Page 19 - 1957-02

Nr. m DRUMUL SOCIALISMULUI Pag.
-:Vr'=. ‘.'AV
i ............

-v * V •. ...............
VIAŢA DE PARTID îmbunătăţireaIn legătură cu
calităţii oţelului Înfăptuiri importante
Pentru îmbunătăţirea compoziţiei

sociale a partidului TURNAREA Şl CALITATEA OTELULUI pe tărîm medical

Am luat cunoştiinţă şi am ur­ iesc bine uscate şi centrate. Lin- gerea celei mai convenabile vi­

In anul trecut, munca organi­ rii activului fără de partid, an­ mărit cu multă atenţie discuţii­ gotierele, înainte de a fi monta­ teze de turnare. Turnarea caldă Regimul nostru Dr. I. MOZA S.M.S. de la
zaţiilor de partid din Hunedoara trenării acestuia în diferite ac­ le din ziar cu privire la îmbună­ te se curăţă cu râzătoare şi pie­ favorizează mărirea retasurii, de democraţie directorul spitalului din Deva ICS Hunedoara,
pentru reglementarea compozi ţiuni. A lipsit o evidenţă clară tăţirea calităţii oţelului. In ma­ rii de sîrmă, după care se ung dezvoltarea segregării şi apari­ populară — în spitalele de pe
viei sociale a partidului s-a des­ a stagiului candidaţilor de par­ terialul de faţă voi căuta să ta­ cu suspensie de grafit în apă ţia orăpăturilor în lingou, dar
făşurat slab, cu rezultate nesa­ tid şi aceasta a făcut să existe rat ce anume se cere pentru ob­ (lingotierele normal conice), asigură obţinerea unui oţel cu grija pentru o- şantierele Turs-
tisfăcătoare. oazuri numeroase de depăşire a ţinerea unui oţel de calitate. sau gudron deshidratat (lingotie­ un număr redus de incluziuni
stagiului fixat candidaţilor de rele invers conice). Maselotele nemetalice. O turnare prea în­ crotirea sănătăţii — a iniţiat o se­ tului 4 şi 7 de construcţii, S.M.S.
Deşi a existat un mare nu­ partid. se căptuşesc cu cărămizi de şa- ceată, poate da lingouri cu su­ rie de măsuri care au dus la dez­ din Cugir oare are cea mai fru­
măr de siderurgişti, construc­ Un oţel de bună calitate se motă, se usucă bine şi se ung prafaţă urîtă, acoperită cu stro- voltarea reţelei sanitare, creşte­ moasă policlinică din regiune,
tori, oare s-au îndrepat în spre Aceste lipsuri arătate în mod obţine respectînd instrucţiunile cu praf de grafit. pituri şi un număr mare d^ in­ rea cadrelor şi consolidarea uni­ spitalul de contagioşi din Hune­
partid totuşi organizaţiile de autocritic, de tovarăşul Victor tehnologice de elaborare şi tur­ cluziuni nemetalice în lingou. tăţilor, în scopul ca asistenţa doara, spitalul TBC din Deva,
partid din combinatul siderur­ Martin, secretarul organizaţiei nare. Turnarea include oale, an- Orice lingotieră nouă înainte Alegerea vitezei de turnare de­ medicală să fie cît mai accesi­ maternităţile din Alba-Iulia şi
gic şi întreprinderile de con­ de bază laminoare există în toa­ samble (trenuri) şi turnarea de întrebuinţare, se încălzeşte la pinde de o serie de condiţii: ca­ bilă oamenilor muncii şi din ce Petroşani, spitalul de copii din
strucţii din oraş nu s-au ocupat te organizaţiile de bază din com­ propriu-zisă. 80-100° C. pentru a nu crăpa în litatea oţelului, mărimea lingou­ în ce mai calificată .
cu atenţie de educarea acestora, binat, ele oglindind lipsa de timpul turnării. Curăţirea şi un­ lui, etc. Alba-Iulia, casa copilului din
de rezolvarea la timp a cererilor preocupare a comitetului de par­ Oalele de turnare necesită pen­ Efortul pentru realizarea ace­ Alb.a-Iulia, spitalul şi policlinica
de primire în partid, de atrage­ tid în această direcţie. tru pregătirea lor orificii, dopu­ gerea lingotierelor se face ma­ Reglarea vitezei de turnare se stor sarcini nu a fost uşor, întru- de la Ilia, etc. • Do !asemenea,
rea lor în munca concretă a o r­ ri, mecanisme de închidere, praf nual. Inceroarea de a mecaniza face prin ridicarea sau lăsarea ,cît guvernele burghezo-moşiereş- s-au construit dispensare de cir­
ganizaţiilor de baza. — A venit rar pe la organi­ de grafit, care se pune în jurul aceste două operaţiuni n-a dus dopului căldării. Diametrul ori­ ti ne-au lăsat o grea moştenire: cumscripţii la Lunca Cernii,
