Page 22 - 1957-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 671

ŞTIRI Comitetul de cetăţeni PE URMELE

din satele regiunii în fruntea acţiunilor “MATERIALELOR

??? Cu ani în urmă, satul Vaidei nat mult şi ar fi îngreunat lu­ PUBLICATE

Livada de pomi - izvor de venituri • In ultimul timp, lucrătorii era unul din acele sate în oare crările de construire a podului. Ziarul a ajutat
din cadrul cooperaţiei de con­ >)
Am citit în coloanele ziarului „Dru­ am repartizat-o în întregime colecti­ Colectiviştii .trăiesc o viaţă mult mai sum din cotnuna Miercurea, ra­ nu se întâmpla aproape nimic După procurarea cimentului şi In ziarul „Drumul socialis-
mul socialismului“ mai multe articole viştilor. Ne-au mai rămas vreo 8.000 îndestulată decît atunci cînd lucrau de ionul Sebeş, iau obţinut realizări 'tnului“ nr. 658 din 20 ianuarie
în care se vorbea despre posibilită­ kg. borhot pe care îl vom fierbe mai unul singur. Preda Istafiu, spre exem­ frumoase în munoa de contrac­ deosebit, în oare nu se construia a celorlalte materiale, s-a în- au !apărut la rubrioa-„Toată, a-
ţile de dezvoltare a unor gospodării în primăvară. Din vînzarea ţuicii re­ plu, şi-a construit o casă, Toton Ionăş tări. Pînă la sfîrşitul lunii Ia­ tenţia grijilor de zi ai zi ale
colective din regiune, tn această pri­ zultată din acest borhot, vom realiza un grajd, colectivistele Eva Vîrvoni şi nimic nou, iar oamenii, dornici peput munca de construire. ¦oamenilor muncii“, două ' epi­
vinţă aş vrea să spun şi eu cîtcva suma de 23.000—25.000 lei, aşa că Saveta Preda şi-au cumpărat maşini nuarie, ei au încheiat convenţii grame.- Prima epigramă intitu­
cuvinte în legătură cu livada de pomi repartizarea primului avans bănesc de cusut, iar Leon Preda aparat de să facă ceva, îşi cheltuiau ener- ¦Membrii comitetului de cetăţeni lată „Economul“ se referea la
pe care o avem şi despre veniturile din acest an îl avem asigurat. Tot din radio şi motocicletă. şi contractări pentru o suprafaţă taxatorul Ţîndău Aron de pe au­
ce le aduce. gla pe lucruri mărunte, nefolo­ au mers din oasă în aasă şi au tobusul I.R.T.A. oare circulă pe
valorificarea fructelor vom asigura şi Pentru mărirea producţiei de fructe, de 10,66 ha. Pe lîngă aceasta ruta Deva—Balşa, oare a înca­
Gospodăria noastră posedă o livadă avansurile băneşti din a doua jumă­ am plantat în anul trecut 450 de pomi, sitoare. De 'la* un timp însă lu­ chemat oamenii la muncă vo­ sat de mai multe ori bani de la
cu o suprafaţă de 43 ha. pe care sîni tate a anului. iar în planul de producţie din acest an •au încheiat contracte pentru 200 călători fără să le elibereze bi­
plantaţi cca. 6.000 de pomi roditori. Ea am prevăzut complectarea golurilor crurile s-au schimbat. Oamenii luntară. Unii n-au venit, dar cei lete. In răspunsul trimis redac­
ne aduce în fiecare an importante ve­ Pomicultura este o ramură princi­ din livadă şi noi plantări de 1.000 kg. miere de albine şi 628 kg. ţiei, întreprinderea I.R.T.A. ne
