Page 20 - 1957-02

Pa" 4.
5?A m ven it la d v. ca un v e cin bun
la ve cin ii să i b u n i*4
* ¦ -------------------------—— — ________ ______ ____________i_________ ________ - ...... - -
Cuwîrafarea primului msraisflru al Finlandei
K. A. FA G ERH O LM , b p lecarea sa din Moscova
MOSCOVA (Agerpres). — faţa microfonului următoarea tul că dv., stimatele noastre gaz­
TASS transmite :
La 3 februarie a părăsit Mos­
cova I\. A. Fagerholm, primul
ministru al Republicii Finlanda
şi persoanele oare îl însoţesc.
La gara Leningrad oaspeţii au
fost conduşi de N. A. Bulganin,
preşedintele Consiliului de Mi-
niştri al U.R.S.S., precum şi de
numeroase personalităţi, de re­
prezentanţi ai presei, de membrii
ambasadei Finlandei în U.R.S.S.,
de şefii unor reprezentanţe di­
plomatice, acreditaţi în U.R.S.S.
K. A. Fagerholm şi N. A. Bul­
ganin au trecut în revistă garda
de onoare. Au fost intonate im­
nurile de stat ale Republicii Fin­
landa şi Uniunii Sovietice.
K. A. Fagerholm a rostit în
Relaţiile de prietenie cu U .R.S.S. corespund intereselor ţârilor nordice
COPENHAGA (Agerpres)'.
Ziiarul „Land og Folk“ publi­
că pe prima pagină, sub titlul
„Relaţiile reciproce bune cu U-
niunea Sovietică corespund in­
t e r i l o r tuturor ţărilor nordice“, ar fi spre folosul lor şi ar con­
o convorbire a corespondentului
său din Moscova cu primul mi­
nistru ial Finlandei, Fagerholm.
După ¦cum scrie corespondentul,
Fagerholm a spus că el nu vrea
IN T E R P E L A R E
în Adunarea Raţională
Franceză cu privire
ia numirea lui Speidel
PARIS (Agerpres)'. —
Opinia publică franceză conti­
nuă să prolesieze împotriva nu­
mirii fostului general hitlerist
Speidel în postul de comandant
al trupelor terestre ale N.A.T.O.
din zona centrală a Europei. In
declaraţia comitetului de legătu­
ră dintre cele 40 de organizaţii
ale mişcării de rezistenţă se sub­
liniază indignarea membrilor a-
cestor organizaţii în legătură cu
numirea lui Speidel.
Deputatul comunist Roza Gu-
erin a făcut în Adunarea Naţio­
nală o interpelare ministrului
Afacerilor Externe C. Pineau în
legătură cu numirea lui Speidel.
Ea a amintit crimele monstru­
oase săvirşite de Speidel împo­
triva poporului francez în pe­
rioada ocupaţiei Franţei de că­
tre Germania fascistă şi a ce­
rut ministrului să comunice ce
măsuri intenţionează să ia îm­
potriva numirii lui Speidel. Pi­
neau a evitat să dea un răspuns
direct la interpelare, decîarînd
că această chestiune nu este de
competenţa sa.
r zecin a fost dat de asemenea in
Riul Kriva izvorăşte în apropierea
vîrfului Belmek'en. De-a lungul coli­
nelor şi vîlceîelor acestei regiuni în
valea rialul Kriva, denumită „Kurto-
va Eoliana” (Poiana Lupului), sc
întind păşuni alpine pe o supra-
•aţii de sute de hectare. Deasupra lor
se înalţă lanţuri de munţi, unde cu'-
flă yînturi reci; dedesubt, se întind
păduri dese. împrejur, cît vezi cu
ápliii, sînt numai m unţi: Munţii Ro-
dopi. acoperiţi de păduri; masivul
Rita în apropiere de aceştia, cu ne­
numărate lacuri; mai departe, spre
sud, masivul Pirin. Pe timp frumos,
toate acestea pot ii văzute cu uşu­
rinţă sau, cei puţin, se profilează
după contururile şirului de nori ca-
re acoperă vîrfurile munţilor. In zi­
lele însorite de pe vîrful Belmekcn
«e poate întrezări suprafaţa argintie
a Mării Egee din depărtare.
