Page 18 - 1957-02

Pag. 2 üRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 670

UrmSfid îndemnul E r n s tCronica filmului T h ä l m a n n Figuri de intelectuali
partidului
Pe ecranul cinematografului In toiul acestor frămîntări sosi­ democraţiei burgheze şi instau­ Prof. O C TA V IA N F LO C A
Rezoluţia plenarei C.C. al „Filimon Sîrbu“ din Deva, de rea lui Ernst Thälmann la rarea dictaturii hitleriste. Hitler
P.M.R. din 27-29 decembrie la 5-8 februarie, va rula excep­ Mansfeld este hotărîtoare. „Un peste voinţa maselor, este numit
1956, a avut un puternic răsunet ţionala epopee cinematografică singur deget poate fi zdrobit — de către Hindemburg În postul directorul Muzeului regional -

şi în satele de munte ale comu­ în .culori „Ernst Thälmann“ o vorbeşte el minerilor — dar cin­ de cancelar al Reichului.
nei Poiapa Sibiului din raionul realizare a regizorului Kurt ci degete formează un pumn“ şi In viitoarea acestor evenimen­
Maetzig, laureat al Premiului
Sebeş. Naţional. Thälmann izbuteşte să unească te are loc odioasa înscenare a Bucurîndu-se de condiţii deosebite de muncă şi de via­
Rezoluţia a fost dezbătută în cei 300.000 de mineri din Ruhr. incendierii Reichstagului — pu­ ţă, intelectualitatea noastră nouă, legată strîns de inte­
Anul 1931, cu care începe fil­ să la oale de nazişti — ca să a- resele poporului muncitor îşi pune cu abnegaţie cunoş­
toate organizaţiile de partid din mul, a fost pentru clasa munci­ In alegerile prezidenţiale din runce vina pe comunişti. Apelul
raza comunei şi în toate cercu­ 1932, cu sprijinul social-demo-

rile şi cursurile din învăţămîn- toare din Germania un an de craţilor, avînd la spate capita­ lui Thälmann pentru unitatea tinţele, forţele sale de muncă îri slujba acestuia. Ea îşi

tul de partid. In lumina rezolu­ crîncenă mizerie şi de mari su- liştii germani, Hindembrug este forţelor muncitoreşti, este res­ înţelege pe deplin menirea şi, credincioasă ţelurilor pro­

ţiei, organizaţia de partid din ferinţi, dar şi de ascuţire a lup­ ales. După alegerea lui Hin dem- pins de social-democratul Tar­ puse de partid îşi aduce cu rîvnă contribuţia în lupta
pentru cauza clasei muncitoare.
comună, împreună cu sfatul tei de clasă. burg, social-democratul Seve­ now.

popular comunal, au întocmit un Sub conducerea cancelarului ring, este alungat de la Minis­ începe teroarea sîngeroasă

plan de acţiune axat mai ales Brüning — cel oare a netezit ca­ terul de interne din Prusia de Fascistă. Partidul Comunist este Intelectual' harnici, care-şi pun cu dezinteres cunoş­

pe problemele legate de întări­ lea dictaturii fasciste a lui Hit­ un locotenent şi doi soldaţi de arunoat în ilegalitate, mii de co­ tinţele şi capacitatea lor îri slujba maselor avem şi în

rea economico-organizatorică a ler, puţinele drepturi democra­ a lui Hindemburg, tocmai după munişti sînt arestaţi şi schin­ regiunea Hunedoara. Unul din aceştia este şi tovarăşul
mtovărăşirii zootehnice şi de tice ce mai rămăseseră poporului cîteva minute, după ce Severing giuiţi de gestapou. Ernst Thäl­ prof. Octavian Floca, director al muzeului regional.
lărgirea ei prin atragerea de noi german, sînt transformate în- asigura o delegaţie de munci­ mann este arestat. De aici îna­

