Page 23 - 1957-02

Kr7 671 DRUMUL SOClAl ISM ULW r * 'i *• t-ag. ¦

INFORMAŢII DE PARTID îiitr-o întreprindere PRINHUNEDOÂRA'iyOlJĂ

¦ V - T f 'tv* ’ • G L / J . ... T ~ '*

Din preocupările organizaţiilor de bază de industrie locală
de la Combinatul siderurgic Hunedoara
condiţiile pentru prelucrarea L '
Auzisem lucruri frumoase comunistului Elemer Laszlo, noilor p'roduse. Se pare că la .V.v- ' ' vV v,'\
Perioada care s-a scurs de ia apa rifia documentelor plenarei C.6. al despre întreprinderea de indus­ ce lucrează la mobila db 'bucă­ mobilă tip „Studio", va lucra |&v;vXy'.vX:ivX\wX&‘s\s<-RvXvíy>Xy>x<v.\\*g?şi;&şşbxbb\^ ss
trie locală „I.C. Frimu" Orăş- tărie tip „I Mai". tot brigada lui Elemer Laszlo. ' M a C:
P.M.R. din 27—'29 decembrie 1950, a constituit pentru fiecare organiza­ tie. Aci se produc multe bu­ La catedre şl dulapuri, e posi­ ' 'V - ' '
nuri de larg consum şi apar — Lucrăm de mal mulţi ani
ţie de bază ds la Combinatul siderurgic Hunedoara un prilej de întărire a împreună — povesteşte tova­ n fe n H H W J i

activităţii lor atît în munca politică cil şi în procesul de producjie. mereu noutăţi în procesul de răşul Laszlo. Dar între noi n-a bil să lucreze brigăzile condu­

Publicîm mal jos cîteva aspecte: j producţie. Să cunoaştem ulti­ existat niciodată neînţelegeri, se de Beîla Heffner, Nicolae