nituri băneşti. In anul trecut, spre e- pală de producţie în gospodăria noas­ pomi. au început să fie mai activi, mai mulţi gospodari din Vaidei răspunde că, întrucît cele sezi-
xemplu, am realizat venituri frumoa­ tră. Faptul că ea ne aduce venituri lînă. aate de ziar au fost juste, taxa­
se, cu toate că în urma grindinii care mari o dovedesc realizările noastre Aşa cum am spus, o livadă de pomi ION RACHIERU mai interesaţi în muncă şi prin au înţeles că podul se constru­ torul necinstit a fost înlocuit,
a căzut în luna iunie, recolta de me­ din ultimul timp. Colectiviştilor 11 se bine îngrijită aduce • -.venituri mari. dîndu-i-se funcţia d e . gresor
re a fost compromisă în proporţie de repartizează cu fiecare an ce trece tot Dacă recolta de mere n-ar fi fost com­ y sat au început să apară pe ici, ieşte în folosul lor şi au venit în garaj.
90 la sută. Raportată la producţia pla­ mai multe produse şl sume tot mai promisă, noi puteam avea în plus
nificată, pierderea se ridică la cca. mari de bani. In acelaşi timp creşte 50.000—60.000 kg. mere, care, valori­ corespondent colo lucruri noi. la lucru chiar şi cu atelajele. ?
6 vagoane mere. N-aş putea spune că şi avutul gospodăriei. Numai în anul ficate, în medie cu 3 lei kg. ne aduceau
prunele nu au suferit, totuşi procentul 1956 ne-am construit un sediu cu 3 un venit de 150.000—180.000 lei. Pen­ Comitetul de cetăţeni în frunte Mulţi dintre 'ei au muncit de di­ „Cu... cîntec“ a fost titlul ce­
de compromitere a acestora a fost camere şi un grajd cu o capacitate de tru aceste considerente, noi îndemnăm lei de-a doua epigrame adresată
mai scăzut, aş* că producţia de pru­ 50 capete bovine. De la inaugurare şi şl pe alţi colectivişti să înfiinţeze li­ cu Crişan Stroie, a studiat mai mineaţa pînă seara, unii au ve­ directorului căminului cultural
ne în raport cu cea de mere a fost pînă în prezent, am mai construit un vezi de pomi şi să îngrijească cu aten­ loan Ocolişan din comuna .Din­
mult mai mare. La cules am obţinut saivan pentru 500 ol, un atelier de fie­ ţie pe cele vechi, deoarece pomii le întîi problemele oare se cereau nit chiar şi duminica. Un exem­ eu Mare, oare a dus aparatul
circa 60.000 kg. prune, pe care le-am pot aduce mari venituri băneşti. Acest căminului cultural la el acasă,
folosit în felul următor : jumătate le-am lucru contribuie la mărirea veniturilor rezolvate mai repede şi apoi şi-a plu demn de toată lauda îl cons­ lipsind cetăţenii de posibilitatea
repartizat colectiviştilor pentru zilele- colectiviştilor, precum şi la dezvolta­ de a asculta emisiunile postu­
muncă efectuate, iar restul le-am strîns rea gospodăriei colective. v ' ?* ţ întocmit un plan de muncă. tituie tovarăşul Maxim Caziacu, rilor noastre de radio. Comite­
tul executiv al sfatului popular
GHEORGHE URSU • Ţăranii muncitori din Roşia Printre altele, planul de muncă membru al comitetului de cetă­