Întovărăşiţi. In acest scop, s-au tr-o adevărată parodie. In spi­ tori social-democraţi c ă : „Pute­ inte — în succesiunea momente­ Aparţinînd unei generaţii mai vechi, el s-a încadrat cu

alcătuit echipe de agitatori con- narea maselor muncitoare, au rea în Prusia o am eu“. lor dramatice ale filmului, re­ conştiinciozitate şi cinstit în cadenţa noilor vremuri. Aju­

puse din membri de partid, de­ fost aruncate toate greutăţile re­ Cu alegerea lui Hindemburg, trăim anii de groază, anii de tat în permanenţă de întreg colectivul său de muncă, a

putaţi ai sfatului popular şi oa- zultate din criza economică creşte nemăsurat şi pericolul crime şi orori ale nazismului. reuşit ca printr-o seamă de săpături întreprinse în re­
d're didactice. Aceste echipe s-au mondială, precum şi înfrîngerea unui nou război pe care îl cere In celula mucegăită a temni­ giune, să smulgă pămîntului mărturii deosebit de pre­
deplasat la gospodăriile crescă­ Germaniei în primul război mon­ prin urlete, în adunările publi­ ţioase cu privire la trecutul istoric al societăţii omeneşti
torilor de oi, lămurindu-i asupra dial. Clica hitleristă susţinută de ţei naziste, Thälmann rezistă ne­
ce, Adolf Hitler. încovoiat şi plin de încredere,

rezultatelor obţinute de întovă­ imperialiştii germani, agită lo­ Filmul înfăţişează impresio­ învingînd prin calmul şi hotă- de pe aceste locuri. Aşa de pildă, numai în ultimul timp

răşiţi în anul ce a trecut. zinca unui război revanşard. nanta vizită a lui Thälmann la rîrea sa, impertinenţa lui Gö- din hotarul comunei Sîntandrei a scos la iveală o serie

Munca de lămurire nu a întîr- Poporului german, i se pregăte­ Paris în anul 1932, unde într-un ring oare caută să-l ducă la tră­ de monumente funerare ce au aparţinut unei necropole
ziat să-şi arate roadele. Echipa şte prăpastia uriaşă a celui de miting organizat de Partidul Co­ darea clasei sale. Cu neînfricată sclavagiste romane, în localitatea Peştişul Mare a dat de
de agitatori condusă de tov. Ioan al doilea război mondial. munist Francez, Thälmann pro­ credinţă în libertatea şi fericirea urmele unei colecţii de monumente-; statui şi reliefuri,
Fîntînă a reuşit să înscrie în clamă solidaritatea frăţească a poporului său, Ernest Thälmann iar în Sălaşul Superior din raionul Haţeg, chiar zilele
întovărăşirea zootehnică pe ţă­ Aşa se ţese complotul crimi­ proletariatului francez şi ger­ va muri asasinat de călăii fas­ acestea a descoperit un tezaur de monumente republi­
ranii muncitori Ioan Bozdog, nal, care va înlesni lui Hitler să man. cişti în momentul cînd Armata cane romane.
Ioan Dobîrtă şi Ioan Şufană pună tnîna pe putere. Roşie pătrunde în bîrlogul fas­
care au adus în întovărăşire de In 1932 la alegerile din no­ cist. In vederea sprijinirii muncii pentru stabilirea adevărului
la 6 la 25 oi. In aceste împrejurări, în cen­ iembrie, îl vedem pe Thälmann istoric cu privire la felul de viaţă al primilor locuitori dfe
trul minier Mansfeld din regiu­ alături de Walter Ulbriht şi Wil- Atunci, cînd călăii săi apărînd pe aceste locuri, în prezent a întreprins săpături la ce­
In circumscripţia deputatului nea Ruhr, izbucneşte marea gre­ helmm Piek, conducînd campa­ în uşa celulei îl întreabă cu ci­ tăţile dacice din munţii Orăştiei şi în peşterile paleolitice
Traian Ban, a fost însoris Ilie vă a minerilor împotriva acţiu­ nia alegerilor încheiată cu ră ­ nism: „Ştii acum ce te aşteap­ de la Nandru raionul Hunedoara.
Hîndoreanu cu 14 oi, iar din nii de reducere a salariilor, plă­ sunătoarea victorie a comunişti­ tă !“ Thälmann conducătorul iu­
circumscripţia deputatei Maria nuită de patroni. Tendinţa unor lor. bit al clasei muncitoare, răspun­ Dar. nu numai secţia istorică a muzeului a fost îm­
Dan s-a înscris în întovărăşire mineri de a nu declara grevă, de senin: „Da, o Germanie mai
ţăranca muncitoare Elena Fîntî­ este încurajată de liderii sociial- Dar, imperialiştii hotărăsc li­ bună! O Germanie fără de voi!“.
democraţi Severing şi Tarnow. chidarea ultimelor forme ale

nă oare a adus în întovărăşire bunătăţită datorită rîvnei cu care el munceşte. Lucruri

