Page 2 - 1957-02
P. 2
Peg. 2 DRUMUL, s o c i a l i s m u l u i * 'r. 666
v i, i m w — ¦ r ¦KW“
Tin e ri c a re v o te a ză p rim a o a ră munca filialei S. R. S. C. poate fi Din planul initiation
v>ooooooo<x>ooocooooooooooooooooooc>oooooo<xxx>oo<xxxx>oooooooooooo<xxx>ooo mult îm b u n ă tă ţită ^ ^ ™ al sfatului popular comunal
mi-a asigurat bursă şi indem
nizaţia de merit ca fruntaş la Societatea pentru Răspândirea s-au făcut simţite chiar în ca Pe trimestrul I al anului Campania agricolă de primă-'
învăţătură. Iată de ce, voi vota Ştiinţei şi Culturii are ca sarcină drul biroului, care cel mai ade 1957, Sfatul popular al comu vară se apropie, Cum e şi nor
cu toată dragostea candidaţii principală, raspîndirea în masele sea, s-a întrunit în şedinţe mai nei Dobra, are un plan de ini mal planul de iniţiativă al sfa
F.D.P. largi de oameni ai muncii, a mult de formă, fără să facă vreo ţiativă, în care sînt înscrise ac tului popular oglindeşte din
cunoştinţelor politice şi ştiiţifice analiză serioasă a problemelor. ţiunile ce se vor întreprinde în plin acest lucru. Astfel, au fost
Tînărul său coleg Prelici Vio despre natură şi societate, com In repetate rînduri pregătirea scopul dezvoltării comunei. Ia organizate 4 ateliere de repa
rel, fiu de funcţionar din Deva, baterea misticismului, obscuran materialelor ce urmau a fi dez tă cîteva fapte care demon rat unelte agricole care lucrea
şi-a privit colegul avînd parcă tismului şi a ideologiei vechi. ¦ bătute se făcea doar în ultima strează că prevederile planu ză din plin, la cercurile agro
în priviri o umbră de părere de lui de iniţiativă au să se înfăp zootehnice. cei 30 de membri
rău. fiindcă este mai tînăr cu Cunoscînd acest lucru, filiala , clipă, membrii biroului nepytînd participă cu regularitate, iar un
un an. S.R.S.C. a regiunii Hunedoara, astfel avea posibilitatea să ia tuiască. centru de selecţionare a semin
Adunările generale, ale înto- ţelor îşi va începe curînd acti
— Virgile, deoarece pentru s-a străduit să-şi orienteze în cunoştinţă despre conţinutul a- vitatea.
tine ziua de 3. februarie are du aşa fel munca îneît rezultatele cestora, decît în cadrul şedinţei vârăşiţilor din satele Dobra,
blă importantă hai să ne pfin- obţinute să se poată încadra cu respective. Stretea şi Abucea, au dezbătut Pînă la 1 aprilie sînt prevă
dem printr-un legământ...