fecţionarea de lozinci cu texte mele noutăţi de aici. cu toate că sintem de trei*na­ Olteanu şl Nicolae Berescu,
adecvate acestor documente, etc.
La bfe7ăria Martin Gaterul cel mare ţionalităţi diferite. Dimpotrivă,, care în prezent execută bănci
Ceea ce este important în via­ ajutorul reciproc, împărţirea şcolare şi binale.
Organizaţia de bază de la o- ţa organizaţiei de bază e că de
ţelăria, Siemens Martin a reu.şit la bun început şi-a pus drept Intr-una din zilete anului lucrului după aptitudinea fiecă­ La secţia preparate din carne
în ultimul timp să-şi îmbunătă­ scop îndeplinirea planului înain­ trecut, a sosit în întreprindere ruia stau la temelia succeselor
ţească stilul de muncă în scopul te de termen, deoarece o perioa­
realizării şi depăşirii planului de dă de cîteva zile era necesară un gater neobişnuit prin pro­ noastre. De pildă, Viorel 0- Cine a vizitat magazine,le .a-
produiţie. Prelucrînd importan­ pentru revizuirea agregatului.
ţa acestor documente cu toţi In vederea atingerii acestui o- porţiile lui. Era al patrulea ga­ prean are mare predilecţie pen­ limentare din Orâştie, desigur
membrii şi candidaţii de partid, biectiv, biroul organizaţiei de
.biroul organizaţiei de bază (se­ bază a îndrumat conducerea ter de mare capacitate sosit tru montajul mobilei. Am ţi­ că a văzut o abundenţă ' de
cretar Constantin Seros) a tre­ sectorului să iu măsuri tehnico-
cut lia prelucrarea documentelor organiziatorice din cele mai po­ ăici şi produs de uzinele „Pro­ nut cont de acest fapt, iar as­ produse preparate din carne. E-
în organizaţiile de masă, asigu- trivite pentru ca angajamentul
rîndu-se în felul acesta temeini­ laminariştilor de a îndeplini gresul" — Brăila. El are greu­ tăzi el a devenit un specialist numerăm pe cele mai prin­
ca cunoaştere de către oţelari a planul cu 6 zile înainte de ter­
sarcinilor oe se desprind din a- men să poată fie realizat. In tatea de cca. 9 tone, iar înăl­ de mina întîia în această di­ cipale : salam moldovenesc, vî- Oraşul siderurgiştilor —* Hun edoara — se dezvoltă şl se' în­
ceste documente. S-au luat mă­ felul acesta s-a reuşit ca pînă frumuseţează an de an. Alături de oraşul' vechi, s-a înălţat al­
suri de organizarea unei agita­ în ziua de 25 ianuarie a.c. pla­ ţimea asemănătoare unei case recţie. In schimb, Francisc nătoresc, debreţin, italian, tul rtou, cu blocuri spaţioase şi confortabile. Din 1948 şi pînă
ţii vizuale conorete, iar instrui­ nul lunar să fie îndeplinit ră- obişnuite. Vă închipuiţi ce ma­ Csasar preferă operaţiile de crenvurşti, costiţă afumată, slă­
rea corpului de agitatori s-a fă- mînînd timp suficient pentru re­
vizuirea laminorului. Cei care re a fost bucuria gateriştilor prelucrare, la care se pricepe nină şi cotlete. Majoritatea a-
out pe baza sarcinilor ce izvo­ au t^flus o contribuţie de seamă
la acest succes s-au dovedit a din întreprindere, care pină a- de minune; celălalt membru al cestor produse, sînt executate astăzi a fost dată în folosinţă o suprafaţă de locuit de peste
răsc din aceste documente. fi comuniştii Constantin Petru,
Aurel Gemăt, Constantin Dră- cum se chinuiau cu un gater brigăzii, tînărul Andrei Re- de brigada condusă de Ioan 220.000 m. p. 1 .‘ '
Gazetă de perete „Scînteîa guşin, Sabin Spllea şi alţii.
din oţel“ a început să trateze vechi şi uzat, cu randament chertl, calificat tot de noi la Binder, de la fabrica întreprin- , In prezent, constructorii, pe l ingă făptui că ridică noi blocu­
La construcţii metalice
mai sistematic problemele pro­ scăzut. locul de muncă, urmează sâ-şl derll. ri, necesare satisfacerii cerinţei or mereu crescînde ale siderur­
Deşi organizaţia de bază de
ducţiei publicînd articole ce se aioi are un număr mic de mem­ De îndată, după sosire s-a tre­ aleagă şi el operaţia sa prefe­ Iată-l în plin lucru. Şeful giştilor, se ocupă şi de înfrumu seţarea oraşului. Majoritatea
bri de partid faţă de celelalte cut la construirea unei hale cu rată.
referă ia îmbunătăţirea sistemu­ sectoare mari ale combinatului, brigăzii amestecă cu atenţie
totuşi, comuniştii au pornit o mijloace proprii, iar pe măsură Din modestie, tovarăşul La­ după cîntar, compoziţia.
lui de salarizare şi multe alte luptă hotărîtă de îmbunătăţirea szlo nu mi-a enumerat succe­ străzilor oraşului muncitoresc .au fost pavate sau asfaltate, au