16 oi. Şcoala medie maghiară, o realizare Cercetînd unul din preţioasele monumente istorice des­ noi şi interesante au fost aduse şi în secţia de ştiinţe
Un exemplu grăitor au dat şi naturale. Bunăoară a fost adunată o bogată colecţie de

învăţătorii din comună cum sînf a regimului democrat-popular coperite. planşe botanice, reprezentînd flora regiunii. De asemenea,
Lucia Mercheşanu, Profirie Lup- în patrimoniul muzeului a intrat colecţia de animale na­
şa şi Ilie Munteanu. Aşa de pil­

dă tov. Ilie Munteanu a mai a- Pentru a exploata mai uşor noastră, a creat posibilităţi mi­ localităţi ca Răcăştie, Peştiş, Je- turalizate, dăruită muzeului de doctor Augustin Almăşan,

dus pe lingă cele 10 oi pe care masele muncitoare, pentru a a- nunate şi pentru şcolarizarea co­ ledinţi. pe timpul cît încă acesta era în viaţă.

le-a avut în întovărăşire, încă bate atenţia acestona de la ade­ piilor minorităţilor naţionale. A- Rodnică activitate depun şco­ Pe deplin conştient că un intelectual adevărat, inte­
resat în a fi de folos societăţii, trebuie să fie mereu la
un număr de 10 oi. văratul duşman — duşmanul de oeastă şcolarizare se face astă­ larii şi pe terenurile sportive.

Munca de lămurire continuă clasă — şi pentru a-şi menţine zi în limba maternă. In anul trecut de pildă, repre­

încă, şi cu siguranţă că rezul­ şi a-şi prelungi dominaţia de Numărul de 320 de elevi cîţi zentanţii sportivi ai şcolii au a- curent cu tot ce e nou în domeniul ştiinţei şi culturii, to­

tatele vor fi mai bune. clasă, moşierii şi capitaliştii ro- sînt înscrişi în şcoala medie juns pînă în faza regională , şi varăşul Octavian Floca o bună parte a timpului său şi-l

Salariaţii I.C.I.L. din comună mîni şi cei ai minorităţilor na­ mixtă nr. 3 din Ciangăi, cît şi interregională. Acest succes fru­ consacră studiului individual. Şi, ce-şi însuşeşte din
au reuşit să contracteze cu 86 ţionale, colaborau strîns în con­ perspectivele ei de viitor, dove­ mos mărturiseşte cu prisosinţă cărţi şi documente, nu păstrează numai pentru sine. El
ţărani muncitori 19.450 litri lap­ ducerea statului burghez. Politi­ desc cu elocvenţă, libertăţile şi preocuparea intensă ce există şi a expus pînă acum în faţa maselor un însemnât număr
te de vacă. In primele 10 zile a- cienii burghezi şi propaganda binefacerile de oare se bucură în această direcţie. ' 'de conferinţe, privind diferite documente ce grăiesc des­
!e lunii ianuarie au şi fost adu­ lor îndemnau muncitorii şi ţă ­ oamenii muncii din patria noa­
Tot în anul trecut, pentru cu­

se peste 12.500 litri lapte. De ranii romîni să-î urască pe mun­ stră, indiferent de naţionalitatea noaşterea bogăţiilor şi frumuse­ pre trecutul istoric al acestei regiuni. Exemplu! Său dc