de Seoaş au contractat numai al comitetului de cetăţeni pe a- ţeni, oare a muncit mult şi cu

în perioada 1—28 ianuarie, can­ nul. trecut; cuprindea construirea dragoste.

unui pod de ciment, repararea Drept rezultat podul de ci­

titatea de 7.058 litri de lapte. altuia de lemn, repararea unei ment a fost dat în folosinţă. In­

Aurel Lupean şi Nicolae Brîn- fîntîni, repararea şi zugrăvirea tre timp s-a reparat şi celălalt

zei, au contractat cîte 300 litri şcolii elementare, procurarea a pod de lemn, s-a reparat şi zu­

de lapte. In acelaşi timp s-au 4 sobe pentru şcoală şi altele. grăvit clădirea şcolii elementare,

încheiat contracte pentru canti­ După întocmirea planului de s-a reparat fîntîna.

muncă, membrii comitetului de In satul Vaidei sînt încă multe

tatea de peste 60 kg. lînă. cetăţeni, âu început procurarea luoruri de rezolvat. In şedinţele

IONAŞ IULIAN materialelor necesare şi para­ de analiză a muncii oare le-au
corespondent
lel cu aceasta, munoa dfe lămuri­ ţinut, s-au ridicat probleme oa

re a cetăţenilor care nu-şi a- desfundarea şanţurilor, repara­

—o— chitaseră suinele votate pentru rea unor drumuri, curăţirea pă­

penttu ţuică. Din valorificarea ţuicii, rărie şi lemnărie, un pătul pentru po­ preşedintele gospodăriei colective Lemne de foc şi aiitoîihp umeri. şunilor şi altele. al raionului Orăştie ne răspunde
rumb şi o magazie de cereale. „Filitnon Sîrbu" — Peşteniţa Lucrurile n-au mers prea u- Atîta timp cît comitetul de ce­ că în urma sezisării apărate în
am realizat suma de 46.000 lei, pe care construcţii mai multe ziar, aparatul de radio a fost din
tului popular au adus un în­ şi nemulţumiri, comitetul de şor. Mai ales procurarea cimen­ tăţeni va fi în fruntea acţiuni­ nou instalat în localul căminului
R semnat aport în munca de crea­ iniţiativă, ajutat de organizaţia Deşi zăpada a acoperit cu tului s-a făcut destul de greu. lor, va avea grijă de lucrările cultural la data de-25 ianuarie
re a întovărăşirii. Pe lîngă fap­ de bază, s-a orientat pentru a dărnicie dealurile regiunii noas­ Dacă comitetul de cetăţeni n-ar gospodăreşti ăle satului şi va a. c. ’lif
Satul Brelelin din raionul tul că ei şi-au făcut primii ce­ lămuri în primul rînd pe acei tre, îndrăzneţii tăietori de lemne fi avut în această direcţie spri­ mobiliza toţi locuitorii la înfăp­
Ilia se află aşezat pe o vale la rere de înscriere, s-au ocupat ţărani muncitori care au tere­ de foc şi de construcţii de la jinul tovarăşului Nicr>ae Stroie tuirea lor, există garanţia că sa­ Turnee teatrale
vreo 4—5 lan. de centru de co­ de lămurirea vecinilor şi rude­ nurile învecinate şi în tarlaua sectorul Zlatna, au obţinut re­ secretarul organizaţiei de bază tul Vaidei se va înfrumuseţa tot
mună „Filimon Sîrbu. Ţăranii lor să le urmeze exemplul. unde urma să comaseze peri­ zultate demne de toată lauda. din sat şi cel al comitetului e- mai mult, va deveni un sat la în ţară şi în regiune
munoitori din acest sat au oa metru. Muncindu-se în acest De pildă, planul global pe luna xecutiv al sfatului popular co­ înălţimea gospodarilor care lo­