muncii politice de masă în lumi­ sele sale şi ale brigăzii în pro­
materiale interesante. na prevederilor rezoluţiei plena­ ce lucrările de ridicare a halei ducţie. Vâzînd deasupra mesei Deşi îmi cunosc meseria ta fost amenajate zone verzi şi m uite altele pentru a face viaţa
Munca politică în rîndul oţe­ rei C.C. al P.M.R. din 27—29 se apropiau de sfîrşit, au în­ sale de lucru un frumos drapel care lucrez de 19 ani, îmi spu­
decembrie 1956. ceput lucrările de montare a de fruntaş în producţie l-am ne 'el, nu mă bazez numai pe hunedoretiilor mai p lă cu tă ,m a i. frumoasă. ,‘
lurilor cît şi măsurile tehnico- marelui gater. Şi, iată că după întrebat: ochi la amestecul compoziţiei
otganizatdrice luate de către In fiecare zi, agitatorii orga­ cîteva luni de muncă asiduă, de carne. Cîntarul e întotdeau­ Clişeul de sus reprezintă' un aspect al străzii ce - leagă ora­
conducerea sectorului, au făcut nizează la colţul roşu al secţiei în zorii zilei de 4 februarie, ga­ — Aţi primit de mult drape­ na mai precis. De altfel, de
posibil oâ în cinstea alegerilor convorbiri cu muncitorii pe di­ terul a fost pus în mişlare îm- lul? amestecul compoziţiei, depinde şul vechi da *• , V ,,-. _
pentru •Marea Adunare Naţio­ ferite probleme. Aşa de pildă, a- pînzind împrejurimile cu frea­ foarte mult calitatea mezeluri­
nală, oţelăria Martin să-şi înde­ gitatorul Ioan Savu a avut zi­ mătul său ritmic. Cei drept, cam de mult. De lor. Din realizările întreprinderii regirinale
plinească şi să-şi depăşească lele trecute o convorbire pe mar­ vreo 7 luni. de transporturi auto ~
planul de producţie, în frunte si- ginea Manifestului F.D.P., iar Deocamdată s-a făcut doar
tuîndu-se comuniştii Aurel Stan- agitatorul Ioan Diaconu a ' ’or­ proba gaterului. In următoarele L-am întrerupt. Voiam să a- In alt sectdr, Ştefan Stan-
oiu, Traian Bîrlea şi alţii, care ganizat o convorbire cu privire zile, va fi pusă la încercare pu­ flu cum stau cu planul pe lu­ covici, Ioan Veiss, Feri Molnar,
în această perioadă au reuşit să lia recenta rezoluţie a plenarei Poldl Fister şi Gustav Guis, Mărirea parcului de autovehicule
elaboreze 23 şi respectiv 25 şar­ C.C. al P.M.R. îmbucurător este terea Sa puţin obişnuită. De na ianuarie.
je rapide. faptul că muncitorii secţiei ma­ altfel conducerea întreprinde­ — Iaca binişor, — îmi răs­ fac disecarea cărnii, compozi­
rii, a asigurat din timp o re­ punde. — Vre-o 53 garnituri ţia, prepararea costiţelor şt a Odată cu dezvoltarea celorlal­ Traseele de călători pe care
La. laminoare nifestă un viu interes faţă de te ramuri ale economiei naţio­
zervă de 10.000 m.c. buşteni. de mobilă de bucătărie tip „1 altor produse. Produsele exe­ nale, a fost necesară şi s-a dez­ Ie deserveşte întreprinderea, a
Popularizarea documentelor problemele puse în discuţie, ve­ voltat şi ramura transporturilor
plenarei C.C. 'al P.M.R. din 27— Desigur la prima vedere, veţi Mai" peste plan. Cred că bri­ cutate. de ei sînţ fierte şi afjUţ- auto, înfiinţîndu-se noi întreprin­ crescut în perioada primului cin­
29 decembrie 1956 a început în nind cu o serie de exemple ce deri de transporturi printre ,câre
oadrul sectorului, printr-o adu­ fi tentaţi să credeţi că aici se gada noastră şi-a făcut dato­ mate cu grijă de Carol Binder: şi cea din regiunea noastră. cinal de 3,6 ori, faţă de anii
nare deschisă, unde tovarăşul scot în relief viaţa nouă pe care
Victor Martin secretarul organi­ Rezultatele muncitorilor de aci Parcul de autovehicole -al a- precedenţi. Ca urmare a 'dez­
zaţiei de bază, a arătat lamino- o trăiesc. cestei întreprinderi s-a mărit în
riştilor însemnătatea pe oare a- fac stocuri supranormative. ria. anul 1956, faţă de anul' 1953, de voltării parcului de autovehi­
cestea o au în viaţa statului 10.000 m.c. buşteni, nu-i glu­ Evident, nu putem omite ca­ sînt edificatoare. Cu toate efi) 8.5 ori la auto camioane şi de
nostru. S-a trecut apoi la instrui­ mă. Vă încredinţez însă că a-ţi litatea bună a mobilei execu­ le-a lipsit într-un timp materia cule; producţia globală expri­
rea corpului de agitatori, con­
comite o gravă eroare. Intr-un tate de brigada armoniei. Nici primă, ei au reuşit totuşi să ^ mată în ‘tone km convenţionali