Pe aceste păşuni muntoase acope­
rite cu ierburi suculente, pasc nume­
roase turme de oi. Acestea sînt pă­
zite de ciobani îmbrăcaţi acum în
¦pufoaice vătuite, în mantale cauciu-
cate, pe cap cu pălării tricotate ro­
tunde, pe care le poartă de obicei
aşa numiţii „pomachi“ (bulgari ai
căror strămoşi au fost siliţi in seco­
lul al XVIII-lea să treacă la maho­
medanism). Trecătorul aude de de­
parte lătratul furios al clinilor cio-
băneşli, care sînt atîl de puternici
îneît pot doborî un lup.
Vastele păşuni, turmele de oi şi
siinile adăpostite contra vînlurilor
de versantul Bakleiţî aparţin gospo­
dăriei, agricole de slat „Kurtova
Poliana“. Această gospodărie, care a
dat viaţă desişurilor munţilor Ro-
dopf, esle condusă chiar din primele
zile d'e Ia înfiinţarea ei de Ivan A-
leksov. El poate fi rareori găsit la
sediul gospodăriei: în cursul zilei,
iar uneori chiar şi noaptea, acest om
energic cu faţa bronzată şi tinereas­
că, cu ochi vioi şi părul creţ, străba­ rea acestei sarcini grele el desfăşoa­
te vastele „domenii” ale gospodăriei.
II vezi cînd călare, cînd în căruţă,
Redacţia fi adm inistraţia ziarului str. 6 Mafii® «r. 9t Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.fr, nr, 236.320 ?in 5 noiem brie 1949. Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva,
cuvîntare:
Domnule prim ministru!
Domnilor!
In momentul plecării noastre
permiteţi-mi, domnule prim mi­
nistru, ca în numele meu şi în
numele tovarăşilor mei de drum
să mulţumesc cu căldură dv. şi
guvernului Uniunii Sovietice
pentru aceste zile petrecute la
dv., la Moscova. Vă mulţumesc
pentru ospitalitatea dv. cordială
şi pentru amabilitatea manifes­
tată sub atîtea forme de dv. per­
sonal, domnule prim ministru.
Doresc în mod deosebit să ex­
prim recunoştinţa Finlandei şi a
tuturor finlandezilor pentru fap­
să se amestece în treburile altor
ţări dar este convins că dacă
toate ţările nordice ar avea re­
laţii la fel de bune cu Uniunea
Sovietică ca Finlanda, aceasta
stitui o garanţie a păcii şi secu­
rităţii în regiunea Mării Baltice.
Fagerholm a spus că tratati­
vele de la Moscova au privit
numai probleme economice.
Vizitele mareşalului
G. K. JUKOV în India
BANGALORE (Agerpres).
După cum transmite agenţia plinit“.
TASS, la 2 februarie, mareşalul
Uniunii Sovietice G. K. Jukov,
a vizitat colegiul militar de in­
gineri de aviaţie al forţelor ae­
riene militare indiene. G. K. Ju­
kov precum şi generalii şi ofiţe­
rii sovietici şi indieni care îl în­
soţeau, au fost întîmpinaţi de
comandorul de aviaţie Lai, şe­
ful direcţiei pentru pregătirea
de luptă a forţelor aeriene mili­
tare indiene şi de colonelul N.G.
Kirpalani, comandantul colegiu­
lui.
Comandorul Lai, salutîndu-1
pe G. K. Jukov, ,a. declarat:
„Pentru mine, în calitate de
conducător al pregătirii de lup­
tă a forţelor militare aeriene in­
diene, este o mare onoare să vă
salut în mijlocul nostru. Gloria
dv. de conducător eminent de
oşti, de apărător al patriei în
timpul războiului, de apărător
al păcii în întreaga lume după
război, a făcut să fiţi . cunoscut
în lumea întreagă. Pentru ma­
joritatea dintre noi numele dv.
este legendar. Acum, cînd vă
vedem în mijlocul nostru, con­
cînd pe jos, parcurgînd zeci de ki­
lometri, între nurlie Kriva şi Iun-
dola, scrutind toiul cu ochiul său
ager de gospodar.
Intr-adevăr aici ai şi ce să pri­
veşti I In această regiune se cresc oi,
cum nu au fost văzute niciodată pe
păşunile din Munţii Rodopi-metişi,
între oaia de munte şi berbecul de
rasă caucaziană. Aceste frumoase oi,
cu lînă deasă, reprezintă viitorul
KURTOVA POLIANA
o regiune specializată în creşterea oilor
Reportaj din R. P. Bulgaria
creşterii oilor în Bulgaria. Ele înlo­
cuiesc micile oi cu lînă grosieră,
prea puţin productive, care nu dau
mai mult de 1,5 kg. de lînă.
