că tarifele de import pro
idee despre fenomenele care in emise de lună, nebuloase şi de familii şi 595.000 de persoa Comunist Francez. Toţi vorbi rezistenţă şi a patrioţilor foşti puse pentru „piaţa comună“
tervin în orice parte a zilei în de mare ne izolate au avut un venit in torii au subliniat că numirea deportaţi şi internaţi, Asociaţia sînt mai ridicate decît tarifele
coroana solară. planete, printre care cele emise suficient pentru asigurarea mi lui Speidei — călăul poporului republicană a foştilor comba actuale din Olanda. Aceasta va
In oraşul Usolie-Sib’irskoe s-a nimului de trai oficial. Cele mai francez — constituie o ofensă tanţi, Consiliul municipal din submina prin urmare capacita
de planeta Venus. construit cea mai mare fabrică multe familii cu venituri reduse adusă demnităţii naţionale a Saint Denis. Federaţia naţională tea de concurenţă a Olandei ca
de sare din Uniunea Sovietică se numără în rîndurile popula francezilor, memoriei antifasciş re trebuie să importe aproape
Mecanizarea complexă a recoltării cartofilor unde procesul de producţie se ţiei de culoare din New York. tilor care au căzut în lupta îm a luptătorilor din rezistenţă şi a toate materiile prime. In afară
desfăşoară în vid. Fabrica va Harriman a recunoscut că -a- pot1.r1iIVvaCA ocupanţilor UhJitWleOrlilşÇtUi, de aceasta, în declamaţie este
In toamna trecută pe cîmpu- combinei este destul de ridicat. produce sare cu un grad înalt ceastă situaţie „reflectă influen patrioţilor foşti de*portaţ’i ş’i in exprimată îngrijorarea că crea
rile Uniunii Sovietice au fost Combinării cu experienţă pre de puritate, folosită în indus ţa discriminării care se practică Ziarul „L1 Humanité“ a dat rea „pieţei comune“ va închide
folosite în mare număr combi lucrează într-un sezon o supra tria alimentară şi farmaceuti la angajare şi la avansare“. a cerut în declaraţia ei pentru Olanda căile spre noi
nele pentru recoltarea cartofi faţă de 100-120 ha, Noua ma că. Fabrica va aproviziona cu publicităţii o scrisoare deschisă ca guvernul francez să refuze pieţe de desfacere.-
lor „Kk 2“. Maşina care este şină este prevăzută' cu un bun sare regiunile Siberiei, Orien adresată preşedintelui Franţei
căr de o mare capacitate (1200 tului îndepărtat şi Extremului de către un grup numeros de fii ratificarea hotărîrii cu privire ta —O—.
prevăzută cu camere pneumati kg), din care cartofii se încar Nord. Procesul de producţie via
ce dislocă ' şi curăţă pămînlul. fi în întregime mecanizat. In numirea lui Speidei. Protestul Asociaţiei presei
Lujerii sînt separaţi de tuber că în autocamioane. fabrică vor fi instalate automa din ţările
cule în interiorul combinei cu A fost de asemenea constru te de ambalare şi în tot cursul
ajutorul unui dispozitiv special procesului de producţie sarea Commonwealth-ului
ită o maşină specială pentru nu va fi atinsă de mîna omu
Curăţiţi de pămînt şi de lujeri, sortarea cartofilor cu ajutorul lui. LONDRA (Agerpres)". —
tuberculele se varsă în coşuri Asociaţia presei din ţările
căreia se pot sorta 10 tone de Commonwealth-ului a publi
şi se aşează automat în gră tubercule pe oră. cat o declamaţie în care protes
mezi pe cîmp. Randamentul
/?. P. Polonă îşi extinde ================
=========== relaţiile economice externe*â 0 0 < x x > < > < x > < > < > 0 0 < x > 0 0 0 < > 0 < > < > < > < > 0 < > 0 < > < > < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < > 0 < > 0 0 0 0 0 < > 0 0 '0 < 0 0 0 0 0 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 < > 0 0 < > < > 0 c < > 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 c c 0 < > < > tează împotriva faptului că s-a
acordat guvernatorului englez
Poporul algerian are drept libertate y A R Ş °VIA (Agerpres)'. - Casablanca, Paris şi din alte din Cipru împuterniciri prin care
PAP transm ite: oriaş'e. el poate să suspende orice ziar
De aproape trei ani opinia Cum era şi firesc masele cez, că nu duce un război îm- au dus la vărsări de sînge In- fără a explioa motivele şi fără
publică mondială continuă să largi populare algeriene n-au potriva Algeriei, ci o aşa-nu- formaţiile de presă relatează An de an, Republica Populară Anul acesta Polonia via lua ca direcţia ziarului să poată
urmărească cu atenţie războiul rămas indiferente faţa de ex- mită politică de „pacificare“ şi că numai la Paris, poliţia şi Polonă îşi extinde relaţiile eco- p;arte pentru prima oară la tîr- să se adreseze tribunalelor. A-
colonial dus de cercurile diri- ploatarea colonială. Ele îşi „reforme“, este astăzi cu totul jandarmii au arestat la 28 ia- sociaţîa cere ca ministrul Co
guitoare din Franţa împotriva unesc forţele pentru a cuceri demascata. Este clar pentru nuarie, ziua izbucnirii grevei, nomice externe. O manifestare gurile internaţionale de la Go- loniilor să-şi revizuiască hotă-'
poporului algerian care luptă libertatea ţării. Lupta poporu- toate popoarele de ce repre- 500 de arabi, în acest sens o constituie parti- teborg, Rangoon, New York rîrea şi să apere presa din Cî-
ciparea Republicii Populare Po- Tokio, Bangkok şi din alte o-
lone la tîrgurile şi expoziţiile in- r,aşe. pru de asemenea samavolnicii.-
ternaţionale.