preocupări de bază, atît cultura Organizaţia de bază nu s-a fel, s-a reuşit ca lucrările de ianuarie a fost realizat în pro­ munal, lucrurile s-ar fi tărăgă- cuiesc în el. O echipă a Teatrului de stat
cerealelor, creşterea vitelor, cît mărginit numai la populariza­ comasare să se facă fără greu­ porţie de 183,69 la sută, iar la „Valea Jiului“ întreprinde în mo­
şi pomicultura. Ei sînt dornici rea rezultatelor ce se pot obţi­ tăţi. Astfel, la cele 21 familii producţia marfă în proporţie de Deputaţi cu iniţiativă mentul de faţă un turneu în re­
să găsească cele mai bune căi ne în întovărăşire. Membrii de care şi-au unit terenul în înto­ 134,88 la sută. Aceste remarca­ giunea Hunedoara, şi în alte
de ridicare a producţiei agrico­ partid au pornit primii pe a- vărăşire nu au fost decît 5 ca­ bile realizări se datoresc în pri­ Deputaţii din satul Săcel, ra- cesare construirii unui pod pes­ regiuni ale ţării ca Timişoara,
le. Trebuie arătat însă că ţă ­ ceastă cale. Mai întîi şi-au fă­ zuri de schimburi de teren oa­ mul rînd organizării lucrului pe ionul Haţeg, au obţinut succese, te apa Sibişel. Craiova şi Stalin, cu piesă „Gfea-
ranii muncitori din acest sat nu cut cerere de înscriere tovară­ re s-au făcut prin bună învoire. brigăzi complexe. Frumoase re­ importarte pe tărîm gospodă­ sul de aur“ de loan Niculdscu.
au cunoscut pînă acum rolul şii Viorel Oncoş, secretarul or­ Acest lucru a creat totodată zultate a obţinut în această di­ resc şi !n alte domenii de acti­ Pentru realizarea acestei lu­
întovărăşirii în creşterea pro­ ganizaţiei de bază şi tovarăşul condiţii ca munca de lămurire recţie brigada condusă de loan vitate. De exemplu, deputaţii crări deputaţii au cerut şi spri­ Localităţile mai prinbipale
ducţiei agricole şi aceasta din Petrii Mureşan candidat de în vederea creării întovărăşirii Voican de ta exploatarea Fene- Nicolae Oprean, Lucretia Gris- jinul organizaţiei U.T.M. Ute- unde se vor prezentă spectaco­
cauză că organizaţia de bază nu partid. După ei s-au înscris să nu dureze decît cca. două şeasa care s-a situat în fruntea tea, Petrică Mălăştean şi Io­ miştii în frunte cu secretarul le s în t: mina Vulcan, mină Arii-
s-a ocupat în suficientă măsură imediat lovită Gaşpar, loan săptămîni. întrecerii. nel Alexe, s-au sfătuit în nenu­ lor, tov. Alexandru Miron, au noasa, Călan, Simerla, Teiuş,
de popularizarea avantajelor pe Cismaş şi alţi ţărani munci­ mărate rînduri cu ţăranii mun­ răspuns cu entuziasm la che­ Tg. Jiu, T. Severin, Sighişoa­
care ţăranii muncitori le au în tori. Astfel, a putut fi consti­ Inaugurarea întovărăşirii din citori pentru ca împreună să marea deputaţilor, participînd ra, etc.
urma muncii în comun. tuit comitetul de iniţiativă. A- Bretelin a avut loc în ziua de găsească posibilităţile locale ne- prin muncă voluntară la termi­
jutat de organizaţia de bază 2 februarie. Cu acest prilej în­ narea lucrării. Acum iniţiativa O altă echipă a teatrului se
Pe la jumătatea luni ianua­ şi de sfatul popular comunal, tovărăşiţi)’ şi-au manifestat do­ •dmilPi deputaţilor din Săcel este rea­ găsbşte în turneu cu piesa „O-