zaţia noastră de bază tov. se- capului !de dop după montare, la rezultate pozitive pînă în pre­ ficiului trebuie să asigure obţine­ o reţea sanitară slab dezvolta­ Blăjeni şi Băcăinţi.
Acest lucru a fost analizat de oretar Bogdan — a arătat tov. înainte de montare, oala de oţel zent. Ideia însă nu e abando­ rea vitezelor neoesare turnării tă şi dotată, cadre medico-sani- Numărul medicilor a crescut
curtnd într-o adunare a activu­ Lucaci Lăscuţ de la furnalele trebuie bine curăţită de zgură şi nată. întregii şarje. Turnarea corectă tare insuficiente, un număr ex­ pînă la sfîrşitul anului 1956 la
lui comitetului orăşenesc de par­ nr. 1-4. pojghiţe de oţel, lipite pe pereţi a oţelului oalmiat, se face cu o traordinar de mare al bolilor cu 596 iar al oadrelor medicale me­
tid Hunedoara, care a avut loc sau fund. De regulă, oala tre­ Manevrarea ansamblelor de viteză care să asigure formarea extindere în masă, un nivel cul­ dii la 1.620.
în combinatul siderurgic. Ini­ — Problema muncii cu candi­ turnare de la hala de pregătire, unei scoarţe potrivite ca grosi­ tural şi educativ sanitar scăzut.
ţiativa comitetului orăşenesc s-a daţii de partid n-a fost conside­ buie suflată cu aer comprimat, la hala de turnare trebuie făcu­ me. Dacă s-a format o scoarţă Muncitorii sanitari, sub în­ Pentru a sigura o asistenţă
dovedit bună. rată nici de noi nici de comite­ lucru oare la noi nu se face. Du­ tă cu atenţie, viteză mică şi fă­ prea groasă aceasta se rupe i- medicală cît -mai bună şi com­
tul de partid ca o sarcină de pă montarea dopului, care trebu­ ră tamponări,. pentru a nu de­ mediat cu ranga, pentru că alt­ drumarea partidului şi cu spri­ plexă, s-iau creat servici-i şi sta­
in faţa birourilor organizaţii­ seamă — a spus tov. Seros Con­ ie să asigure o închidere perfec­ plasa pîlniile şi chochilele, lucru fel se înfăşoară în metal şi du­ jinul organelor puterii locale de ţionare profitate pe specialităţi:
stantin, secretar al organizaţiei tă a orificiului, oala trebuie în­ ce ar duce şi duce la pierderi ce la formarea de sulfuri mar­ stat au reuşit oa într-un timp re­ interne, chirurgie, femei, copii,
lor de bază din întreprinderile de bază de la O.S.M, călzită. înainte de începerea tur­ de oţel şi blocări de trenuri şi ginale, crăpături şi fisuri în lativ scurt, să înfrîngă aceste T.B.C., dermato-veaerice, neu-
nării, zgura din jurul dopului se linii. timpul prelucrării la cald. greutăţi şi să realizeze toate o- ropsihiatrie, O.R.L., oftalmolo­
oraşului, tovarăşul Petre Bog­ Atît tov. Seros cît şi alţi se­ sparge cu o rangă, pentru a nu gie etc. iar cadrele medicale au
deplasa dopul. Turnarea. După scurgerea N-am avut deloc intenţia să biectivele în domeniul ocrotirii fost specializate pe !aceste pro­
dan. secretarul comitetului de cretari ai organizaţiilor de bază completă a cuptorului, şarja se blamez munca turnătorilor din sănătăţii. filuri.
Garniturile de turnare. Pregă­ mai ţine în oală 5-10 minute, secţie, însă procesul tehnologic
partid, a ţinut un referat des­ au arătat că în general contro­ pentru ca incluziunile nemetali­ expus foarte sumar nu este res­ Pentru a ilustra mai concret Unităţile au fost utilate şi do­
tirea garniturilor de turnare se ce din oţel, să se ridice la su­ pectat în măsura în oare se cere evoluţia situaţiei sanitare din re­ tate cu materiale şi laparataj me­
pre munca comitetului în pro­ lul executării sarcinilor primite prafaţă. Temperatura oţelului şi asta atît din cauza neglijen­ giunea noastră, trebuie să preci­ dical oa : !aparate röntgen, !apa­
de comunişti sau organizaţiile împarte într-o serie de subope- trebuie să fie cuprinsă între ţei turnătorilor, cît şi din cauza zam că înainte de 23 August rate de metabolism bazai, oar-
blema primirii de candidaţi şi 1.550-1.600° C., pentru a asigu­ unor lipsuri în aprovizionarea 1944, natalitatea era de 18,9%, diografie, săli de operaţie mo­