Cu nouă ani în urmă, în regiunea
„Kurtova Poliana” nu se puteau ve­
dea dorit vaste păşuni şi fineţuri,
înconjurate de păduri dese, de mici
parcele cultivate unde locuitorii că­
tunelor din împrejurimi produceau
secai ă, de cîteva colibe făcute din
seînduri unde locuiau familiile cio­
banilor care veneau aici pentru 3-4
luni de vară cu turmele lor.
A fost necesar să se creeze totul
de la început, pentru ca oamenii şi
animalele să-şi poată petrece aici nu
numai vara, ci şi iarna, cînd fîneţe-
le sînt acoperite de zăpadă groasă,
iar vînturîle vijelioase de munte pro­
voacă avalanşe, impiedicînd pe timp
îndelungat orice legături cu salul
din vale.
Pe vremuri, Ivan Aleksov, a lup­
tat în cadrul unui detaşament de
partizani împotriva hoardelor fascis­
te. Acum partidul i-a încredinţat sar­
cina de a pune in valoare această
regiune de munie. Pentru îndeplini­
ră a muncă perseverentă, plină de
X T O B taatro rn O T O K aB O *
de, înţelegeţi toate trăsăturile
naţionale ale caracterului nos­
tru finlandez. Pretutindeni şi
din toate părţile s-a manifestat
faţă de noi o cordialitate sinceră,
care a produs o profundă im­
presie fiecăruia dintre noi.
Sosind aici am spus că vin
la dv. ca un vecin bun la vecinii
săi buni. Acest sentiment al
relaţiilor de bună vecinătate s-a
întărit considerabil în timpul
vizitei mele la dv.
Domnule prim ministru ! încă
odată mulţumesc şi — la reve­
dere la Helsinki !
•k
Persoanele oare au însoţit pe
oaspeţi şi-au luat cu căldură
rămas bun de la aceştia.
„Finlanda a spus Fagerholm, nu
are suficientă valută a ţărilor
occidentale, de aceea comerţul
cu Uniunea Sovietică are pen­
tru ea o importanţă foarte
mare“. In continuare, Fager­
holm a subliniat că Finlanda ar
dori să lărgească şi mai mult
legăturile culturale şi celelalte
legături cu Uniunea Sovietică.
siderăm că visul nostru s-a îm­ Referindu-se la tratativele cu lor. EI a subliniat totodată pri­ pună capăt prin forţă. Cercurile lor de către elementele comunis­
G. K. Jukov a vizitat apoi co­
legiul. Stînd de vorbă cu cei ce
studiază şi învaţă în acest cole­
giu, el a constatat că mulţi
dintre ei. cunosc limba rusă.
La plecare, G. I\. Jukov a
mulţumit pentru primirea ce
i-a fost făcută. Locuitorii oraşu­
lui Bangalore, adunaţi în mare
număr pe străzi, au salutat în
mod călduros pe G. K. Jukov
după ce acesta a părăsit cole­
giul.
* Succesele oamenilor muncii polonezi
DELHI (Agerpres). —
TASS transm ite:
Mareşalul Uniunii Sovietice G.
K. Jukov, ministrul Apărării al
U.R.S.S., a vizitat în ziua de 3
februarie portul indian Kocin,
baza flotei maritime militare in­
diene. G. K. Jukov a vizitat cen­
trul de instrucţie al bazei şi o-
oraşul Kocin.
Seara, contraamiralul R. D.
Katari şi căpitanul Heble au o-
ferit un dineu în cinstea mare­
şalului G. K. Jukov pe bordul
crucişătorului „Delhi“.
energie (clocotitoare), foloseşte în­
tregul său talent organizatoric, în­
fruntă cu curaj toate piedicile, face
faţă cu succes tuturor surprizelor
inerente climei aspre şi capricioase
a acestei regiuni de murite.