o pentru a-şi cuceri o viaţă li- lui algerian pentru indepen- zentanţii cercurilor conducă- In ciuda represaliilor auto- In anul 1957 Polonia îşi va
ţ beră. denţă a devenit şi mai accen- toare din Franţa se împotri- rităţilor coloniale franceze, gre- expune mărfurile în 21 de ţări. M A G A ZIN
•Anul trecut Polonia a luiat parte
g Populaţia Algeriei care, deşi tuată în urma celui de:al doi- vesc din răsputeri ca problema va maselor populare algeriene la 12 tîrguri şi expoziţii inter
naţionale. In cadrul tîrgurilor şi
O este o ţară cu bogăţii naturale lea război mondial. Cercurile algeriană să fie soluţionată în pentru dreptul la autodetermi- expoziţiilor vor fi prezentate miercuri 6 februarie
produse ale industriei construc
a imense, datorită dominaţiei diriguitoare franceze încearcă cadrul O.N.U. întreaga econo- nare continuă. După cum ara- toare de maşini, de maşini-unel-
te, produse ale industriei uşoare,
g franceze care apasă asupra ei prin diferite mijloace să înă- mie a Algeriei este controlată iă ziarul „Le Figaro“, în Al- precum şi ale altor ramuri ale e- SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
conomiei Republicii Populare
* d e'peste o sută de ani, este buşe mişcarea de eliberare al- de capitalul francez, băncile ger deşi a fost efectuată mo- Polone. DEVA: Ernst Thălman (film ger man) j ©RAŞTIE: Maxim Minciuni
man) ; HAŢEG: Poemul pedagogic '(film sovietic)': BARD MARE: Sta
nevoită să trăiască în cruntă geriană. In Algeria autorităţile algeriene fiind dependente de bilizarea cu forţa la lucru a Ministerul Comerţului Exte (film sovietic); PETROŞANI: Intr-un fără voie j ALBA’ IOLTA: Căluşei
rior al R. P. Polone şi o serie de magazin universal (film sovietic)' : (film maghiar) | SEBEŞ : Maxim Min
mizerie. Aici suferă permanent franceze au concentrat oa- cele franceze. oamenilor muncii algerieni a- organizaţii pentru export au în ZLATNA: O sărutare furată (film ger ciună (film sovietic) ; SIMERIA : Roşi
ceput să facă pregătiri în vede man) ; ILIA: Muzică şi dragoste (film şi negru (film francez); TEIUŞ
de foame aproximativ 3.000.000 meni care au la dispoziţie tu- In primele zile ale săptămî- flaţi în grevă, starea de ase- rea participării la tîrgurile in cehoslovac) : APOLDU DE S O S : Curg apele tulburi (film argentinian)
Poemul pedagogic (film sovietic); LONEA: Cadrilul (film cehoslovac).