de bază n-a fost făjcut şi aceasta raţiuni — pregătirea şi monta­ ra turnarea în condiţii normale cu cele necesare, lipsuri semna­ mortalitatea generală de 20,6%, derne, instrumente medicale şi
noi membrii de partid. a întregii şarje. late de !articolele tovarăşilor Ba­ iar mortalitatea infantilă de chirurgicale.
porneşte în primul rînd de la rea podurilor, montarea pîlniilor ba şi Adam. Socot că remedie­ 15,4%. Existau 8 spitale cu 830
Discuţiile pe marginea refe­ Viteza de turnare trebuie să rea acestor lipsuri şi respecta­ paturi, 2 sanatorii cu 280 patu­ Grija faţă de om s-a manifes­
comitetul de partid al combina­ (tricte), montarea lingotiorelor, fie cuprinsă, între 250-300 mm. rea întocmai a procesului teh­ ri, 65 de dispensare şi 82 de me­ tat şi prin acţiunea de protecţie
ratului au scos la iveală nume­ mih. la oţelul neoalmat şi 300- nologic de elaborare şi turnare dici. a muncii. încadrarea individului
tului siderurgic. montarea maselotelor. & 400 mm./min. la oţelul calmat. a oţelului,, vor avea un efect fe­ în -munca pe oare o poate s-o
roase metode bune ale muncii Numeroşi participanţi la adu­ ricit asupra calităţii oţelului In perioada oare a trecut, re­ presteze, îndepărtarea factorilor
Podurile se .curăţă de spăr­ Alegerea temperaturii de tur­ ţeaua sanitară s-a dezvoltat şi nocivi la locul de muncă, echi­
unor organizaţii de bază, cum nare printre care tov. Botar Vi- turile de cărămidă, moloz, argi­ nare este strîns legată de ale­ Ing. ION MACOVESCU profilat astfel îricît la sfîrşitul pamentul de protecţie, instructa­
sînt. de pildă, cele din secţiile lă şi eventual lipituri de oţel, secţia oţelărie Siemens anului 1956, ea dispunea de un jul făcut înainte de încadrarea
laminoare, cocserie etc. A reie­ chentie, Marcu Vasile, Florea care trebuiesc înlăturate cu cio- număr suficient de paturi şi ser­ în muncă, concediul de odihnă,
şit însă în acelaşi timp şi lipsa aane pneumatice, iar în lipsă, Martin C.S.H. vicii de specialitate oare să asi­ sînt înfăptuiri ale regimului de
de preocupare a unor organiza­ Teodor şi alţii au scos în evi­ cu răngi, dălţi şi ciocane de mi­ gure o bună asistenţă medicală.
ţii de bază faţă de această pro­ nă. După montare, se mătură şi
blemă esenţială a muncii de denţă slaba muncă a comunişti­ se trece la aranjarea cărămizi­ In prezent avem 18 spitale cu
partid. lor tubulare, începînd cu cără­ 2.150 paturi din care un număr democraţie populară aplicate î-n
lor ce muncesc în sindicate, în mida centnală (stea), după care
Biroul organizaţiei de bază de se suflă aer comprimat ' la cel important de paturi sînt destina­ toate ra-m-urile de activtate.
la secţia laminoare, a instruit organizaţiile de tineret, care nu puţin . trei atmosfere. Urmează
cu regularitate birourile organi­ acordă suficientă atenţie îmbu­ montarea pîlniilor, oare trebu­
zaţiilor de atelier pentru
ca acestea să repartizeze sar­ nătăţirii compoziţiei sociale a Ce e nou în comuna noastră te pentru asistenţa mamei şi co­ Toate aceste realizări se re­
pilului (383 pentru femei şi flectă în îmbunătăţirea stării de
cini conorete membrilor de partidului. Cugir o localitate cu oa- matologie, interne ş.a. Policli- muncitorilor, în fiecare zi sînt 386 pentru copii), 16 S.M.S.-uri sănătate a populaţiei. Astfel, na­
partid. Ele s-au ocupat sistema­ Adunarea activului comitetu­ > meni harnici, muncitori, ris- n[ca esfe înzestrată cu tot a- pline de oameni dornici să ci- cu 1.067 paturi, 2 sanatorii de talitatea în regiunea Hunedoa­
tuberculoză cu 600 paturi, 118 ra, înregistrează o creştere va­
tic de muncitorii fruntaşi, tehni­ lui orăşenesc de partid a scos în i pectul său de azi diferă funda- parataiul necesar modern In teasca 0 carte sau să se des dispensare cu 610 paturi, 14 cre- riind între 19,84 şi 20,28%.
cienii şi inginerii apropiaţi de şe ou 572 locuri, o oasă a copi­