cinste în marile realizări cuce O vină serioasă pentru aceaszilele trecute planurile de pro zute numeroase sarcini. Vom
— Ştiu ce vrei să zici. Sînt de rite de lupta partidului nostru tă stare de lucruri, o poartă şi ducţie pe anul 1957 şi măsurile
acord, intervine' şi colegul lor pentru ridicarea nivelului de.cul secretarul filialei tov. Găinaru,. necesare pentru ducerea lor la enumera doar cîteva dintre ele:
care nu s-a străduit în măsura
Avram Tratan cafe şi el votează tură al celor ce muncesc, pentru cuvenită să adîncească proble îndeplinire. In cadrul lor, pen înfiinţarea a 3 centre de germi
mele şi conţinutul muncii, lă- tru a trimite muncitorilor din naţie, curăţirea păşunilor de
pentru prima dată. Hai să ne înarmarea lor cu cunoştinţele sîndu-se tîrît în diferite proble regiunea noastră cît mai multe spini, întîlniri între ţăranii
ştiinţifice, politice şi tehnice. In me organizatorico-administratl- legume şi zarzavaturi, întovă- muncitori şi fruntaşi ai recolte
„La 3 februarie, votez pentru Viorel Prelici, colegul său de angajăm ca la toate materiile să acest fel, ca urmare a contribui ve. Scăpaţi de sub controlul răşiţii au hotărît să contracteze lor bogate, consfătuiri pe tema
ţiei unui număr însemnat de oa său, unii membri ai biroului nu cu cooperativa 5 ha. de legume însămînţărilor cu porumb şi
prima dată !“. clasă : obţinem numai note mari. Să meni de ştiinţă şi cultură, care au muncit constant şi cu hotă- şi zarzavaturi. Pe marginea cartofi în cuiburi dispuse în
Cîtă mîndrie şi oîtă bucurie — Uite, eu votez la 3 februa răsplătim patria pregătindu-ne au conferenţiat în cadrul S.R.S.C. rîre în unele secţii ca, de pil planului de iniţiativă al sfatu patrat, cultivarea a 15 ha. cu
temeinic pentru \{iaţă. sau au activat direct în orga dă, în secţiile de rnarxism-le- lui popular e însemnat laconic plante tehnice şi multe altele.
pot cuprinde cîtevia cuvinte! rie : tu vei avea drept de vot nu nele de conducere ale filialei şi ninism, economie politică, ju doar un cuvînt şi o cifră : de
mai la anul. Eşti mai mic. Vreau Cei trei tineri îşi vor respecta ale subfilialelor, în ultimul timp ridică, istoria literară etc. păşit 0,50 ha. Comitetul executiv al sfatu
au fost înregistrate unele îmbu lui popular a mobilizat în ju
...Este buouriia care cuprinde a- să ştii că îmi dau votul cu toa angajamentul. Haida Virgil este nătăţiri serioase în muncă. Bu De sigur ca asemenea slăbi Intr-o altă rubrică, planul rul său deputaţi de nădejde ca:
năoară, tematica mult mai va ciuni în activitatea biroului s-au Ioan Negrilă, Ioan Munteanu,
tîţia tineri aa Haida Virgil şi tă dragostea şi încrederea can secretar U.T.M. pe şcoală, ' A- riată şi mai legată de actuali răsfrînt asupra întregii munci a prevede dezvoltarea şi întări Gheorghe Bolog, Minodora Din-
tate, cît şi contribuţia mai ac filialei. Din această pricină, nu rea sectorului socialist din a- că, care îndrumă locuitorii co
Avram Trai an, din clasa X-ia ia didatului F.D.P. Pe vremuri nu vnam Tnaian este în comitetul de tivă a secţiilor ştiinţifice, au mărul membrilor recrutaţi pe gricultură Aici, pe lîngă cifra munei la realizarea sarcinilor
făcut să crească în mod sim bază de adeziuni, este pînă în 9, care reprezintă numărul ţă
şcolii medii nr. 2 Deva, Pa- aşi fi putut urma şcoala, ştii clasă şi supleant în comitetul prezent destul de mic, abia 481.
ţitor calitatea conferinţelor ex
raschiva Lupu, Ziamfiira Hîcă. şi doar că tatăl meu a murit în răz pe şcoală. Angajamentul lor va puse şi prin intermediul aces
Miaria Ciartea, eleve în clasa a . boi, iar gospodăria noastră ţă ' fi înfăptuit ca şi al elevelor Lupu
X-a a şcolii medii nr. 1 Deva. rănească mică de la Gurasada1 Paraschiva, Zamfira Hîncă şi
Pe tovarăşul Virgil Haida nu mi-ar fi putut asigura condi Maria Ciortea de la şcoala me
l-am surprins stînd de vorbă cu ţiile materiale. Puterea populară die nr. 1 din Deva.
tora, filiala să reuşească a gru Acest fapt demonstrează că fi ranilor muncitori însorişi în în oe le revin.