rie a.c., comitetul comunal de rinţa să lărgească întovărăşi­ lizată. In cinstea alegerilor din mul care a văzut moartea“ de
partid, a analizat activitatea comitetul de iniţiativă şi-a în­ | | încă de la sfîrşitul 3 februarie, podul de peste apa Victor Eftimiu. Această echipă
organizaţiei de bază din Brete- rea prin atragerea celorlalţi | | lunii trecute, oile Sibişel a fost dat în folosinţă. şi-a început turneul în 16 decem­
lin şi a îndrumat-o să-şi îmbu­ tocmit un plan de acţiune. In a- Şl; gospodăriei colective brie 1956, colindînd întreaga
nătăţească activitatea în ce pri­ ţărani muncitori din sat şi s-o | | din Simerla Veche, au In prezent, preocuparea prin­ regiune şi prezentînd o serie de
veşte desfăşurarea muncii poli­ ceşt plan de acţiune au fost | | început să fete miel. cipală a deputaţilor din aoest sat spectacole în special la sate.
tice în vederea transformării întărească—din- punct de vedere este construirea unui cămin cul­
socialiste a agriculturii. In ur­ str^S te familiile ce' urmau să- Fotografia de faţă tural. Pentru aceasta, împreu­ Secţia de păpuşi a teatrului
ma acestui fapt, organizaţia de organizatorico-economic. Ei au reprezintă pe tova­ nă cu sfatul popular comunal din Petroşani prezintă de ase­
bază a trecut la o muncă con­ fie lămurite de către fiecare răşul loan Săhău, fi­ şi cu sprijinul cetăţenilor, s-au menea piesa ,,Todi, Azorel şi
cretă pentru crearea unei înto­ stabilit să cultive o însemnată nind în braţe primii luat măsurile necesare. Că cetă­ Mărtinel“. Itlnerariul principal
vărăşiri agricole. In acest scop membru al comitetului, precum miei ai gospodăriei ţenii sînt hotărîţi să sprijine şi al acestei echipe cuprinde oraşe­
au fost instruiţi agitatorii şi re­ suprafaţă cu porumb şi produc­ din acest an. de data aceasta iniţiativa depu­ le şi comunele Sebeş, Alba Iu-
partizaţi pe grupe de cîte 5—7 şi de către ţăranii muncitori taţilor ne-o dovedesc angaja­ lia, Teiuş, Ilia, Haţeg şi altele.
case pentru a prelucra statutul ţia de pe această suprafaţă să fie mentele lor. Tov. Ganaa Boto-
întovărăşirii şi pentru a popu­ care deja îşi depuseseră cereri roagă de pildă, într-o adunare La acelaşi teatru se pregăteşte
vîndută statului, iar banii re- cetăţenească s-a angajat ca din în momentul de faţă piesa „Ca­
lariza rezultatele ce se pot obţi­ de înscriere. La stabilirea aces­ cărămida pe care o confecţio­ valerul fără grai“ care va fi
zullaţi să se folosească pentru nează el, să doneze pentru con­
ne prin desfiinţarea răzoarelor tor sarcini s-a avut în vedere struirea căminului cultural, 5000
cumpărarea de maşini agricole de bucăţi.
şi lucrarea în comun a pămîn- ca fiecare să lămurească în pri­
tului In această muncă, agita­ care să constituie proprietatea Acum, deputaţii din Săcel se
mul rînd rudele şi vecinii. străduiesc să procure şi restul
torii s-au folosit de exemple comună a întovărăşiţilor. de materiale pentru a începe
Pentru a se evita schimbul
concrete luate din întovărăşirile GH. TINCU
de teren care provoacă greutăţi
agricole din Herepeia. „Filimon
L a îndemnul partidului