relief ceea ce e bun, lipsurile şi i menfat de aspectul său de Ieri. Z Z Z tZ â z f Z st lului cu 80 paturi, 42 oase de O scădere simţitoare o au bo­
partid. Organizaţiile de atelier cauzele lor. Indicaţiile primite naştere cu 162 paturi, 22 servi- lile cu extindere în masă şi în
\ Starea W e se prezenta Cu- ţionar mpd{cal .cu 150 de pa- -¦ * a Dma d° Wade' <> vicii de salvare, o staţie de a- special sifilisul, guşa etc. In bo­
au trimis comunişti să ajute în adunare au făcut să fie clar < girul de ieri era specifică re- furi O mărturie realizărilor de viaţie sanitară, două staţii de lile transmisibile, remarcăm de
recoltare şi conservare a sînge- asemena o -muncă mai susţinută
munca organizaţiilor de tineret fiecărui participant: ce are de < gimurilor trecute. Astăzi, aici n stă şcoala medie a cărei: lui, 3 oase de educaţie sanitară, în prevenirea şi combaterea lor.
> se înalţă clădiri măreţe — se Anual se fac peste 100.000 vac­
din secţie. In faţa oamenilor făcut în această direcţie. Copiilor, ai căror marne lu- construcţie s-a terminat de cu- L un centru de miororadiofotogra- cinări pentru prevenirea febrei
In urma acestei şedinţe, se „ _w _ r /• i ej ' fie şi 8 sanepiduri. tifoide, peste 20.000 vaccinări
înaintaţi din secţie s-au ţinut •antidifterice, peste 25.000 vacci­
poate spune că organizaţiile de > construieşte se desfăşoară acti- CreaZa Prod^ ţie , le-a fost rind Aici sînt şcolarizaţi copiii > In afară de lucrările de conso­ nări contra tuberculozei.
conferinţe despre statutul parti­ bază au făcut o cotitură în mun­ lidare a unităţilor sanitare e-
S vitale intensă " asigurată o creşă, bucurîndu-se ce[or ce muncesc. Tot aici > xistente, s-iau amenajat şi con­
dului, despre cinstea de a deve­ ca lor. struit unităţi noi oa: spitalul din
In multe dintre ele s-a şi dis­ \^ de condiţiuni optime. In fiecare funcţionează şi cursurile învă- ) Zam, spitalul din Miercurea,
ni membru al partidului nostru.
Au fost organizate întruniri ale cutat această problemă, comuniş­ > an sute de muncitori sînt tri- ţămîntului seral. >
tii primind sarcini conorete.
fruntaşilor cu tineretul, la col­ \ ^ In Mltimii ani, în Cugir, au mişi gratuit la casa de odihnă Un stadiQn modem m m _ >
ţul roşu în faţa cărora vechi Pentru continua îmbunătăţire a
(y fost construite şi date înfolo~ din Gcoagiu, la băile din Mier- buna acoperita pista pentru, ^
membrii de partid au vorbit des­ muncii de.primire în partid, or­
< sinţa muncitorilor, 252 aparta- curea etc. atletism, terenuri de volei şi , Realizări din industria locală
pre trecutul de luptă al partidu­ ganizaţiile de partid din combi­ ) mente moderne prevăzute cu tot
natul siderurgic şi din întreprin­ < confortul. 4 blocuri nou constru- ? baschet asigură petrecerea u- \ Nu e uşor de relatat în cîteva rînduri entuziasmul cu
lui. Candidaţii de partid au vor­ ' ite au o capacitate de 600 lo- \ care muncitorii din industria locala au pornit să înfăptujas-
derile de construcţii, trebuie să nui timp liber şi folositor, atît > că hotărîrile partidului şi guvernului.
bit în faţa tinerilor despre ce i-a Pentru desfăşurarea unei ac- tinerilor cît şi vîrstnicilor care
lupte pentru lichidarea lipsurilor Iată, de pildă, ce ne comunică un colaborator al ziarului
îndemnat pe ei să intre în par­ curt şi asiguracondiţiuni de tivitaţi culural-sportive au fost practică sportul ţ nostru din Hunedoara, despre muncitorii din industria locală
oare au dus la situaţia nepermi- despre felul în care sprijină ei hotărîrile plenarei C. C. ai
tid. calare pentru necăsătoriţi. create toate condiţiile materia- Cabana „Prislop" primeşte P.M.R. din decembrie 1956.
să din anul trecut. Pentru îmbu­
Munca rodnică cu oamenii Pentru asigurarea sănătăţii te. lu comună există o biblio- zilnic vizitatori din rindul mun-
nătăţirea situaţiei se cere o mun­
s-a reflectat în miile de tone de că perseverentă, îndelungată. oamenilor muncii, în Cugir Iscă ce cuprinde peste 27:000 c//on7or<