cÂmiiitMit lili Oleum... pa în jurul său un număr de liala S.R.S.C. a regiunii Hune tovărăşiri în perioada 1-15 ia La îndeplinirea sarcinilor e-
151 membri şi colaboratori. Cu doara nu a devenit încă o or nuarie 1957, e menţionată şl. numerate participă toţi locui
Moş Olani se opri din poves mărie să asculte ce le spune — Cîţi oameni nu au .rămas ajutorul colectivului format s-a ganizaţie largă de masă a in suprafaţa adusă, precum şi ci torii comunei — chezăşie si
tit. îşi scoase căciula şi se în dom'deputat. Şi, pe cînd eram fără pămînt şi fără vite, cîţi co reuşit ca în ultimul trimestru al telectualilor, deşi, ţinînd seama frele care reprezintă creşterea gură a traducerii lor în vjaţă«.
dreptă spre geam. Apoi conti cu toţii adunaţi în faţa primă pii n-au rămas flămînzi pe dru anului trecut să fie expuse în că în întreaga regiune există fondului de bază.
nuă... riei, a apărut pe trepte Lorencz, muri din cauza băncilor lor ! Hei, faţa maselor un număr de 511 mii de intelectuali acest lucru O. Tj
şeful de post, primarul şi cel oare hei... aşa a fost dragii mei cu conferinţe axate pe diferite este pe deplin posibil. Trebuie
— Pe vremea cînd eram eu voia ca să-l alegem deputat. S-a deputatul ţărănist, spuse moşul. teme. să arătăm că nici chiar mem »M uzică cu bucluc« ,
flăcău, nu aveau drept de vot încruntat primarul ta noi, apoi brii existenţi, nu munceşc toţi,
¦nici măcar un sfert din locuito a început să spună că dom'de — Dar să vedeţi, continuă el, Aşa după cum se ştie, preju mai sînt încă printre aceştia
rii satului Burjuc. Bătrânii, fe după vreo două zile a venit al decăţile mistice au rădăcini a- destui care figurează doar cu
meile şi tineretul erau socotiţi putat oare-i în faţa noastră, nu-i tul în sat. Asta spunea că-i de dînci în conştiinţa multor oa numele, fără să aducă vreo con
pe atunci, aşa cum se spune în ca hoţii ăia de liberali şi că pu la liberali şi dăi cu cîrnaţi şi cu meni simpli şi cinstiţi; ele sînt tribuţie activă.
popor: „a cincea roată de la că tem să-i cerem orice, că ne va da. ţuică. Bieţii oameni erau zăpă
ruţă“. Acei puţini oare aveau ciţi. Nu ştiau cu cine să voteze. rămăşiţe ale orînduirilor sociale Deşi în ultimul timp filiala De La 31 ianuarie la 4 februa Prin acest film, scenariştii au
dreptul de vot mergeau pe jos Au început oamenii a spune De fapt, i-au votat ei şi pe unii bazate pe exploatarea omului şi-a îmbunătăţit colaborarea cu rie 1957, pe ecranul cinematogra izbutit să depăşească obişnuita
mai bine de 18 km. să voteze, că în sat nu-i şcoală,, că ar tre şi pe alţii, dar degeaba, nu s-a de către om. înlăturarea aces secţia culturală a sfatului popu fului „Filimon Sîrbu" din Deva, condiţie a comediei şi a opere
pînă la lila, la plasă. Plecau bui făcut un dig pe lîngă Mureş făcut nioi şcoală, nici dig, n-am tora nu este posibilă decît în lar regional, totuşi mai pot fi rulează filmul „Muzică cu bu- tei şi să uşureze spectatorului
oamenii sănătoşi de acasă şi ca să nu mai inundeze holdele, primit nici pluguri. Cu alte cu condiţiile societăţii în care ex întîlnite încă numeroase cazuri oluc", o producţie a studiouri adîncirea acţiunii. Mai toate epi
cu gînduri bune, dar se întorceau că nu-s pluguri, că nu-i încăl vinte, nu am primit nimic din ploatarea omului de către om a cînd din lipsă de organizare şl lor sovietice. soadele reuşesc să producă mult
bătuţi măr. Aşa erau alegerile ţăminte şi că opincile li-s rupte ceea ce am cerut. Viaţa noastră fost înlăturată pentru totdeau mobilizare, conferenţiarii S.R.S.C haz. Sînt momente cînd rîsul
pe atunci. în picioare, că ţăranii nu pot că în loc să se îmbunătăţească era na, dar, chiar şi în asemenea nu-şi pot ţine conferinţele fixa In colhozul „Zorile“ treaba nostru izbucneşte din plin, oma
lători cu trenul, fiindcă e prea din zi în zi tot mai grea. condiţii prejudecăţile mistice nu te. De pildă, numai în ultimul merge strună. Numai activitatea giind în acest fel iscusinţa au
După ce-şi şterse fruntea, mo scump şi cîte şi mai cîte. dispar spontan şi de la sine, ci trimestru al anului trecut 11 culturală lasă de dorit, din oare torilor şi a interpreţilor oare au
şul îşi reluă firul povestirii. Moş Olaru se puse pe gînduri. numai pe baza unei munci stă conferenţiari nu şi-au putut ţine cauză respectiva echipă de artişti realizat un film captivant.