asemenea s-au mai făcut şi 6 citorii şi ţăranii unguri ori ger­ lor. Procesul de învăţămînt se ţilor patriei, şcoala a organizat Expunînd în faţa maselor o conferinţă în care vor­ muncă şl viaţă, constituie pe drept cuvînt o bună pildă
contracte pentru 1.300 kg. brîn- mani. desfăşoară în 8 săli de clasă o excursie la Lacul Roşu. In a- beşte despre trecutul istoric al cetă ţii Deva. pentru tinerele generaţii.
ză. spaţioase, plus sala de gimnas­ cest an e prevăzută o excursie
Şcoli în'lim ba minorităţilor tică, laborator de fizico-chimice pe Dunăre şi încă una pe itine­ ’.(<! .. ' ;
ANA SUCIU naţionale erau puţine, iar statul şi ştiinţe-natunale, toate bine u- rarul: Cheile Bioazuluî, litora­
învăţătoare în comuna Poiana burghez nu le sprijinea şi nu le tilate. Educaţia elevilor în spi­ lul Mării Negre şi Valea Pra­ Intensă activitate la laboratorul regional de seminţe
dădea nici o atenţie. Cadrele di­ ritul nobilelor idei ale patriotis­ hovei.
Sibiului — corespondentă dactice erau supuse faimoaselor mului socialist şi al internaţio­ La laboratorul regional de se­ gospodăria agricolă de stat din xistă în regiunea noastră, pînă
„examene de limbă“, care se în- nalismului proletar, este făcută In ajutorul elevilor cu greută­ minţe din Alba Iulia se desfă­ Simeria, depozitul regional de la diata de 26 ianuarie numai
Noi contractanţi cheiau cu aruncarea pe drumuri de către 20 de cadre didactice ţi materiale s-au distribuit 21 şoară o activitate intensă. Mai seminţe, centrul şcolar agricol gospodăria agricolă din Şibot a
a profesorilor şi învăţătorilor de de burse, iar celor mai merituoşi sînt puţine zile pînă încep însă- din Geoagiu, gospodăria anexă trimis probe.
Luînd exemplul colectiviştilor altă naţionalitate. bine pregătite a căroT cunoştinţe elevi din şcoală, cum sînt Olah mînţările de legume în răsadni­ din Geoagiu, baza de recepţie
din satele Pricaz şi Turdaş care sînt mereu împrospătate şi îmbo­ Ladislau şi Schmit Alfred din ţe şi este necesar să s.e cunoas­ din Sebeş şi altele. Inginerii şi tehnicienii agro­
Pe atunci, în colonia Ciangăi găţite prin cursuri de perfecţio­ clasa X-a, li se distribuie In­ că oe seminţe se însămîntează. nomi de la punctele agricole şi
u hotărît să vîndă statului 470 din Deva, colonia populată în nare. La îndemîna elevilor din demnizaţie de merit. Aceasta pentru a nu avea sur­ Deşi sosesc zilnic zeci de pro­ comune, precum şi consiliile de
kg. şi respectiv 300 kg. lină, în marea ei majoritate de oameni prize mai tîrziu. Multe dintre be pentru analiză, colectivul la­ conducere ale gospodăriilor co­
scurt timp, ţăranii muncitori din aparţinînd naţionalităţii maghia­ această şcoală este pusă azi o Niciodată, în anii reacţiunii boratorului munceşte cu efortu­ lective au datoria să se îngri­
satul Turdaş au contractat cu re, nu exista decît o singură bibliotecă înzestrată cu 6.000 de şcoala maghiară din colonia
.statul 2.450 1. de lapte. Numai şcoală de 4 clase în limba a- volume, frecventată de peste 300 Ciangăi, nu ar fi putut realiza
ţăranul muncitor Petru Fan va cestora. Şi chiar şi la această de cititori. atît. Niciodată cetăţenii de na­
preda în aoest trimestru canti­ şcoală, învăţămîntul se desfăşu­ ţionalitate maghiară nu ar fi pu­
tatea de 700 litri de lapte, iar
Bilunar, se prezintă progra­ tut să se bucure de ceea ce se
colectiviştii Ion Popa şi Ioan ra greu, sub continua ameninţa­ me artistice al căror repertoriu bucură azi în regimul de demo- unităţile agricole socialiste din ri sporite pentru a da la timp re­ jească de trimiterea în cel mai
Dănilăş din Pricaz, au contrac­ re de a fi închisă. cuprinde lucrări valoroase din s craţie populară. Descătuşate, regiunea noastră şi în special zultatele. In perioada 1-26 ianua­ scurt timp a probelor de sămîn-
tat cu statul (din gospodăria clasici ca Moliere, Petofi Şan- minorităţile naţionale îşi împle­ cele oare vor cultiva suprafeţe rie a.c. au intrat 345 de probe ţă, atît de legume cît şi de lu-
personală), 30 kg. şi respectiv Aceste timpuri de tristă a- dor, etc. In anul trecut, „artiş­ tesc truda şi lupta lor cu cea a întinse cu legume şi zarzavaturi din care 327 s-au şi executat. cernă, trifoi, ovăz, borceag, po­
mintire au trecut şi astăzi sta­ tii“ şcolii au făcut cu reprezen­ poporului romîn, pentru socia­ au şi trimis probe pentru anali­ De remarcat că din cele 52 gos­
15 kg. de lînă. tul nostru democrat-popular, în
ROMULUS VLAICU avîntul general al creşterii cul­

corespondent turii şi învăţămîntului din ţara taţiile lor un şir de deplasări în lism şi pace. ză. Printre acestea se numără: podării agricole colective cît e- rumb şi altele.