Sîrbu“ şi din alte sate înveci­ • Convingîndu-se de sup'erio- Ţăranii muncitori Miron Su- construirea căminului proiectat prezentată în premieră la data
nate. Iritatea muncii în comun, 16 fa­ ciu, loan Sinea şi Gaşpar Su-
ciu şi-au făcut primii cereri de cît mai repede. de 16 februarie.
In munca politică pentru con­ milii de ţărani muncitori din
înscriere. C a rn e t fu n d ía
vingerea ţăranilor muncitori să satul Sîncrai, raionul Hunedoa- • Zilele trecute în comuna

intre în întovărăşire au fost an­ Ira şi-au unit 28 ha., constituind Cerbăl, 18 familii de ţărani mun­

trenate de la început toate orga­ o întovărăşire agricolă, pe care citori au format o întovărăşire Prins cu ocaua... mare a fost condamnată la 6 luni în­

nizaţiile de masă. Deputaţii sfa­ !au denumit-o „Zori roşii“. zootehnică ce cuprinde 210 oi. S-a gîndit, s-a tot gîndit, chisoare corecţională. Sentinţa
cum să facă să-i rămîie lui mai a rămas definitivă.

Publicul devean a aplaudat puse în faţa ei de personajul mult grîu. Pînă la urmă a năs­ Socotelile şperţarului
nu de mult pe scena sălii „Fi­ dificil pe care l-a avut de in­
„CEASUL D E A cocit ceva zicîndu-şi satisfăcut: au dat greş

limon Sîrbu“ un nou spectacol terpretat. — Nici dracu, nu mai des­ Nicolae Tripon din satul Hăr-

dat de actorii Teatrului de stat coperă asta.
Jocuri de calitate au oferit şi Şi individul Aurel Crişan, ţăgani, era achizitor la ORACA.
din Petroşani. Piesa prezentată,
Tony Dumitrescu, în rolul lu: proprietar de moară din satul Ilia. Profitînd de funcţie; a cău­
„Ceasul de aur“, aparţine scrii-
George, omul rapace, aservit Boz, comuna Brănişca, s-a apu­ tat să-şi însuşească cît mai mul-
\ torului loan Niculescu şi e în
premieră pe ţară. Subiectul se brodează . pe o fiinţe lacome de avuţie, este ex­ reţinut este şi jocul artistei Mimi scopului îmbogăţirii şi Eugen cat să-şi pună în aplicare năs­ \[ bani. Cum proceda el ? Ară­
temă deosebit de importantă. El primată cu multă abilitate, este Munteanu în rolul Suzanei. Mă­ Stoicescu în rolul lui Victor cocirea. De fiecare dată., modi- tăm un caz. Patru cetăţeni din
Faptul că actorii acestui tea­ se ţese pe marginea unui mo­ redată într-un realism de netă­ iestria cu care-şi gradează sen­ fiul lui Sotirescu, degenerat şi fi.oă bonurile de măciniş. Diacă Băiţa trebuiau să predea boii
tru se prezentaseră la ultimele ment crucial din istoria ţării găduit, de către efortul colec­ timentele impresionează. Ea a demagog, de meserie ministru, cetăţeanul aducea 86 kg. (cazul contractaţi. Deoarece n-au cores-
spectacole nu destul de pregătiţi, noastre, momentul de încleştare tiv al actorilor, care se com- ştiut să se impună atenţiei pu­ 'cît şi Dorel Botoşescu în rolul lui Tudor Vuţa), el; în cotor • puns, O.R.A.C.A. nu i-a primit.
a făcut ca spectatorii deveni să-i dramatică şi necruţătoare din- plectează şi -se susţin într-o de­ trecea 8,6 kg. Prin asta, dife­ Atunci a intervenit achizitorul
primească de rîndul acesta cu, tr-o lume veche şi putredă, lu­ plină colaborare de scenă. blicului spectator, atît prin iz­ lui Dinu, figură prostănacă, renţia de uium ce trebuia diată amintit care pînă la urmă -s-a
oarecare rezervă, cu oarecare mea capitalismului care se des­ snoabă şi desfrînată. La fel se statului, intra în hambarele lui. dovedit a fi un şperţar de mîna
neîncredere. Acest lucru însă a tramă şi o lume nouă, viguroa­ Fiecare personaj evocat, a fost bucnirile de regăsire pe care le poate spune că a avut o inter­ Un timp i-a mers. Dar iată că întîia.
z durat numai pînă la ridicarea să şi hotărîtă, lumea celor ce bine conturat, bine caracteri­ încearcă, izbucniri ce o duc la pretare de nivel, actorul care a pînă la urmă a fost descoperit. Convenind cu cei patru con­
; cortinei. îndată ce acţiunea a muncesc, care se afirmă zdro­ zat, bine tipizat de jocul şi tem­ jucat în rolul necunoscutului. Pentru ăsta, tribunalul popu­ tractanţi el a cumpărat din tîr-
< pornit să se desfăşoare, îndată bind sub paşii ei orice împo­ peramentul fiecărui actor în un dispreţ adînc şi o spaimă Mai puţin şi-a susţinut partea lar^ i-a dat răsplata bine meri­ guri boi şi i-a predat. Prin- asta
Ş ce interpreţii şi-au dat drumul trivire. Lucrarea este o tragi­ parte. O interpretare de remar- nestăpînită faţă de lumea a că­ sa de contribuţie, actriţa ce a tată : 5 luni închisoare corecţio- a scutit şi pe cei patru părtaşi
cab’lă calitate a dovedit în a- rei prizonieră prin naştere este, interpretat rolul Atenei, despre
cît şi prin chipul cum îşi ex­
măiestriei de construire a per­ care se poate spune că după ce nală. la şpert, de predarea cotelor de
sonajelor, neîncrederea de la în­ primă prăbuşirea nădejdilor ei, a intrat în jo.c cu multă siguran­
ceput s-a spulberat şi pînă la ţă şi abilitate, a scăzut spre
/ urmă s-a transformat chiar în- comedie care nu ignorează nici cest spectacol actorul Al. Jeles. cum îşi adună într-o sălbatică sfîrşit, îngreunînd astfel printr-o carne. Bineînţeles că „partea
moravurile vremii despre care Avînd misiunea să reconstituie durere şi ură ascunsă, tot ama­
e vorba şi nici umorul firesc, scenic pe unul din marii repre­ rul unei vieţi lipsite de sens, în „Ulciorul nu merge leului“ a intrat mai mult în
izvorît din legitima satisfacţie zentanţi ai capitalului romîn, el care ea a avut odioasa misiu­
de multe ori la apă“ buzunarul lui Nicolae Tripon.