singur schimb la acest gater se n-ajunge bine la magazinul de depăşească planul lunar cu a crescut în 1956,fată de 1953

vor putea preface în scindări desfacere al întreprinderii, şi peste 10 la sută. de 6,10 ori. .

Pentru.-.întretinerea parcului şi

cca 35-40 m. c. buşteni. Faţă e şi asaltată de cumpărători. ...Cele rPlatate sînt doar cî­ 3.5 ori lia autobuse. .Odată menţinerea lui- în circulaţie s-a

de vechiul gater, productivita­ In curînd noi produse teva spicuiri din munca ăvîh- cu mărirea parcului de autove­ construit statia de întreţinere de
tea muncii va creşte de 6 ori şi tată a colectivului întreprinde- '< hicule, s-a simţit nevoia înfiin­ la autobaza Deva, unde se fac
mai bine. De asemenea, preţul ţării a 4 autobaze: Deva, Pe­ lucrări de întreţinere şi reparaţii
Avîndu-se în vedere faptul rii „I. C. Frimu" — Orâştie.

de cost se va reduce cu mult. că gaterul va da o mare pro­ In vară, cînd vor funcţiona fa­ troşani, Hunedoara şi Alba-Iu- curente pentru un parc de 106
ducţie de seînduri, în curînd se bricile de cărămidă şi ţiglă, autovehicule. Această staţie de
Brigada armoniei va extinde producţia bunurilor staţia de prefabricate, se vor lia, care deservesc transportu­ întreţinere a fost dată în exploa­
de larg consum. Astfel, se va găsi noi motive de a se scrie tare«-la sfîrşitul anului trecut.
Se spune că adeseori armo­ rile de Călători-, mărfuri şi ma­

teriale. •• : •

nia între oameni dă naştere ta produce mobilă tip „Studio", şi mai mult despre munca a-

o forţă neobişnuită Un caz e- dulapuri şi catedre şcolare. De cestui colectiv harnic. Creşte numărul şoferilor sutamiişti

locvent am întîlnit în brigada pe acum au fost pregătite toate GH. TĂUTAN Pentru obţinerea de rezultate tre aceştia se numără şoferii

Furnizori 'nepunctuali cît mai bune în munca de ex­ Victor Marian, Mihai Bej, Emi­
ploatare a pacului de maşini lian Negşilă, Sabin Faur. care
auto, s-a extins în cadful în­ aii parctirs fikare cîte 130.000