laminate date peste plan lu­ Controlul executării acestei sar­ funcţionează o policlinică cu 9 volume. Sălile de lectură, şah R. LAL
nar de colectivul secţiei. Şi re­
zultatele ar fi fost desigur şi cini însemnate dată comunişti­

mai însemnate dacă s-ar fi a- lor din Hunedoara nu trebuie secţii: chirurgie, O.R.L., sto- Şi-tenis de masă de la clubul corespondent l Gateriştiî din Vadu Dobrei zat între munţi, acolo unde pă­

cordat atenţie mai mare lărgi­ slăbit nici o clipă. Satul Vadu Dobrei este aşe- durile de brad şi fag, umbresc
mari suprafeţe de pămînt. Cînd-
oooooocxx>ooocxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx>oocjooogoocccoooooooooocoooo3ooooocxxx>20ccxxxîooooocoo va, această bogăţie se irosea în
zadar. Acum, nu se mai întîm-
stăpîneşte natura in sulăîn parte, să creeze în fiecarein- rele pămîntului sînt înrudite'între ele, condiţiile mediului de existenţă. Ea su- pla aşa ceva. Aici, în Vadu Do­
sulă alte mierle, alte broaşte ţestoase ca toate speciile au o unitate de ori- feră de prea mult frig, de prea multă brei funcţionează un gater con­
etc? De ce toate vieţuitoarele acestea gjne_ Balena, de pildă, pe care mulţi apă, ca şi de lipsa de apă. Ea are tot- dus de comunistul Petru Baba.
Lemnul de brad şi de fag îşi are
se aseamănă totuşi atît de mult între 0 socotesc un peşte, naşte pui vii' pe deauna nevoie de surse de hrană şi deci locul de prelucrare ca ma­
terie primă pentru alte Între­
Încă din timpuri străvechi, omul s-a male şi vreo 400 specii de plante. In de dumnezeu după chipul şi asemăna- e'e ?¦ seamănă şi cu cele de pe conţi- care fi alăptează. Prin urmare ea tre este veşnic ameninţată să fie mîncată prinderi, chiar în Vadu Dobrei.
Şi acest gater îşi depăşeşte pla­
întrebat cum au luat naştere anima- secolul nostru ştiinţa descrie peste 1 rea lui. Ca om de ştiinţă însă, văzînd ner>tul american? buie să fi avut ca strămoşi nişte pa de alta şi mai puternică, sau să fie, nul de producţie în fiecare zL
In luna ianuarie, de pildă, pla­
lele şi plantele care populează pămîn- milion 500 de mii de specii diferite de asemănarea dintre om şi maimuţă, a Răspunsul l-a găsit în istoria evo- trupede. Balena n-are picioare, ci în pur şi simplu strivită sub picioarele nul gaterului a fost depăşit cu
45 m. c. cherestea. La aceasta
tul. Trăind în neştiinţă îşi închipuia animale şi peste 500 de mii specii de fost silit să-i unească într-un grup co- luţiei planetei noastre. Geologia i-a a- partea dinainte, un fel de aripi de peş- vreunui animal mai mare. Lupta pen- se mai adaugă şi faptul că prin
grija tovarăşilor Petru Baba şi
că atît el cît şi ceea ce îl înconjura plante. Şi acest număr uriaş de vie- mun, deşi o maimuţă nu poate să aibă rătat că în timpurile îndepărtate insu- te. Curăţind de carne scheletul unei tru existenţă în natură nu cunoaşte Viorel Rădaş s-au transportat
din păduri la gater 177 m. c.
fuseseră făcute de mîna unei fiinţe pu- ţuitoare este cît se poate de variat, vreo asemănare cu dumnezeu. lele Gallapagos făceau parte din con- balene, constatăm că aripa se compu- nici o ciipă de răgaz şi este legea ge- buşteni de brad.