— Săteni I începu deputatul. — Ce gândeşti, Moş Olaru ? ruitoare de răspîndire a adevă conferinţele. Pentru îmbunătă amatori a suferit un eşec la
— Pe vremea partidelor ălor Primarul vostru a spus bine: — l-am întrebat eu. rului ştiinţific cu privire la fe ţirea muncii la sate în această concursul Olimpiadei. Oamenii Jocul artiştilor e de asemenea
multe, adică a partidelor mo liberalii sînt nişte hoţi, nişte mi — Păi ce să gândesc, spuse nomenele naturii şi ale socie direcţie, pe baza unei legături îşi dau seama că au nevoie de cuceritor, precum foarte vie şi
şierilor şi bancherilor, era la noi şei,^ nişte mincinoşi. Demagogi! bătrînul cu vocea lui domoală. tăţii. In această direcţie filiala permanente a S.R.S.C. cu direc un conducător artistic. Şi aces diversă e muzica compusă de
în sat un şef de post, unul L5- Ştiţi voi ce-i aia demagog ? Să îmi pare rău că nu-s şi eu mai a reuşit să obţină unele suc ta apare în colhoz : e tînăra ab compozitorul sovietic V. Solo-
renez. Un cîine de om, nu altce vă spun eu. Demagog este acela tînăr, îmi pare rău că acum cînd cese. Ea şi-a intensificat propor torii căminelor culturale, s-a solventă de conservator— diri- viev-Sedoi.
va. Cum îl auzea pe unul spu care promite marea cu sarea şi am ajuns să trăiesc o viaţă o- ţia conferinţelor ştiinţifice pînă folosit metoda contractărilor. A- joarea Katea Voropai.
nând că liberalii nu sînt buni, nu face nimic. Eu, numai să mă menească sînt bătrîn şi-mi va la 43 la sută din .totalul confe ceasta s-a dovedit a fi foarte E de relevat personajul tine
sau că ţărăniştii aşa şi pe din alegeţi, am să vă fac de toate. veni rîndul să părăsesc această rinţelor ce au fost. ţinute. bună şi e bine să fie extinsă şi Dar, din oapul locului, fata rei dirijoare Voropai, prezentat
colo, îl chema la post şi apoi Spuneţi că Mureşul trebuie în- lume. pe mai departe, se izbeşte de mari greutăţi şi cu naturaleţe, cu convingere ar
vai de pielea lui. Avea el o vor diguit. Ei, uite, am să v.i-1 in- Multe conferinţe expuse, au în primul rînd de neînţelegerea tistică de E. Savinova, actriţă
bă : „mă, boilor să vă intre bi diguî; nu aveţi şcoală ?, o să Dar mă bucur totuşi, mă fost însoţite de planşe şi hărţi. Lipsuri ca acestea dovedesc preşedintelui şi a contabilului. cu reale însuşiri.