L de oameni. Muncitorul agricol nuri, tancuri şi avioane. As- nii trecute, situaţia din Alge- diu continuă în oraş. BRAD: Romanţe berlineze (film ger-
x algerian deşi lucrează cîte 10- tăzi în Algeria are loc un raz- ria s-a agravat şi mai mult. L'a mişcarea de eliberare a
o 12 ore pe zi, primeşte un sa- boi pentru eliberare. Actualul Populaţia algeriană la chema- poporului algerian se asociază
g lariu derizoriu de 300—400 guvern francez cînd a venit la rea Frontului naţional alge- chiar şi masele populare f-ran-
x franci. Venitul mediu al unei putere a făcut promisiunea că rian de eliberare a declarat o ceze care de pe urma războiu-
o familii algeriene este de 20.000 se va înceta acest război mur- grevă în sprijinul dreptului la lui din Algeria au numai de
g franci anual, în timp ce în dar. Realitatea este însă cu to- autodeterminare. Fată de acea- suferit. Sînt nenumărate cazu- SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
g Franţa pînă ’ şi salariul minim tul alta. Guvernul francez con- stă situaţie, autorităţile fran- rile cînd în mai multe oraşe
g al unui muncitor (minimul de dus de socialistul G'uy Mollet ceze nu au rămas pasive. Ora- ale Franţei populaţia a împie- ternaţionale de la Leipzig,1D a Programul 1. — 6,25 Jocuri popu dica ; 18,30 Muzică din operete romî
existenţă din Franţa este a- dimpotrivă a contribuit şi mai şui Alger este păzit de 10.000 dicat expedierea trenurilor în- masc, Zagreb, Rio de Janeiro, lare romîneşti executate la diferite in neşti; 19,10 „Pentru fiecare melodii
strumente,’ 6,30 Sfaturi pentru biblio preferată“ : 19,55 Emisiunea „Noapte
proximativ egal cu cel din Ai- mult la încordarea situaţiei din de soldaţi, cărcate cu tineri care aveau O catastrofă în California fili : întreţinerea în bune condiţiuni a bună, copii": „Peticul”, povestire de
bibliotecii personale; 6,45 Emisiunea N osov; 20,30 Emisiunea „Părinţi şi
geria) se ridică la 22.000 franci Algeria, înlăturînd chiar şi Luptei pentru libertate a misiunea să înfrîngă lupta de NEW YORK (Agerpres). — pentru copii şi tineret: „Clubul curio copii“ ; 21,15 Nuvela „Sfîrşitul lui Ia-
Ori avion de transport de tipul şilor“ ; 7,10 Muzică uşoară romîneas- cob Onisia“ de Geo Bogza (prezen
pe lună. Afară de aceasta, contactele neoficiale dintre el populaţiei băştinaşe din Alge- eliberare naţională din Alge „Dc-7“ şi un avion de vînătoare cu c ă ; 9,27 Emisiunea pentru copii şi ti tare în m ontaj); 22,30 Muzică uşoa
reacţie de tipul „Scorpion-f-89“ s-au neret : „Ce ţi-a plăcut mai mult ?“ ; ră ; 22,50 Cîntecc şi jocuri romîneşti.
g populaţia băştinaşă din Alge- şi Frontul naţional de elibera- ria i s-au alăturat şi algerienii ria. ciocnit în zbor deasupra localităţii 11,03 Teatru la microfon: „Fata fără
Pacoima din California, prăbuşindu-se zestre“, adaptare radiofonică după pie
o ria trăieşte în locuinţe cu totul re a Algeriei. In momentul cînd care trăiesc în Franţa. De pil- Popoarele iubitoare de pace în flăcări deasupra unei curţi şco sa lui Alexandru N. Ostrovski: 13,10
lare plină cu elevi, Fărămiturile avio Cînlece populare romîneşti; 14,00 Mu
o necorespunzătoare. în Franţa a venit la putere dă, la uzinele „Renault“ şi urmăresc cu muită aprobare anelor au fost azvîrlite pe o rază de zică de estradă: 16,15 Emisiunea pen
3 kilometri. Se înregistrează şapte tru copii şi tineret: „Roza vîntu-
Cu totul altfel se prezintă Guy Mollet, în Algeria se a- „Citroen“ din Paris lucrează lupta poporului algerian pen- morţi şi 78 răniţi, dintre care 75 copii. rilor“ ; 17,35 L’a microfon Ro
sitnaţia colonialiştilor europeni flau 150.000 de soldaţi fran- numai 2/3 clin muncitorii nord- tru libertate, pentru o viaţă in-
care numără aproximativ cezi. După cum relatează chiar africani. De asemenea, într-o dependentă. Ele cer ca O.N.U. Programul II. — 14,20 Cărţi şi eroi:
„Tom Jones“ de H. F ield in g; 15,15
1.000.000 oameni. Venitu! co- agenţia France Presse, guver- serie de localităţi au avut loc să intervină în soluţionarea
lonialiştilor mijlociu pe cap de nul socialiştilor a sporit efec- demonstraţii şi mitinguri ale problemei algeriene întărin- Melodii populare; 17,30 Cîntă orches.
locuitor este de zece ori mai tivul trupelor pînă la 400.000 algerienilor oare prin interven- du-şi prin aceasta prestigiul tra Dinu Şerbănescu; 18,55 Sfatul me
mare decîi venitul algerienilor de oameni ţia jandarmilor şi aşa-numite- său pe arena internaţională. dicului : Anaciditatea gastrică ; 23,15—
o băştinaşi. Demagogia' guvernului fran- lor detaşamente de securitate V. P
o
24 Concert de noapte. /
<x^ao.oooo<x^o<x><HC«>s<><>ooo<><><>ocK><>o<x><x>oo<><><>c<><><x^
Redacţia şt administraţia ziarului str, 6 Marfie nr,9t Telefon: 188^189. Taxq plătită în numerar conform aprobării D im ţiy n l! Geneiule P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.