întărirea organizatoriso-sconomică a gospodăriei Adunarea generală a colecti­ O lipsă gravă a vechiului con­ dinţa de a ajunge el preşedinte, din avutul lor personal, o părti­
colectiva In discuţia colectiviştilor sau de a apuca anumite funcţii cică din venitul lor.
viştilor din Dobîrca a apreciat siliu de conducere a fost aceia administrative. Aceste frecuşuri
nu au dus nimic bun colectiviş­ Membrii gospodăriei colective
că în această gospodărie există că nu a convocat regulat adună­ tilor. E!e au făcut oa preşedin­ din Dobîrca, şi-au ales un nou
tele şi ceilalţi membri din consi­ consiliu de conducere. Acesta
posibilităţi mari şi în ce priveş­ rile generale, lipsind astfel pe liu să se descurajeze la un mo­ are datoria de a trage învăţă­
ment dat, să privească cu indi­ mintele necesare din lipsurile
te sporirea producţiei la hectar, colectivişti de posibilităţile de a ferenţă sarcinile ce le stau in vechiului consiliu şi de a se
faţă în problema întăririi orga- strădui să le curme în cel mai
posibilităţi oare de asemenea nu controla activtatea consiliului de nizatorico-economică a gospodă­ scurt timp. Colectiviştii la rîn-
riei colective. dul lor au datoria să respecte şi
Bunul gospodar obişnuieşte să au discutat în adunarea genera­ tate slabă se vede şi din venitu­ sînt folosite. Gospodăria are su­ conducere, de a critica lipsurile să sprijine noul consiliu pe care
facă întotdeauna bilanţul muncii lă despre posibilităţile mari ce rile realizate în anul 1956, de la Se naşte întrebarea: ce a fă­ şi l-au ales, să-i arate la timp
sale desfăşurată de-a lungul u- le are gospodăria lor colectivă ferma de animale. Astfel, gos- prafeţe întinse de teren pe care acestuia şi de a lua hotărîri în cut organizaţia de bază din lipsurile şi să-i ceară să le înlă­
nui an pentru a vedea ce rezul­ pentru a se dezvolta şi nu s-au ¦podăria colectivă nu a realizat G.A.C. şi de ce a admis ea ase­ ture fără întîrziere.
tate a obţinut, ce greşeli a avut ferit să scoată totodată la ivea­ în acel an decît 61.123 lei de nu s-a dus gunoi de aproape vederea îmbunătăţirii situaţiei. menea lipsuri?
şi ce va trebui să facă ca în fi­ lă şi o serie de lipsuri care au la ferma de animale. Acest as­ Organizaţia de baza va trebui
nul ce urmează greşelile să nu făcut oa aceste posibiltăţi să nu 10 ani. In afară de aceasta, cul­ Datorită faptului că nu a ştiut Trebuie arătat că, deşi e o or­ să controleze şi să ajute temei­
se mai repete. Asemenea bilan­ fie folosite pînă acum. pect i-a făcut pe mulţi colecti­ ganizaţie mare, organizaţia de nic noul consiliu de conducere,
ţuri se fac în gospodăriile colec­ vişti să considere ferma de va­ turile nu sînt întreţinute după să-şi creieze autoritatea necesa­ bază din G.A.C. Dobîrca are o să-i analizeze periodic activita­
tive la fiecare sfîrşit de an sau Gospodăria colectivă din Do­ ci ca fiind nerentabilă. Cei ca­ slabă activitate. Nefiind ajutată tea şi să-l ajute pentru a se o-
cel mai tîrziu în prima lună a bîrca este cea mai mare gospo­ re gîndesc în felul acesta gre­ regulile agrotehnice. Via şi li­ ră, vechiul consiliu de conducere în suficientă măsură de organele rienta în rezolvarea sarcinilor
dărie din regiune. Ea dispune şesc însă. O fermă de animale raionale de partid, ea nu a reu­ ce-i stau în faţă în vederea în­
noului an. de aproape 1.000 ha. teren a- aduce mari venituri gospodăriei vezile de pomi sînt neglijate. a stat-neputincios în faţa unor şit să se ridice la înălţimea ro­ tăririi puterii economice şi orga­
Nu de mult, membrii gospodă­ gricol. Din acestea, 199 ha. sînt colective dar cu condiţia ca ani­ lului de conducător şi îndrumă­ nizatorice a gospodăriei agrico:e
fîneţe, iar 247 păşune. Mai are. malele să fie productive şi să Toate acestea au făcut ca gos­ acte de încălcare -a statutului. tor politic al colectiviştilor. E- colective. Organizaţia de bază
riei colective din Dobîrca s-au în­ 29 ha. livezi şi 12 ha. vie, iar primească hnana şi îngrijirea xistă membri de partid care nu va trebui să se ocupe cu toată
trunit în adunare generală unde restul este teren arabil. De aci necesară. Gospodăria colectivă podăria colectivă să obţină pro­ G.A.C. S-a admis de exemplu u- sînt exemplu'bun în muncă. Or­ răspunderea de educarea fiecă­
au făcut bilanţul muncii lor des­ se vede că gospodăria colectivă din Miercurea a realizat în anul ganizaţia de bază nu a făcut ni­ rui colectivist în . spiritul disci­
făşurată în anul 1956. Cu acest are o bază puternică pentru a ducţii slabe atît la culturile ce­ nor colectivişti să-şi oprească a- mic pentru educarea colectiviş­ plinei în muncă şi al grijii faţă