vă fac şi şcoală ; nu aveţi o- bucur fiindcă văd că pe voi cei Acest fapt a contribuit într-o Dezamăgită, Katea părăseşte
ne în cap, vite încălţate ce sîn- pinci ?, o să primiţi şi de aces tineri vă aşteaptă un viitor lu bună măsură la lămurirea şi că activitatea filialei S.R.S.C. colhozul, dar e readusă de două Aceleaşi constatări sînt vala
teţi, că la noi nu sînt partide tea. Cît despre pluguri, de ce minos, o viaţă din ce în ce mai mai deplină a originii vieţii şi elemente din cele mai • entuzias bile pentru Dubov, care a redat
rele 1 Toate-s bune, dar vei sîn- nu vă cumpăraţi, oameni buni? fericită. Pentru acest viitor lu a omului pe pămînt. din regiunea Hunedoara mai te ale echipei: Galea şi Saşko. în rolul secretarului Iurcenko
teţi proşti 1... Să nu vă mai aud Veniţi la noi, avem bănci des minos, pentru fericirea voastră, Pînă la urmă, după peripeţii pli întreaga gamă de sentimente
gura 1 Aţi înţeles? hăi...?“. tule, vă dăm bani şi cumpăra- voi vota şi eu cu drag la 3 fe Poate fi evidenţiată munca lasă încă de dorit în multe pri ne de haz, dar şi pline de sem prin care trece acest tînăr ca
ţi-vă. bruarie candidaţii .F.D.P. Spun multor intelectuali harnici, care nificaţie, Katea, cu o rîvnă neo pabil, preţuitor al dinamismu
Odată a venit ta noi în sat u- drept că aştept cu nerăbdare a- au desfăşurat o activitate inten vinţe. Ţinînd seama de învăţă bosită, izbuteşte să cîştige de lui Katiei. De altfel, întreg an
nul care voia să fie ales depu Moş Olaru se aşeză liniştit pe ceastă măreaţă zi. să în cadrul societăţii. Aşa de partea sa şi pe preşedinte şi pe samblul a vădit ingeniozitatea,
tat. După sosirea lui, jandarmii scaun. După cîteva oftate, înce pildă, pot fi amintiţi profesorii mintele perioadei care a trecut. contabil, să realizeze o echipă fantezia, concurînd la reuşita
au mers pe la casele oamenilor pu să spună din nou : t IGNA RUDI Octavi?-n Floca, Ilie Moruş, dr. artistică de calitate, oare cuce spectacolului.
şi i-au adunat cu forţa la pri A. Nicolau şi alţii din oraşul Veghind cu o deosebită grijă a- reşte admiraţia colhoznicilor oa
Deva, precum şi mulţi din ce- şi a satelor vecine. In acelaşi Dar, mai presus de acestea, se
ieialte oraşe ale regiunii noas supra conţinutului ştiinţific şi
tre. timp, Katea izbuteşte să cîştige cuvine să omagiem ceea ce se
ideologic al conferinţelor, preo-
Cu toate rezultatele obţinute şi inima lui Iurcenko, seoretarul desprinde din acţiune: izbânda
în ultimul timp, în munca de cupîndu-se şi mai mult ca for
pusă de membrii filialei S.R.S.C. raional, oare preţuieşte calităţile energiei, a talentului şi a per
au fost înregistrate unele lipsu ma expusă să fie corespunzătoa
ri ce au dăunat bunului ei mers. acestei femei energice. severenţei, într-o acţiune justă,
Şi o parte din aceste lipsuri re cu nivelul ascultătorilor şi
întreprinsă în folosul poporului.
dînd bătălie pentru a atrage
mereu în desfăşurarea activităţii
sale pe cei mai valoroşi oa
meni de ştiinţă, filiala va reuşi să
devină o pîrghie deosebit de im
portantă în lupta pentru conti
nua creştere a nivelului cultural
al oamenilor muncii de la oraşe
şi sate. V. D.