Organizafia de baza se ocupă Printre factorii care contribuie în re combinatului în luna ianuarie ou ţia nu e mal bună.' Itl contract era treprinderii, .mişcarea -şuţiauiîstă km. cu autovehiculele încredin­
de întărirea disciplinei muncii mare măsură la îndeplinirea ritmică nu mai puţin decît 1.100 tone. Pe prevăzut a se livra cîte 4 vagoane pentru parcurgereâ' a 100.000 ţate fără reparaţii.
a planului, unul, de o deosebită im­ de dolomită pe zi. Modui în care km. fără reparaţii.
lîngă faptul că planul de livrări nu In mişcarea sutamiistă mai
portanţă, este aprovizionarea locuri­ a fost îndeplinit din punct de vede­ trustul minier a respectat această ‘ Primii conducători, auto, .care sînt antrenaţi încă 62 de con­
lor de muncă cu cele neoesare, în re cantitativ,; nu s-au respectat nici clauză din contract, reese clar din au parcurs 100.000 km. fără re­ ducători auto, care. şi-au de­
mod permanent, şi în cantităţi su­ termenele de livrare. Mai mult, au faptul că la data de 19 ianuarie, paraţii şi aii obţinut titlul de păşit normele de rulaj între
' Recent, organizaţia de 'bază lorită acestui lucru cîştigul me­ ficiente. O astfel de aprovizionare o- fost zile cînd combinatul n-a recep­ combinatul n-a recepţionat nici- ' un sutamiişti sînt tovarăşii Nicolae două reparaţii şi cărora între­
P.M.R. de la depoul C.F.R. Te- diu pe cap de salariat a cres­ feră celor ce produc bunurile prevă­ ţionat absolut nici o cantitate de cal­ vagon. In 6, 7 şi 8 ianuarie, s-a Ciuda,n şi Emilian Tămaş. E- prinderea' le-a: plătit premii în
iuş a analizat activitatea depusă cut cu 3,33 la sută. zute în plan, posibilitatea de a se car, deşi în contractul încheiat cu livrat abia cîte un vagon de dolomi­ xcmplul acestora a fost urmat- valoare de 154.151 lei. -
de conducerea complexului pen­ încadra în STAS-uri, posibilitatea de exploatarea din Baniţa, erau prevăzu­ tă. Spre Sfîrşitut lunii' însă, in do­ şi de alţi şoferi, astfel că nurhă:
tru îndeplinirea sarcinilor pla­ Comuniştii care au luat apoi a respecta toate normele procesului rinţa de a se remedia situaţia creia- rul sutamiiştilor s-a ridicat în ş IOAN GRIGORESCU
nului de producţie. cuvîntu! au arătat că pe lîngă te a se face livrări zilnic şi în canti­ tă, expedierile de dolomită au înre­ cursul anului 1956 la 22. Prin­ şeful serviciului planificare
rezultatele ,pbţinute au mai exis­ tehnologic. al I.R.T.A.-Deva
Din referatul prezentat de şe­ tat şi unele lipsuri mai ales în tăţi egale, Dar, In zilele de 7, 16 şi
ful depoului C.F.R. Teiuş a re­ ceea ce priveşte disciplina în
ieşit. că planul global pe depou muncă. Unii tovarăşi lipsesc de Treçînd peste deficienţele de ordin 20, livrările au fost sub plan, pentru gistrat o creştere simiţitoare. ivr
a fost depăşit cu 2,07 la sută, ia serviciu, mai dau rebuturi.
pianul producţiei-marfă în km Acest lucru face ca preţul de intern, munca mior secţii productivă ca în 18, 19, 24, ele să depăşească Faptul că secţii de- bază din com­