La o altitudine de peste 1.800 m
deasupra nivelului mării, vara este
scurtă. Potrivit unei expresii plasti­ dăriei a fost bine organizată. Au
ce a muntenilor de pe aici, „Vara
durează cît o noapte“. Furtunile şi
ploile torenţiale sînt foarte frecvente şi cu asistentul Ralcev, Ivanov a e-
aici. in august 1949 a bîntuit aici fcciuat experienţe pentru încrucişa­
un viscol puternic. Atunci a pierit rea berbecului de rasă caucaziană cu
mai ea majoritate a bivolilor care fă­ oaia locală de rasa Rila.
ceau parte dintr-o turmă aparţinînd
gospodăriei de slat. Aceasta a consti­ crează la Universitatea din Sofia.
tuit o grea lovitura pentru gospodă­
rie. Ivan Aleksov şi-a dovedit şi de
astă dată tăria de caracter, nu s-a
descurajat şi, împreună cu ceilalţi
membri ai gospodăriei, a trecut la
înfăptuirea unei serii dc noi' măsuri lungimea ei esle de 13 c m ! De la
pentru preîntîmpinarea pe viitor a mieii născuţi anul trecui s-au obţinut
unor asemenea calamităţi ale naturii. în medie cile 4,5 kg. lină.-N u este
Rezultatele muncii dirze şi perse­ oare accsla un rezultat frumos?
verente ale membrilor gospodăriei Bucuria lui ivanov este lesne de în ­
agricole de stat „Kurtova Poliana“ ţeles. Aceasfa este bucuria unui cre­
se vădesc din ce in ce mai m ult: pe ator, care cucereşte natura.
păşunile din acest ţinut pasc mii de
oi de rasă; s-au amenajat saivane
noi, bine utilate, unde oile pot făta
şi iarna ; pe zeci de hectare se întind lînă semifină, iar noi vom avea pînă
semănăturile de secară şi de ierburi
furajere; ia o altitudine de aproape
2000 metri s-au amenajat gropi de
însilozare.
Primul ajutor al lui Aleksov este
tînarul zootehnist Ivanov. Pe acest
tînăr cu ochi albaştri, cu cuşma pu:
să într-o parle, îl vezi de obicei că­
lare, în mijlocul turmelor. Ca şi di­
DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. 670
Ou o majoritate zdrobitoare, Adunarea Generală
a adoptat rezoluţia ou privire ia retragerea
imediată a trupelor israeliene
NEW YORK. — In dimineaţa zalei de 3 februarie Aduna­
rea Generală a O.N.U. a aprobat cu 74 voturi, 2 contra (Fran­
ţa, Israel) şi două abţineri (Luxemburg, Olanda), proiectul de
rezoluţie cu privire la retragerea !medială a trupelor israeliene
dincolo de linia de armistiţiu cu Egiptul.
După aceea, cel de-al doilea proiect de rezoluţie a fost apro­
bat cu 56 de voturi şi 22 de abţineri.
SUDANUL RESPINGE
„DO CTRIN A EISENHOW ER"
CAIRO (Agerpres)'. — că influenţa engleză şi france­
Opinia publică din Sudan res­ ză în Orientul Mijlociu ar ur­
pinge aşa-numita „doctrină Ei­ ma să fie înlocuită de influenţa R. P. Chineză: Una din sălile de lectură ale bibliotecii naţionale de la Pekin
senhower“, care urmăreşte in­ unei alte ţări“. Ministrul a a-
staurarea dominaţiei S.U.A., a- dăugat că această teorie este Declaraţia secretarului Asociaţiei
supra ţărilor din Orientul Apro­ condamnată de toate popoarele pentru propăşirea populaţiei de culoare
piat şi Mijlociu. După cum re­ arabe.
latează agenţia M.E.N., primul din Statele Unite
ministru al Sudanului, Abdulla •k
Halil, referindu-se la „doctrina NEW YORK (Agerpres)'. — „Bisericile noastre au fost bom­
Eisenhower“ a declarat că Su­ BEIRUT (Agerpres). — Luînd cuvîntul la Atlanta, bardate, pastorii noştri au fost
danul va respinge orice pro­ statul Georgia, Roy Wilkins, se­ arestaţi, familii întregi au tre­
gram care afectează libertatea Referindu-se Ia planurile ex­ cretarul Asociaţiei pentru pro­ buit să fugă pentru a scăpa cu
pansioniste ale S.U.A. faţă de păşirea populaţiei de culoare 'din viaţă... Şi noi n-am primit drept
şi Independenţa sa. ţările din Orientul Apropiat, Statele Unite, a declarat că în consolare decît cuvinte viagi oare
Intr-un interviu acordat co­ planuri care şi-au găsit expresia ultimele săptămîni un. val de te­ au încurajat anumite elemente
în doctrina Eisenhower, ziarul
respondentului ziarului „Al-Ma- „Telegraph“ apreciază această
sa“, care apare la Cairo, minis­ doctrină drept o sfidare arun­
trul pentru Problemele Autogu­ cată principiilor Organizaţiei Na­
vernării Locale, Muhammed Nur ţiunilor Unite.