Pregătirea din timp a seminţelor, de la batoză). Staţiunea, după în oraşul Alba Iulia. In acest pentru controlul seminţelor, pot tivă sau în lipsa ei hîrtia obiş
ce o decuscutează, o expediază scop gospodăriile trebuie să tri să verifice calitatea seminţelor nuită în mai multe foi sau bucăţi
condiţie principală în tot prin C.F.R. producătorului mită probe luate din loturile de şi prin încercarea puterii de în- de pînză.
însoţită de un buletin de anali seminţe în prealabil condiţiona colţire. Acest lucru se poate fa
Pentru asigurarea unei recol pentru pregătirea seminţelor deauna naştere la plante vigu ză. (Sămînţa se expediază de te. Inrucît în laborator se sta ce cu mijloace simple şi uşoare Tratarea seminţelor
te sporite este necesar ca înce- mai pot fi amînafe. roase ; are posibilitatea să le către staţiune în saci plombaţi, bileşte prin metode ştiinţifice ca care stau la îndemîna fiecăruia
pînd cu luna februarie, unităţile hrănească cu materia de rezervă legaţi şi sigilaţi, cu etichetă pe litatea întregului lot de sămînţă şi anume: din lotul de seminţe contra bolilor
agricole socialiste şi gospodăriile Nu este timp de pierdut. Gos pe care o conţine pînă cînd a- care scrie ; „Liber de cuscută" ) pe baza probelor medii ce le tri se numără patru probe de cîte
individuale să-şi pregătească podăriile agricole trebuie să trea cestea vor putea să sc dezvolte Este interzis prin lege să se în- mit unilăţile socialiste, se impu 100 boabe luate la rînd fără ale şi insectelor
seminţele ce le vor însămînţa. că de îndată la executarea ur sămînţeze sămînţă de trifoi, lu ne ca luarea probelor să se facă gere. Se iau apoi farfurii sau lă-
mătoarelor lucrări: 1. curăţirea singure luîndu-şi hrana din sol carnă, borceag sau in înainte de după ce întieg lotul de sămînţă diţe în care s-a pus un strat de Experienţa ne dovedeşte că
Dacă asupra contribuţiei so şi sortarea seminţelor, 2. con prin rădăcinile proprii. a fi decuscutată. s-a uniformizat, iar proba luată nisip de 2-3 cm. In acest nisip plantele cultivate suferă în dez
lului şi climei în procesul de trolul calităţii seminţelor, prin oglindeşte însuşirile întregului se seamănă seminţele la distan voltarea lor de pe urma unor
producţie sc poate influenţa stabilirea purităţii (gradul de Pentru curăţirea şi sortarea Curăţirea seminţelor şi sorta lot. standardul de stat nr. 1.633/ ţa de 1 cm bob de bob, după a- dăunători de origine vegetală şi
prin lucrări de pregătirea solu curăţire) şi a facultăţii germi seminţelor aflate în cantităţi rea lor este o lucrare uşoară, ca 50 prevede instrucţiunile potri ceia se acoperă cu o bucată de animală. Dintre plantele care se
lui (dezmiriştit, discuit, cultiva native (puterea de încolţire) 3 mici (legume)use folosesc sitele, re se poate face cu mult înainte sugativă sau pînză. Farfuriile însămînţează în primăvară, mai
ţii, etc) lucrări de întreţinere tratarea seminţelor contra dău de însămînţare şi scuteşte gos vit cărora trebuie să se facă lua se păstrează la temperatura ca mult şuieră de pe urma acestor
(diferite praşile, rărit, plivit etc.) nătorilor vegetali şi animali. vînturătorile, trioarele şi selec podăriile de multă muncă la pli rea mostrelor şi formarea pro merei, avînd grijă ca nisipul să dăunători griul de primăvară,
asupra contribuţiei seminţei nu toarele, pentru seminţele cu bob vit, ferindu-le în acelaşi timp şi belor ce vor fi trimise laborato fie menţinut mereu în stare u- orzul şi ovăzul. Grîul de primă
se poate influenţa decît prin a- Ne vom opri asupra fiecărei mare şi alungit (grîu, orz, ovăz, de pagube in recolte. rului pentru analize medă. vară este atacat de mălură, nu