< tr-un entuziasm general. Noul pe care ţi-o dă ridicolul „zeilor s-a achitat cu bune şanse de ne de a fi marfă, simplă marfă interpretare neadîncită viziunea Erna Nanu, care lucra la Fi­ Cu asemenea şiretlicuri a
^ spectacol prezentat a constituit căzuţi“ care se pîndesc de acum, sarcină. A reuşit să prezinte pe care aridul său tată, o mâ­ generală. latura Lupeni, a rîvnit după un strins destui bani. Şi ca să mai
metru de nylon. A pus mîna pe „ciupească“ ceva, s-a dus la
;> un succes bine meritat şi reuşita se iscodesc, îşi poartă o surdă printr-un joc variat figura omu­ nuieşte aşa ca pe toate celelalte Personajul Măriei, singurul material, l-a furişat sub halat Lugoj, a cumpărat de la un par­
lui a scos încă odată în relief duşmănie şi-s gata să se sfîşie lui de afaceri, purtător al unor mărfuri ale sale, în conformitate personaj pozitiv, rătăcit în a- ş i, înşelînd vigilenţa portarului ticular 7006 bucăţi ţiglă cu 0,60
> talentul de netăgăduit al tînă- pentru a putea pune mina pe ul­ vechi principii de familie în ceea cu interesul. Bine s-a achitat de ceastă lume de degeneraţi^ şi pa­ l-a scos din fabrică. încurajată .lei bucata şi a vîndut-o în sat
i rului ansamblu, talent care a- timul „os“ ce a mai rămas, ce priveşte agoniseala şi meto­ rol şi tînăra artistă Sanda Ghi- raziţi, a fost interpretat cu mul­ de primul „succes“, a început să cli 2 lei bucata. Dar socoteala
y tunci cînd este susţinut de 9 tradiţionalul ceas de aur al te­ dele de a face avere. El a redat culescu-Pană. Voiciunea, entu­ tă căldură şi înţelegere de că­ fure din avutul obştesc. Aşa a şperţarului a dat greş. A fost
( muncă încordată, plină de elan, mutei şi vestitei familii Sotires- cu o vădită cunoaştere, întrea­ ziasmul stîrnit de mirajul de­ tre María Iordache-Dumitrescu. scos pe poarta fabricii 5,73 m. prins şi pentru toate cîte le-a fă­
balonzeide, 2,29 m. molton, 2,99 cut a fost condamnat prin sen­
tîşneşte cu putere la suprafaţă. cu, exploatatori, şnapani şi a- ga gamă a sufletului acestuia de părtărilor, de speranţa unei glo­ E neîndoielnic că un bun me­ m. batiste etc. Dar cum spune tinţă definitivă la 1 an închi­
un proverb, „Ulciorul nu merge soare corecţională.
Distribuţia bine inspirată a facerişti din tată-n fiu. Aceşti la aroganţa şi impertinenţa mă­ rii mondiale, au fost bine ex­ rit în reuşita spectacolului re­ de multe ori la apă“, nici ei nu
rolurilor a dat posibilitate afir­ oameni, oare n-au gîndit nicio­ ririi pînă la zbaterea neputin­ primate de jocul ei. Ca în multe vine tînărului regizor Marcel Cuvintele vulgare au costat-o
mării unei evidente unităţi de dată asupta existenţei lor şi a cioasă în deznădejdea decăderii. roluri de acest fel, şi aici, Eu­ Şoma, care a ştiut să pună în
concepţie, unei remarcabile tră ­ profilului lor moral, care au Urmaşul fidel al acestui rechin genia Vlass-Botoşescu a reuşit valoare mişcările sufleteşti ăle
sături de omogenitate, fiecare trăit în huzur şi într-un desfrîu capitalist, lipsit de scrupule, se să construiască o interpretare eroilor reprezentaţi.
- rol, oricît de mic a fost, s-a bu­ plin de !ncest, se prăvălesc la întrezăreşte în persoana fiicei originală, care a plăcut deose­ In general, spectacolul cu, pie­ i-a mers la infinit căratul pe Sofica Dumitru din Vinţu de