temice, superioară lui, aşa precum fă- schimbîndu-şi forma potrivit cu locul Cel care a pus capăt erorilor în a- tinentul american, adică erau legate ne exact din aceleaşi oase din care nerală a vieţii naturii. In această lup- In faţa unui grafic

cea din lut vasul de care avea nevoie, de existenţă şi cu alte condiţii. S-a ceastă direcţie a fost Charles Darwin. de acest continent prin uscat. Prin ur- se compun membrele dinainte ale tu- tă rezistă cei mai tari, cei care se a- Un grafic ca oricare altul. Cu
linii curbe şi frînte şi de diferite
Şi fiindcă vasul de lut nu se schimba ivit încă demult nevoia de a dispune El a dovedit că toate speciile de plan- mare animalele de pe aceste insule au turor mamiferelor, adică dintr-un os daptează condiţiilor, ale căror însu- culori. Pe graficul despre care
vorbim sînt oglindite în cifre
nici odată, cel mult se spărgea fărî- într-o ordine precisă, de a orîndui toa- te şi de animale s-au produs în urma aceiaşi străbuni ca şi cele din Ameţi- umeral, din două oase ale antebraţului şiri de apărare şi de luptă se dezvoltă faptele muncitorilor de la secţia
turnătorie din Hunedoara, care
mîndu-se, cînd era lovit, tot aşa îşi te cunoştiinţele într-un sistem, de a dezvoltării, a evoluţiei altor specii ca- ca de sud. Cît despre deosebiri, aces- şi din mai multe oscioare ale celor 5 şi se perfecţionează, transformîndu-sc aparţine întreprinderii „1 Mai“-
Deva. Muncitorii de aici produc
închipuia că şi în natură nimic, nu se defini în mod precis ce trebuie să în- re aveau o organizare mai simplă; a tea se explică prin adaptarea la me- degete. Un alt grup de oscioare mici în caractere fundamentale de-a lungul sobe de gătit. Aşa cum arată
graficul ei au realizat în luna
schimbă niciodată. Omul aşa a fost felegem prin „specie", fie că e vor- dovedit că speciile nu rămîn neschim- diu, la condiţiile locale, corespunde picioarelor dinapoi.. Acesta mileniilor, care se transmit apoi urma- j trecută o depăşire a planului
din vecii vecilor; la fel oaia şi capra, ba de plante, fie că e vorba de ani- bate, ci continuă să se dezvolte tot Astăzi ştim că la început, acum cî- face dovadă că balena se trage din şilor. Există deci o selecţie naturală i de 0,90 la sută. Această cifră
male. timpul şl formează mereu specii noi străbuni patrupezi care trăiau pe us­ care dezvoltă la orice vieţuitoare, plan-1 oglindeşte munca fruntaşilor
calul şi boul, căţelul, pisica, păsările, de plante şi animale. teva sute de milioane sau miliarde de cat şi făceau parte din clasa mamife- tă sau animal, tot ce dă avantaje în | secţiei, printre care se află şi
iarba, pomii şl florile. Şefii şi preoţii Prima încercare de a rezolva acea- ani, pe pămînt nu existau decît puţi- lupta pentru existenţă. cei din echipa condusă de Ioan
care deţineau puterea, trăind din mun­ stă problemă extrem de dificilă a fost Darwin a observat că numărul e- ne animale .şi plante, cu o organizare rel° r cu s >nge caU. Schneider, care au realizat o de­
ca maselor şl acumulînd bogăţii, a- făcută da marele naturalist Linné, în norm de varietăţi de fiinţe vii care tră- primitivă. Acestea s-au dezvoltat, au De asemenea, s-a stabilit prin stu­ Omul însă intervine şi el în această j păşire de plan de 18 la sută.