prilej, au fost enunţate realiză­ se dezvolta multilateral, pentru trecut un venit de 112.887 lei tilor în spiritul atitudinii socia­ de proprietatea obştească.
rile gospodăriei colective. S-a a deveni o gospodărie colectivă de la ferma de animale. Gospo­ realiere cît şi la cartofi, sfeclă, le­ casă suprafeţe de pămînt şi in­ liste faţă de muncă şi a grijii
scos în evidentă faptul că în ul­ cu o mare putere economică. dăria colectivă din Prioaz a rea­ faţă de avutul obştesc. Deşi s-a Organele raionale de partid şi
timii ani gospodăria colectivă Dar aceste posibilităţi de dez­ lizat în acelaşi an peste 200.000 gume, fructe şi struguri. Prin ventar mai mari decît cele pre­ văzut că se face măre risipă de de stat au obligaţia de a se pre­
s-a întărit atît din punct de ve­ voltare nu au fost folosite de lei de la ferma de animale, iar furaje, că prin curtea gospodă­ ocupa mai bine şi cu mai multă
dere organizatoric cît şi econo­ către colectiviştii din Dobîrca şi cea din Cîlnic — oare are condi­ urmare veniturile colectiviştilor văzute de statut. S-a admis de riei se calcă pe fîn, că nu se răspundere ca pînă acum de
mic. Odată cu înfiinţarea unor tocmai despre acest lucru au ţii mult mai slabe decît G.A.C. pune preţ pe utilaje şi maşini, sprijinirea gospodăriilor colec­
ramuri anexe au crescut venitu­ discutat ei mai mult în aduna­ din Dobîroa — a realizat de la nu au putut să crească în raport asemenea ca unii colectivişti şi organizaţia de bază nu a luat tive. Numai cu îndrumarea şi
rile gospodăriei şi prin urmare rea generală. Din cifrele de mai ferma de animale aproape măsuri ca printr-o vie muncă de sprijinul permanent al pepsiora,
au crescut şi veniturile persona­ sus reiese că gospodăria colec­ 250.000 lei în anul 1956. Iată cu posibilităţile pe care le crea- mai ales cei care cunosc zidăria agitaţie de la 'v-n la om, prin gospodăriile colective vor putea
le ale colectiviştilor. Aceasta a tivă are mari posibilităţi pentru deci că fermele de animale con­ organizarea de conferinţe, prin să lichideze lipsurile ce le mai
permis multor colectivişti prin­ creşterea animalelor. Dar cu toa­ stituie un izvor puternic de ve­ ză munca în comun. ş i . tîmplăria, să se angajeze în a obliga pe fiecare membru de au şi să învingă greutăţile ce le
tre care pot fi amintiţi Ioan 01- te acestea ea nu are în prezent partid să constituie exemplu întîlnesc în muncă. Activiştii de
tian'u, Ioan Lăcătuş şi alţii să- decît 34 boi, li vaci, 14 oai, 11 nituri pentru gospodăriile colec­ Care sînt oauzele pentru oare alte părţi. Acest lucru l-au fă­ demn de urmat în muncă, să im­ partid şi cei din aparatul de
şi construiască oase noi sau să- capete tineret bovin şi peste tive. Membrii gospodăriei colec­ prime un înalt simţ de răspun­ stat, cadrele agricole au datoria
si cumpere mobilă, aparate de 400 oi. Cele 11 vaci nu dau o tive din Dobîrca, vor trebui să gospodăria colectivă din Dobîr­ cut chiar unii membri din consi­ să întărească încrederea colecti­
radio şi alte obiecte de uz cas­ producţie ridicată de lapte din urmeze exemplul gospodăriilor dere a colectiviştilor faţă de avu­ viştilor în propriile lor forie. să-i
cauză că nu primesc hrana şi colective fruntaşe, dezvoltîndu- oa nu s-a putut dezvolta în ra­ liul de conducere. Aceasta a fost tul obştesc, să le arate convin­ îmbărbăteze şi să-i mobilizeze
nic. îngrijirea corespunzătoare. A- şi fermele de animale şi alle ra­ în luota pentru întărirea gospo­
Dar niciodată un gospodar cest lucru a făcut ca valoarea muri anexe la nivelul posibili­ port cu posibilităţile mari ce le de fapt una din oauzele princi­ gător că tot ceea ce se risipeşte dăriei colective.
producţiei obţinută de la ferma tăţilor ce le au. Ei trebuie să în­
bun nu se mulţumeşte cu ce a de vaci să nu acopere nici pe are? Vom aminti pe cele mai pale pentru care consiliul de nu este altceva decît o părticică T. M'.RIAN
realizai. Ei caută să găsească departe cheltuielile de întreţine­ ţeleagă că numai mărind numă­
căi noi, caută să folosească re. Faptul că animalele gospo­ rul de animale, numai preocu- principale, care de altfel au fost conducere nu a reuşit să-şi cîş-
toate mijloacele de care dispu­ dăriei colective au o productivi-
ne pentru a mări venitul gospo­ pîndu-se pentru ridicarea pro­ scoase la iveală în adunarea tige-autoritate şi să imprime dis­
dăriei sale. Tot aşa procedează ductivităţii lor vor putea realiza
şi colectiviştii din Dobîrca. Ei venituri mari. generală. In primul rînd această . ciplină în muncă. Urmările a-