Ed-Din, ia spus: „Nici o ţară Ziarul scrie că autorii acestei
doctrine nesocotesc Carta O.N.U.
care doreşte să rămînă liberă Ziarul pune în gardă guvernul roare s-a abătut asupra statelor să persevereze în eforturile lor
nu poate să aprobe teoria vidu­ libanez împotriva „doctrinei Ei­ sudice ale S.U.A. de a menţine segregaţia“, a spus
lui, care şi-a găsit expresia în senhower“ şi îl cheamă să ape­ Wilkins, protestînd împotriva
doctrina Eisenhower. Pe cît în­ re suveranitatea naţională a ţă­ Preşedintele Eisenhower, a declaraţiei guvernatorului sta­
ţeleg această teorie înseamnă rii. precizat Wilkins, „rămîne mut tului Georgia în favoarea men­
atunci cînd cetăţeni americani ţinerii segregaţiei rasiale.
„ N u vom renunţa la lupta sînt lipsiţi de libertăţile :şi drep­
îm potriva pactului de la B a g d a d turile lor“.
Declaraţiile preşedintelui SIRIEI în legătură cu vizitele încercări de înăbuşire a grevei
sale în Pakistan şi India
din Germania occidentală
BONN (Agerpres).- —1 conflictele dintre patroni şi mun­
După cum anunţă ziarul „Sü­ citori.
ddeutsche Zeitung“, în guv.ernul Incercînd să înăbuşe greva,
DAMASC (Agerpres)'. — Referindu-se la vizita sa în R.F. Germane şi în Bundestag se deputaţii din partea partidului
Preşedintele Siriei, Kuatli, a India, Kuatli !a declarat că con­ aud cereri tot mai stăruitoare ca lui Adenauer din Bundestag re­
făcut o declaraţie reprezentanţi­ autorităţile de stat să intervină curg la înşelarea făţişă a opi­
lor presei asupra recentei sale ducătorii Indiei manifestă o în­ în greva metalurgiştitor din lan­ niei publice. Ei pretind că gre­
vizite în Pakistan şi India. ţelegere deplină faţă de ţoale dul Schleswig-Holstein şi să-i va continuă din cauza instigări­
problemele naţionale ale arabi­
conducătorii Pakistanului, Kua­ mirea călduroasă care i s-a fă­ guvernamentale din Germania te. Se ştie însă că greva este
tli a spus : Am arătat conducă­ cut în India, ceea ce dovedeşte
torilor pakistanezi că avem o a- colaborarea frăţească dintre cele occidentală formulează aseme­ condusă în întregime de sindica­
titudine negativă faţă de pactul nea cereri, deşi există legi oare tul metalurgiştilor unde nu exis­
de la Bagdad. Nu vom renunţa, două ţâri. interzic amestecul statului în tă nici un comunist.
a continuat Kuatli, la lupta îm­ Kuatli s-a referit apoi la pro­
potriva acestui pact şi vom con­ Discuţii în Turcia în legătură
tinua să luptăm împotriva lui. blema unităţii ţărilor arabe fapt
care după cum a spus el, re­ cu bugetul ţării pe amil 195?
In continuare Kuatli a decla­ prezintă ţelul principal al arabi­
rat că a făcut cunoscut condu­ lor. Realizarea unei depline u- ANKARA (Agerpres)’. — Potrivit datelor cuprinse în a-
cătorilor pakistanezi că Siria nităţi a popoarelor arabe, a cest raport, în cursul anului
va duce şi pe viitor o politică continuat Kuatli, va închide im­ Ziarul „Cumhuryot“ relatează 1956 balanţa comerţului exterior
de neutralitate şi se va pronun­ perialiştilor toate căile de pă­ al Turciei a înregistrat un defi­
ţa împo riva pactelor militare. trundere în ţările a'rabe şi îi va despre discuţiile care se desfă­ cit de 801.000.000 lire turceşti.
face neputincioşi.