ungere cu 3,63 la sută pla- cost să crească, iar productivi­
ny! sutelor de tone transpor­ tatea muncii să scadă. din Combinatul siderurgic Hunedoa­ cu mult cantităţile prevăzute în a- binat cum ar fi oţelăria Siemens Mar­ Veşti din cooperativele meşteşugăreşti
tate cu 2,37 la sută, parcursul ra, este serios frînată de acei furni­ cele zile. Această aprovizionare ne- tin şi furnalele au dus lipsă de ma­
mediu zilnic ia locomotive tren- Adunarea a subliniat faptul
câiători cu 41,51 la sută, iar că organizaţia de bază din ca­ zori care încă nu înţeleg să-şi res­ ritmîcă, cu diferenţe mari între can­ teriale atît de necesare bunului mers In prima lună a noului, an, nul la . confecţii., de încălţăminte
parcursul mediu zilnic la loco­ drul depoului trebuie să-şi în­ pecte obligaţiile asumate în contrac­ tităţile prevăzute a fi livrate şi cele al producţiei! interesează prea pu­ s-a muncit cu însufleţire şi a fpst realizat în proporţie dş
motive tren-marfă a fost reali­ drepte atenţia spre -ntărirea dis- tele de livrări. Prima lună de acti­ efectiv livrate, a adus greutăţi pro­ ţin furnizorii respectivi. JSi au so-. în cooperativele meşteşugăreşti. 102,66 la sută. In afară de a-'
zat în proporţie de 92,7 la sută. ciplinei în muncă, activizarea vitate din n oul, an, oferă exemple de ducţiei combinatului. cotit probabil contractul de livrări S-au produs mai multe bunuri ceasta, s-au mai executat o se-p
A reieşit de asemenea că în agitatorilor şi mobilizarea tu­ astfel de furnizori. Dacă în general drept un act formal, a cărui semna­ de larg consum. Lată cîteva rie de reparaţii la încălţăminte.
cursul anului 1956, consumul planul de aprovizionare pe Combi­ Acelaşi lucru se poate spune şi în re nu implică nici un fel de obliga­ reializăTi «ale unor cooperative. De remarcat, este calitatea con­
specific faţă de norma tehnică turor comuniştilor la desfăşura­ nat la principalele materiale a fost ce priveşte livrările de dolomită, e- ţiune. Combinatul siderurgic Hune­ fecţiilor şi reparaţiilor din aceas­
a fosi redus cu 9,76 la sută. Da- îndeplinit, mai sînt totuşi unele pos­ fectuate de Trustul minier Hunedoa­ încălţăminte peste plan tă cooperativă. Specialişti î«n
rea unei susţinute munci poli­ turi de plan unde procentul de reali­ doara însă, are o părere cu totul o- confecţii, s-au dovedit a fi Si-
ra — Teliuc. Exploatarea Tulea, că­ pusă şi această părere ar trebui lua­ Cooperatori d6 la „Muncito­ mion Părău, Ioan' Opruţă şi
tice în rîndul muncitorilor. zare este cu mult sub 100. tă mai serios în seamă de către :con- rul“ din Sebeş, au obţinut suc­ Gheorghe Păun.
Astfel, în ce priveşte livrările de reia îi revenea sarcina livrării dolo- cese de seamă pe luna ianuarie.
-ducerea celor două exploatări amin Acest, fapt este cu atît mai me­ Intr-un atelier de croitorie
calcar efectuate de exploatarea mi­ mîtef, şi-a îndeplinit angajamentele tite. - ¦
nera Baniţa, aceasta a rămas datoa-
în proporţie de numaî 78%. Nici în