gospodărie colectivă nu a avut c-estor lipsuri au fost că peste

un consiliu de conducere care să 200 braţe de muncă nu au luat

muncească unit, să aibă o pozi­ parte Ia muncile din gospodăria

ţie fermă, să dispună de autori­ colectivă, angajîndu-s-e în diferi­

tate, să ştie ce vrea. Muncind te alte părţi. Din această cauză,

dezorganizat şi sectar, consiliul culturile gospodăriei colective nu

de conducere nu a putut lua au putut fi întreţinute după re­

hotărîri care să ducă la îmbu­ gulile agrotehnice, anumite iu-'

nătăţirea disciplinei în muncă orări nu s-au făcut la timp, vi­

şi să asigure respectarea regu­ tele au fost .slab îngrijite.

lamentului de ordine interioară. Trebuie -arătat că nici colec­

Şi acele hotărîri care au fost tiviştii nu au respectat şi nu au

luate au avut de cele mai multe ajutat consiliul de conducere pe

ori un caracter formal şi nu s-a care ei înşişi l-au ales. Dimpo­

urmărit respectarea lor. Consi­ trivă, unii au avut o atitudine

liul de conducere nu s-a stră­ egoistă, au nutrit sentimente de

duit cîtuşi de puţin să aplice invidie faţă de membrii' consi­

prevederile hotărîrii Consiliului liului de conducere. La fiecare

de Miniştrii nr. 141. din aceştia s-a manifestat ten-

h