şoară în momentul de fată în In acelaşi timp, după cum se a-
cercurile oficiale ale Turciei în rată în raport, pe piaţa internă
în dezvoltarea economiei naţionale legătură cu bugetul ţării pe a-
nul 1957. In cadrul acestor dis­ preţurile cresc în mod nelinişti­
VARŞOVIA (Agerpres). — din Szczecin a fost construit cuţii o comisie parlamentară, în­ tor,
sărcinată cu examinarea situa­
P.A.P. tnasm ite: cel de-al 26-lea vas de transpor­ ţiei economice a ţării pe anul In raport este criticată de a-
trecut, a prezentat un raport
Oamenii muncii din Republica turi pentru cărbuni şi minereuri. înfăţişînd în culori întunecate e- semenea activitatea nesatisîăcă-
Populară Polonă, realizînd sar­ Industria carboniferă poloneză voluţia economică şi financiară toare a Ministerului Economiei
a Turciei. şi Comerţului,-
cinile celui de-al doilea an al a îndeplinit înainte de termen Viaţa culturala italiana trece
planului cincinal, obţin tot mai planul pe luna ianuarie. printr-o grava criza
multe succese în dezvoltarea e-
conomiei naţionale a ţării. La Zeran (naion industrial din
Varşovia) a fost dat în folosin-
Recent şantierul naval de la
ROMA (Agerpres)1. —- anulării subvenţiilor, Teatrul
Gdansk a lansat cel de-al pa­ ţă un nou pod care uneşte malu­ Ziarele occidentale relatează Municipal din Florenţa nu va
trulea vas cu un deplasament de rile canalului în curs de con­ că viaţa culturală italiană trece putea da reprezentaţii în tim-
10.000 tone. La şantierul naval strucţie Varşovia-Zogje. La Szc- în momentul de faţă printr-o pul tradiţionalului Festival ar­
gravă criză care ameninţă în­ tistic de primăvară „Maiul Flo­
rectorul gospodăriei, lui Ivanov nu-i folosinţă un nou pod. săşi existenţa unor importante rentin“. Operele din Verona, Ve­
place să stea la birou şî nici să vor­ Constructorii din Varşovia au teatre. Datorită unei măsuri —
bească mult. El caută să folosească, care este calificată de aceste neţia, Genova, Torino, Bologna,
orice clipă în interesul muncii lui de terminat în ianuarie construirea ziare drept „birocratică“ şi „lip­ Palermo vor fi serios afectate de
răspundere. In carnetul său sînt no­ a 1.500 de camere de locuit, pre­ sită de justificare“ — au fost măsura de suspendare a subsidi­
tate numeroase însemnări, unde el cum şi mai multe clădiri de in­ reduse o serie de credite acorda­ ilor.
scrie tot ce trebuie făcut, unde tre­ stituţii cultural-sociale. te pînă acum de stat cîtorva
buie să meargă, pe cine şi în ce fel din cele mai importante teatre Ziarele relatează că această
irebuie să ajute. Activitatea gospo­ -O - de stat de operă din Italia. A- măsură absurdă a provocat nu­
ceastă măsură face ca trei tea­ meroase critici şi o puternică in­
fost aleşi ciobani pricepuţi, ca Su- Despre îdeea tre de operă cu renume mondial dignare în rîndul opiniei publi­
leiman Kiuciukov sau Feizula Ka- emigrării sfudenfilor — şi anume Teatrul Scala din ce italiene. Săptămîma aceasta
Milano, Opera din Roma şi tea­
fedjiev, care îngrijesc bine turmele din Anglia trul de operă San Carlo din urmează să se prezinte la Roma
statului ca şi cum ar fi ale lor pro­ Neapole — să trebuiască să se o delegaţie din care fac parte
prii. Creşterea oilor este însă o ra­ primarii localităţilor ale căror
opere sînt lovite de aceste m ă­
suri pentru a prezenta primu­
mură complexă, mai ales cînd se LONDRA (Agerpres). închidă încă înainte de sfîrşitul lui ministru o petiţie în care se
cresc rase noi. Zootehnistul Ivanov Starea economică tot mai pre­ acestei stagiuni.
desfăşoară pe acest tărîm o activi­ cară a Angliei, precum şi pers­ cere intervenţia imediată a gu­
tate practică şi ştiinţifică prodigi­ pectiva de a nu găsi de lucru In afară de aceasta, din cauza vernului.