curat de o egală tratare actori­ un moment dat, striviţi de ,,tă-' sale Minodora, care i-a moştenit bit de mult publicului-, fapt cc sa „Ceasul de aur“, ;a fost un sub halat a materialelor furate. Jos, raionul Albă, fără vreo pri­
vălugul“ noilor vremuri. Tragi­ toate trăsăturile atavice. Chipul a fost de altfel demonstrat prin Şi într-o bună zi (pentru ea nu cină, a început să arunce în
cească şi regizorală. Pe tot par­ comedia lor este solid construi­ ei este de asemenea bine cons­ repetate aplauze. Merită să fie spectacol de evidentă ţinută ar­ prea bună), a fost prinsă toc­ obrazul tovarăşului Simion Evi,
cursul celor 2 ore, cît a durat tă, bine motivată în toate punc­ truit de către artista Mirela relevate subtilităţile şi mobili­ tistică- în cadlul căruia întregul mai cînd încerca să scoată încă
acest spectacol, a cărui valoare tele ei, gradată cu măiestrie şi Wilkc, ce s-a dovedii în tot tatea cu care a ştiut să treacă ansamblu a avut o ?omportare 4 metri de balonzeide furate. cuvinle vulgare, huliganice.
> trebuie măsurată încă de la în- siguranţă. Povestea aspră a dez­ timpul interpretării ca fiind deo­ merituoasă. Aşa s-au descoperit şi celelalte Pentru aceasta, instanţele jude­
S ceput, artiştii au dovedit o mare lucruri furate. cătoreşti, încadrînd-o în artico­
"<! pasiune şi dăruire pentru scenă. umanizării şi descompunerii unor sebit de înzestrată. Demn de prin diferitele stări sufleteşti V. D. lul ce se refera lâ huliganism,
Adusă în faţa organelor ju­ l-au dat o amendă corecţională
decătoreşti, individa Erraa Nanu de 500 lei.
/ /\/S / x/V'\/’ '