veau tot interesul să întreţină în po- secolul al XVllI-lea. Înainte de toate, jesc pe pămînt şi repartizarea lor pe evoluat, au început să apară fiinţe a- direcţi-. Darwin spunea: „Natura adu­
pqr convingerea că totul în natură şi el a împărţit fiinţele vii în două mari suprafaţa globului pămîntesc sînt su- vînd o organizare din ce în ce mai dii precise că braţele omului, ca şi a- ce schimbări succesive, omul le adună | Muncitorii de ia tinichigerie
în societatea umană este creat de o regnuri de bază: regnul vegetal şi reg- pUSb unor legi foarte severe. Astfel, complexă. A fost o perioadă în timpul
putere superioară şi nu poate fi schim- nul animal. In regnul animal — după jg exemplu, la cîteva sute de kilome- căreia întinderi imense erau acoperite r*Pa liliac, ca şi labele de cîrtiţă, anumite direcţii care îi sînt utile, j realizează economii
bat. Ei afirmau că oricine va cuteza asemănări şi deosebiri — a stabilit di- tri de ţărmurile Ameridi de sud, în f]g păduri de ferigi uriaşe şi plauni ca şi labele de focă s-au format din In această ordine de idei se poate'
să zdruncine ordinea socială sau te- verse tipuri: tipul vertebratelor, tipul mijlocul oceanului Pacific, există un care semănau cu arborii. Plante cu spune că el a creat singur rasele ce îi i 12 cazane de fiert rufe şi 22
uiembrele cu cinci degete, obişnuite la sînt utile". Omul lasă pentru înm ulţi-' bidoane pentru lapte realizate
majoritatea mamiferelor. Ele se com- peste plan. Cifrele nu sînt prea
Pun 4in aceleaşi oase şl au multe tră- mari. Faptul cel mai important
e acela că aceste bunuri de con­
meliile naturii va fi pedepsit de pute- viermilor, tipul moluştelor etc. Tipuri- grup de insule care formează arhipe- flori nu existau pe atunci, iar în deşi- saUri comune cu structura aripii de je numm ace e anima e care Pos° a sum popular sînt lucrate numai
din economiile de tablă zincată,
rea divină şi de oameni. Aşa s-au le le-a despărţit în clase. In tipul ver- lagul Gallapagos. Studiind animalele şui acestor păduri întunecoase trăiau pasăre sau a labei de crocodil, care 1(1 ce mai mare Rrac ca i a i u i e ui, realizate în cursul lunii ianuarie
dîndu-i mai multă carne sau lapte, mai de muncitorii secţiei tinichige­
transformat simple închipuiri în dogme tebratelor, de exemplu, a stabilit cla- de pe aceste insule a .constatat că ele prîmele anjmaie patrupede, brachlo- SÎnt ni?te rude mai îndePărtate alem a ‘ multă lînă, piei mai tari, animale care rie din Simeria, care aparţine
religionse. sele de mamifere, păsări, reptile, am- seamănă cu animalele care trăiesc în saurijj de orRanjzare ma\ simpig de- miferelor- muncesc mai mult, sînt puţin preten­ tot întreprinderii „1 Mai“-Deva.
fibii ?¦ Pe5h- Clasele le-a împărţit în America de sud. In acelaşi timp, el a d t broaştele şi tritonii de astăzi. A ţioase la hrană şl deosebit de rezis-1
Dar ştiinţa şi-a făcut loc în sôcieta- ordine şl subordine, iar acestea în fa- găsit la păsările şi animalele din fie- urmat 0 'perioadă de dezvoltare a rep- Dar Ştiinţa a dovedit în acelaşi timp C. CRĂCIUNESCU
le. Călătoriile au dus ia acumulări de ca Secare organism nou născut se deo- L !ie g ' ca^reproducători arnrna-

observaţii.' Călătorii au constatat deo- mdl’’ fŢenuri> specii etc. Acest sisiem care insulă deosebiri proprii. Păsările tilelor, monştrii de dimensiuni enorme, sebeşte de părinţii lui. După trecerea cd e ma|- j3une d jn r a s a r e s p e d j.