legerea de soiuri adaptate con lucrări în parte, arătînd impor etc.) triorul spiral (melcul) mită impropriu în regiunea
diţiilor din regiunea respectivă, tanţa ei şi modul cum trebuie e- pentru seminţele cu bob rotund Controlul După efectuarea analizelor, După 3-8 zile — în cazul se noastră „TĂCIUNE“. Pentru
xecutată. - (mazăre, măzăriche, meiul, etc.) laboratorul dă buletinul în care minţelor de cereale — sau după combaterea acestuia se folosesc
iar în cadrul soiului, prin ale Lucrările de curăţire şi sortare calităţii seminţelor se arată calitatea lotului de să 3-20 zile — în cazul legumelor prafuri antimalurice: abavit
gerea de boabe sănătoase, bine Curăţirea seminţelor pot fi executate la centrele de mînţă, sămînţa analizată, pre seminţele încolţesc. După trece sau germisan. Ovăzul este atacat
dezvoltate, din care să crească condiţionat aflate în fiecare co Această lucrare ne dă posibi cum şi recomandări asupra mă rea timpului necesar pentru în- de tăciunele zburător iar orzul
plante viguroase, eliminînduse Se ştie că loturile de seminţe, mună Seminţele de trifoi, lucer- litatea de a cunoaşte în mod a- surilor şi lucrărilor ce trebuiesc colţirea fiecărei specii de sămîn de tăciunele îmbrăcat. Pentru
seminţele uşoare, sparte, ataca aşa cum rezultă de la recoltare, nă, borceag, ghizdei şi in, con mănunţit calitatea seminţelor, executate pentru aducerea se ţă se numără boabele încolţite combaterea acestor dăunători sc
te de boli, seminţele de buruieni, conţin o mulţime de corpuri stră ţin pe lingă seminţe de plante şi gradul de curăţire, puterea de minţei la valoarea culturală pre din fiecare farfurie. Puterea de foloseşte soluţie de iormalină
gozurile, precum şi alte impuri ine : boabe seci, sparte, crăpate, buruieni, şi seminţe de cuscută, încolţire, atacul de dăunători a- văzută de standardele de stat. încolţire se stabileşte făcînd me care se prepară din 250 cm.c for-
tăţi. încoiţite, boabe de alte plante, (rîie) plantă parazită care nu a- nimali şi vegetali. Cunoscînd dia seminţelor încolţite din cele malină de 40% sau 300 cm. c.
buruieni, pleavă, paie, boabe re rădăcini şi care-şi extrage toate acestea producătorul poate La laboratorul din Alba Iulia 4 repetiţii de cîte 100 boabe. Da formalină de 32% la 100 litri a-
Pregătirea seminţelor este o mici şi altele care nu trebuie în hrana din seva altor plante. A- lua măsuri de curăţire, de mă au sosit Şi continuă să sosească că de exemplu au încolţit 93 de pă. Sămînţa se cufundă în solu
lucrare importantă care trebuie sămînţate. Unele din acestea deseori se pot vedea în trifoişti rirea cantităţii de seminţe la ha. zilnic probe de seminţe de la u- boabe din 100, înseamnă că fa ţie ţinîndu-se 15 minute după
făcută la timp. Ea nu trebuie chiar dacă sînt însămînţate nu şi lucerniere vetre de culoare în cazul cînd sămînţa are puri nităţile socialiste agricole din cultatea germinativă este de care se scoate şi se zvîntă la
lăsată, cum se mai obişnuieşte răsar iar altele, cum sînt semin galbenă care sînt formate din tate sau putere de încolţire scă regiunea Hunedoara. La o mare 93%. Rezultă deci că din 100 kg. umbră. Tratamentul cu soluţie
pe ici pe colo, pînă în ziua cînd ţele de buruieni, odată răsărite zută sau eventual de schimbare parte din aceste gospodării prin sămînţă numai 93 kg. sînt bune de formalină se face cu cel mult
se însămînţează. Unele semin fură din spaţiu şi din hrana ţesătura firelor de cuscută. a seminţei cînd aceasta are o tre care se numără depozitul re de semănat. Prin urmare, la în o zi înainte de însămînţare.