privinţa ritmicităţii livrărilor, situa­

Deşi a trecut numai o lună de zaţiilor de partid faţă de soar­ rituos cu cît în această perioa­ La prima vedere pare un ate­
ta producţiei, de felul cum se dă s-a simţit o oarecare lipsă lier oarecare, fără importanţă.
la.. începutul acestui an se poate Cînd problemele de producţie no stuf în atenţia realizează aceasta în ce cantita­ de materiale, inerentă oricărui Şi totuşi nu este. aşp. Atelierul
te şi la ce preţ de cost. Tocmai început de an. de croitorie comandă pentru da­
vedea totuşi că aColo unde con­ de aceea nu este permiş ca or­ me din cadrul cooperativei „U-
ganele şi organizaţiile de par­ Nu mai puţin de 290 perechi nirea“ din Sebeş, condus de co-
ducerile administrative ale ex­ — organizaţiilor de partid ........ -— : tid să manifeste o atitudine de încălţămnite peste plan au ieşit operatoarea liza Ordean, _este
ploatărilor miniere din cadrul nepăsare faţă de problemele din micul atelier de confecţii al foarte mult solicitat de fetele şi
producţiei, să tolereze şi să fie cooperativei. Or, acest rezultat femeile din oraş. Explicaţia este
Trustului minier Hunedoara au îngăduitoare faţă de lipsuri şi poate fi calificat printre cele simplă : rochiţele, bluzele şi lin-
de cei care se fac vinovaţi de mai bane. Tălpuitorii Iacob Las- geria executate aici, sînt de oa-
avut în centrul preocupărilor or­ Din păcate însă, nu acelaşi au în ce’ntrul preocupării lor eforturi serioase în direcţia îm­ încălcarea disciplinei de plan şi cu Avram Opincaru, Ilie Dicu, litate superioară lucrate cu mult
financiare. richtuitoarea Elena Ciugudean gust. Interesant este faptul că
ganizarea procesului de'produc­ lucru se întîmplă la exploatarea problemele de care depinde rea­ bunătăţirii muncii politico-orga- au fost mereu în frunte. tovarăşa Ordean lucrează cu ti­
Organizaţiile de bază trebu­ nere croitorese crescute în pro­
ţie iar organizaţiile de bază şi- minieră Ghelar. Aci inginerul Pe­ lizarea sarcinilor de plan. Orga­ nizatorice de masă, să stimuleze iesc ajutate şi îndrumate să-şi Şi cooperatorii de la coopera­ pria ei pepinieră. Ana Voinea,
înţeleagă rolul şi sarcinile ce le tiva „Viaţă nouă“ din Orăştie, Hilde Mu!ler şi Victoria Vomir,
au înţeles sarcinile şi comuniştii tru Popa, şeful exploatării, nu nizaţiile de bază de la mina iniţiativa creatoare a muncito­ au în procesul de producţie, să s-au străduit să se situeze la
au mobilizat masa de munci­ sprijină cadrele tinere în munca Ghelar, nu ţin adunările gene­ rilor, să îmbunătăţească munca se folosească din plin de dreptul nivelul colegilor de breslă din 'stau drept chezăşie. Pe luna-ce
tori în lupta pentru creşterea lor, intră rar în mină şi nu are rale conform planurilor de mun­ de conducere a activităţii eco­ de control asupra organelor ad­ Sebeş. Aceasta o dovedesc în
producţiei şi productivităţii mun­ în centrul preocupării sale bu­ că, iar .atunci cînd le ţin nu iau nomice, să repartizeze membrii ministrative, să analizeze în a- mod elocvent faptele lor. Pla­ s-a scuî-s, planul valoric, a fost
cii, s-au obţinut rezultate fru­ na organizare a procesului de hotărîri concrete. Rare sînt şi de partid în locurile hotărîtoa- dunările generale cele mai arză­
cazurile în care organizaţiile de re ale producţiei. De asemenea, toare probleme ce le ridică în ­ depăşit cu 31 la sută.
moase în procesul de producţie. producţie, datorită cărui fapt trebuie să întărească rolul co­ deplinirea planului de producţie,
bază şi-au prevăzut în planuri­ mitetului de întreprindere în să consulte larg muncitorii, in­
Up exemplu de acest fel îl poa­ producţia de minereu de fier se le de muncă să analizeze pro­ rezolvarea problemelor din do­ ginerii şi tehnicienii pentru gă­
blemele de producţie, cu excep­ meniul producţiei şi satisfacerii sirea celor mai juste soluţii de
te constitui exploatarea minieră desfăşoară în salturi şi nu în ţia organizaţiei de bază nr. 2 nevoilor social-culturale ale mun­ rezolvare a problemelor, să
care a analizat munca condu­ citorilor mineri. Să ajute orga­ adopte hotărîri corespunzătoare
din Teliuc, oare din primele zile mod ritmic. Astfel, în prima de­ cerii sectorului şi a luat hotă­ nizaţiile sindicale să folosească şi să mobilizeze întregul colec­
rîri corespunzătoare. tiv, printr-o susţinută muncă
ale anului a îndeplinit şi chiar cadă a lunii ianuarie mina Ghe­ mai bine consfătuirile de pro­ politică de masă,, în îndeplinirea