sebiri importante între animale izolate . de clasificare a înlesnit studierea ani- din grupurile de mierle şi de sturzi din asemănători cu crocodilii, broaştele ma' multor generaţii aceste .deosebiri vă, se creeaza exemplare noi prin în­
prin distanţe enorme, aparţinînd însă malelor şi plantelor. Atulte din con- fiecare insulă luată în parte se deose- ţestoase, şopîrlele şi şerpii de astăzi. P0^ deveni atît de însemnate, îneît se
aceleaşi specii. Oamenii de ştiinţă au c^u^ll| e 'u' ^ ,'nn® s'n^ vaIabile chiar şi fiesc ţn{re eje pn-n forma şi mărimea Brontosaurii puteau rupe crengile ar- obt'ne 0 variaţie. După Darwin, spe- crucişări între animale de rase deose- \
d c Acelaşi lucru se întîmplă si

dj e--s-c-o--p--e-r-•lit —apo;i în pămînt —res1t—ur!i ddee astaz1'- ciocului, prin dimensiunile trupuliui, bnorilor înalţi de 2'?0o de metri., Ixhmitio- c^‘,a “nu ecosltte: ritcsva decît ou vaarniectiatice cu pj.a.nt.eje< s- 0i-ul-j noi de plante sînt

oase şi de scoici, arbori pietrificaţi şi Dar Linéé, nevrînd să facă vreo aba- prin coloritul penajului etc. Broaştele sauril erau teribile animale de pradă, cu caractere pronunţate, iar b varie- crea{e| ce|e vecfij se ameliorează, aşa
îneît să ofere un belşug de produse, o |
urmele rămase întipărite ale frunzelor tere de la afirmarea caracterului dc ţestoase, foarte numeroase, au în fie- mai înalţi decît elefanţii de azi şi mai Ute constituie un pas spre formarea mai mare cantitate de însuşiri utile.

unor plante care nu se mai găsesc pe neschimbat al creaţiei divine susţinea care insuliţă caractere proprii, aşa în- fioroşi decît rechinii. In aceeaşi pe- une’ sPecn n°>- Procesul de schimbare Selecţia artificială a dus la ivirea u- J

pămînt. Totul dovedeşte că animalele1că este imposibilă trecerea de la o spe- cît de la prima vedere se poate spune noadă au trăit primele mamifere şi ’n naU ra urmează cursul fără nici nor noi rase de animale domestice şi
de plante cultivablle. In această ma
şi plantele care populează păniîntul cie de animale la alta. Şi totuşi fiind din care anume a fost culeasă fiecare primele păsări. S-au ivit apo> mărim- 0 întrerupere, speciile transformîndu- re şl utilă acţiune stau rezerve inepui-

n-au rămas néschimbatei Mereu se un om de ştiinţă, el vedea că în na- broască ţestoasă. ţii, leul cavernelor, rinocerii", ursul se 'a var'eiati •?> în rite specii.

descoperă -r şi astăzi încă — alte spe- tură se petrece contrariul. Darwin şi-a pus atunci întrebarea: cavei nelor. Intre aceste perioade tre- Diferitele transformări de specii ale

cii de animale şi de plante. Acum De aceea crea subspecii şi varietăţi, dacă fiecare specie de animale a fost buie să socotim mii de milioane de animalelor corespund condiţiilor de zabile învăţătura lui Dapvi>n dă o-

2.000 de ani, naturaliştii greci enume- Mal mult decît atît, fiind foarte reli- făcută de creator, atunci ce nevoie a ani. viaţă schimbătoare. Orice fiinţă vie se mului posibilitatea de a transforma na­

rau în operele lor 500 specii de ani- gios, Linné admitea că omul este creat avut el să muncească pentru fiecare Ştiinţa ne arată că toate vieţuitoa- află într-o luptă continuă şi aprigă cu tura în folosul lui.

oocx)ooooooocxxxx)ooooocx)ooooooooooo^ oooooooocxxxxxxxxj<xxxkx>ooc<xxxxxxxxxxîooîk3ooocx>c<xxxkk>oooo<xx>^oooc<k;vjo xxxxx>coc>oeoooooooo3ooooc300ooo<xKXJoocoooooooocooc