oasă. împreună cu prof. Balevskaia
după terminarea cursurilor uni­ M AGAZIN
versitare a făcut ca în ultima
vreme în rîndurile studenţilor JOI 7 FEBRUARIE 1957
britanici să se extindă din ce în
In timp ce oamenii dc ştiinţă lu­ ce mai mult îdeea emigrării din SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Anglia. Pentru a afla ce amploa­
re a luat printre tinerii studenţi
această tendinţă, ziarul „Var- DEVA: Ernst Thälmann (film ger BARU MARE: Star fără voie (film
Ivanov se află tot timpul în mijlocul sity“ al universităţii Cambridge, m a n ): HAŢEG: Aida (film italian) german) ; ALBA 1UL1A : Prietene de
(urmelor de oi şi se ocupa în amă­ PETROŞANI: Intr-un magazin uni noapte (film francez) ; SEBEŞ : Roşu
nunţime de ţoale aspectele problemei. a efectuat un sondaj „experi­ Versal (film so v ietic); ZLATNA şi negru (film francez) ; SIMER1A:
mental“ în rîndurile a 500 de Othelo (film so v ietic); ILIA : Gava Roşu şi negru — seria I-a (film fran­
— Priviţi această lină, spune Ivan studenţi şi studente, obţinînd Ierul fără lege (film italian) ; APOL cez) ; TE1UŞ : Muzică cu bucluc (film
Ivanov, ea are o fibră ca puful, iar DU DE SUS : Iartă-mă (film italian) sovietic) ; LONEA: Feroviarul (film
date semnificative. BRAD : Micul lustragiu (film indian) italian).
Astfel, 34,1 la sută din stu­
ORĂŞTIE: Infidelele (film italian)
dentele chestionate şi 7,3 la sută
din studenţi au declarat că vor
să emigreze din Anglia din
SELECŢ1UNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
oauza „lipsei de perspective şi
de posibilităţi“ pe care le oferă Programul I. 6,00 Jocuri populare populară interpretată de am atori!
— Guvernul, adaugă zootehnistul ţara lor. Alţi 27,6 la sută din roniîneşti; 6,25 Muzică uşoară; 6,'30 16,47 Muzică simfonică; 18,55 Sfatul
Ivanov aşteaptă ca noi să creăm pî- studenţi şi 14,9 la sută din stu­
nă în 1960 o turmă de 13 000 oi cu F ilatelie; 9,30 Emisiunea „De la stră­ medicului: Strabismul; 19,30 De la o
dente au declarat că vor să ple­
ce din ţară imediat după termi­ moşi, pentru nepoţi“ : „Din vremea lui melodie la alta; 19,55 Emisiunea:
narea cursurilor universitare.
Cuza Vodă” ! 10,32 Muzică uşoară; „Noapte bună, co p ii: „Dihorul“, basm
atunci oi1 cu lină fină ! Majoritatea studenţilor care
11,45 „Radio Prichindel“ ; 12,30 Me­ popular ucrainean; 21,30 Evocări li­
Zootehnistul, cuprinz.înd cu privi­ vor să emigreze urmează cursu­
rea vastele păşuni, clipeşte cu înţe­ niul zilei de m îin e; 13,10 Concert sim­ terare: J. L'ondon; 23,15 Muzică
les din ochi, parcă orbit de minuna­ rile facultăţilor de ştiinţe.
ta privelişte ce se întinde aici. Pes­ fonic; 14,00 Valsuri; 15,30 Din cele uşoară. i ') - \ (
te 2-3 ani rezultatele obţinute de mai cerute mdodii populare romîneşti; - • :.
gospodăria agricolă de' stat „Kurto­ 17.30 Emisiunea „Colegi de şcoală“ ;
va Poliana” v o r.fi şi mai mari. 22.30 Cîntece de dragoste şi jocuri BULETINE DE ŞTIRI
populare .rom îneşti; 23,00 Gonperţ de
(AGERPRES) 5,30; 7,00; 8,15; 11, 0 C 13,00;
15,00; 17,00; 19,00; '22,00; 23,52;
(Programul I) —- 14,00; 16,00 ; 18,00;
noapte. Programul ii. 16,20 Aăuzică' 20,00; 21,00 şi 23,00 (Programul II).