Comitetul de partid şi în spe­ ducţie în vederea descoperirii şi sarcinilor ce le stau în faţă.
depăşit planul de producţie în lar a rămas sub plan cu 744 cial tovarăşul Anton Dragotă înlăturării deficienţelor în acti­
(secretarul comitetului) nu ă vitatea economică şi adminis­ Luînd măsurile ce se impun
permanenţă, ajungînd ca în pri­ torţe de minereu. Prin eforturi îndrumat organizaţiile de bază trativă a exploatării, ca ele să colectivul minei Ghelar, sub
să creeze colective de munci­ analizeze şi să aplice propune­
mele 10 zile ale lunii ianuarie la sfîrşitul lunii s-a reuşit să tori fruntaşi, tehnicieni şi ingi­ rile juste făcute de muncitori, conducerea şi îndrumarea orga­
să aibă o depăşire de plan de realizeze planul de producţie în neri care să le ajute în studie­ ingineri şi tehnicieni în aceste nizaţiilor de partid, va reuşi să
rea problemelor de producţie. consfătuiri şi să dea o mai mare lichideze lipsurile ce s-au mani­ Timpul trece, iar tavanul şcolii cade
11 la sută. proporţie de 100,1 la sută cali­ Membrii de partid nu au sarcini atenţie organizării întrecerii so­ festat în cursul lunii ianuarie
concrete şi nu sînt repartizaţi cialiste şi extinderii metodelor şi să ocupe din nou locul de
Pe întreaga lună colectivul a- tatea minereului lăsînd însă înaintate de muncă. fruntaş în îndeplinirea sarcini­ In primăvara anului 1956, da­ cut, nu ,a fost respectat. P<
cestei mine şi-a realizat planul foarte mult de dorit. pe locuri de muncă unde să mo­ lor de plan, loc pe care l-a de­
în proporţie de 113,4 la sută, la f)e lipsurile tehnico-organiza- bilizeze muncitorii în jurul lor De activitatea comitetului dc ţinut în cursul anului trecut. torită unui vînt puternic, au tru executarea lucrărilor de spe
pentru realizarea planului de partid şi a organizaţiilor de conducerea şcolii a trebuit
minereu de fier şi 162 la sută la lorice de la mina Ghelir se face producţie. Tov. Anton Dragoiă bază depinde în cea mai inare EMIL PLEŞA fost smulse şi sparte 30 de ola apeleze în alte părţi, deoare
merge rar pe la locurile de mun­ măsură înfăptuirea unei radi­ cooperativei „16 Februarie“ c
dolomită. Rezultatele frumoase vinovată şi conducerea Trustu­ cale îmbunătăţiri în munca con­ ne de pe ac’operişul şcolii ele. Haţeg cu care încheiase cc
că şi atunci cînd merge nu dă ducerii exploatării minei Ghelar tract pentru executarea repai
obţinute de colectivul de munci­ lui minier Hunedoara, care a un ajutor calificat organizaţiilor şi în realizarea sarcinilor -de mentare din satul Subcetate. Da­ ţiilor i-a fost greu să se dep:
plan la minereu de fier în mod seze la faţa locului. •
tori de la mina Teliuc a făcut ajutat prea puţin şi a îndrumat de bază. ritmic şi la toţi indicii. Aceas­ torită acestui lucru, ploile di”
Pentru -îndeplinirea ritmică a ta implică răspunderea organi- Vinovaţi principali pentru i
ca Trustul minier Hunedoara insuficient conducerea adminis­ cursul anului şi zăpezilfe din
sarcinilor de plan şi la toţi in­ respectarea hotărîrii luate
sa dea în luna ianuarie peste trativă a minei, lăsînd întreaga dicii, comitetul de partid al mi­ ultimul timp, au. pătruns nes­ adunarea cetăţenilor din comu
nei Ghelar trebuie să depună se fac în primul rînd sfai
plan 2.299 tone minereu de fier. muncă de organizare a procesu­ tingherite în podul localului, a-
popular al comunei, director
Aceste realizări se datoresc în lui de' producţie pe seama şe- meninţînd căderea tavanului. centrului şcolar şi cbhdncer
cooperativei „16 Februarie“, c
primul rînd muncii politice de . fulul exploatării. Cu toate că în podul şcolii -se re din'lipsa de interes, lasă 1
calul şcolii din Subcetate în i
masă dusă de organizaţia de Faptul că la mina din Ghe­ găsesc 26 olane noi, nimeni nu tuaţia arătată mai sus.

-bâză de la mină Teliuc care r lar treburile merg prost se da- sa gîndit nici pînă în prezent să

nalizează periodic în' şedinţele loreşte şi slabei munci politice ie folosească pentru repararea
de masă dusă de organizaţiile
acoperişului. .-

de birou şi adunările generale de partid. Cu toate că aci exis­ Devizul, privind reparare-

aspectele cele mat- importante tă un comitet de partid cu un şcolii întocmit şi aprobat de

din munca conducerii exploa­ secretar scos din producţie, to­ către adunarea ceiăţenească încă

tării. tuşi organizaţiile de bază nu din luna iuli.e a anului tre­