ţe trebuiesc însămînţate în mus plantelor cultivate. Intrucît sămînţa acestei plan putere de încolţire nesatisfăcă gional de seminţe, gospodăria sămînţare va trebui să se mă
toare. In cazul atacului de dău anexă din Mintia, centrul şcolar rească cantitatea de sămînţă cu Gospodăriile de stat, gospodă
tul zăpezii, adică în acel timp In afara de eliminarea semin te are aproape aceiaşi mărime nători va trebui să i se aplice agricol din Geoagiu, G.A.S. Si- această diferenţă care în cazul riile colective, întovărăşirile şi
ţelor de alte plante şi de impu seminţei diferite tratamente ca meria, Baza de recepţie Sebeş, nostru este de 7%. ţăranii individuali au datoria de
cînd zăpada s-a topit şi solul rităţi, sămînţa mai trebuie sor şi formă ca a trizolienilor, ea re se recomandă prin buletinele şi altele s-a putut constata că a porni fără întîrziere la execu
tată, adică împărţită pe catego nu se poate separa nici la trior de analize. după rezultatele obţinute la ana La fel se procedează cu toate tarea acestor lucrări, convinse
s-a zvîntat. Altele (legume) se rii : sămînţă cu bob mare şi să- şi nici prin site, ci numai prin liză, că (-problema asigurării u- seminţele, avîndu-se doar în ve fiind că numai făcînd întregul
mînţă cu bob mic. Pentru însă selectoare speciale care lucrea Legile în vigoare prevăd o- nor seminţe de calitate, a preo dere mărimea lor Pentru cele şir de lucrări recomandate de
însămînţează la începutul lunii mînţare se vor folosi numai se ză prin magneţi. Această lucra bligativitatea pentru toate gospo cupat îndeaproape conducerea cu bobul mai m a re : grîu, orz, o- ştiinţa agrotehnică, începînd de
minţele cu bobul mare şi numai dăriile agricole socialiste, pre acestor unităţi. Trebuie arătat la pregătirea solului şi pînă la
februarie în răsadniţe (paturi în cazuri de nevoie se vor folosi re .se.execută la staţiunile de cum şi pentru toate întreprinde însă că mai există gospodării de văz, floarea soarelui, porumb, recoltare, vor obţine recolte spo
şi cele cu bobul mijlociu. Să decuscutare. Pentru regiunea Hu rile care produc şi pun în vînza- stat şi gospodării colective care rite.
calde) şi apoi cînd au ajuns la mînţa cu bobul mare dă întot nedoara funcţionează staţiunea re seminţe de a controla calita nu acordă importanţa cuvenită mazăre, măzăriche, sfeclă etc.,
de decuscutare din Blaj — gara tea lor prin LABORATORUL asigurării unor seminţe de cali Ing. TITUS POPOVICI
anumită mărime se răsădesc în „Cîmpia Libertăţii“ — unde fi REGIONAL DE CONTROL AL tate şi din această cauză obţin se foloseşte ca strat germinativ
ecare gospodărie trebuie să tri SEMINŢELOR, care funcţione producţii slabe. şeful laboratorului regional de
cîmp. De aceia să nu ni-se pară mită prin C.F.R., în saci legaţi, ază pentru regiunea Hunedoara nisipul, iar pentru cele cu bobul
Gospodăriile agricole indivi control al seminţelor din
niciodată că mai este Limp pînă sămînţa brută (aşa cum a ieşit m ic: legume diferite, trifoi, lu-
duale, în afară de laboratorul Alba Iulia
la însărnînţări şi deci lucrările cernă, ierburi, etc. se foloseşte
ca strat germinativ hîrtia suga
