Page 24 - 1957-02
P. 24
Pgg 4. DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 671
Prezidiul C.C.S. din U.R.S.S. a examinat D ESCH ID EREA -
şi a aprobat bugetul asigurărilor de stat
C E LE I DE-A ŞA SEA SESIUNI
MOSCOVA (Agerpres);. — La toate aceste capitole alo
TASS transm ite: caţiile bugetare au .fost sporite A SO VIETULUI SUPREM AL U.R.S.S.
Prezidiul G.C.S. din U.R.S.S. considerabil. . Aşa de pildă, Guvernul francez se împotriveşte MOSCOVA — Coresponden problemele trecerii în competen
a examinat şi a aprobat buge cheltuielile pentru plata pensii tul AGERPRES transm ite: ta republicilor unionale a legis
tul asigurărilor sociale de stat, lor de băirîneţe şi invaliditate laţiei referitoare la organizarea
Marti 5 februarie ora 10 di tribunalelor republicilor uniona
ale cărui fonduri sînt folosite vor creşte în 1957 în compara mineaţa s-a deschis în marele le şi la adoptarea coduri
Palat al Kremlinului cea de-a lor civil, penal şi de pro
reglementării paşnice a problemei algerienepentru îmbunătăţirea continuă ţie cu anul trecut de aproape şasea sesiune a Sovietului Su cedură, trecerii în competen
a condiţiilor de muncă şi a con două ori, ridicîndu-se la 28,5 prem al GJ.R.S.S. ta republicilor unional^ a re
zolvării problemelor organi
diţiilor sociale ale muncitorilor miliarde ruble. Alocaţiile pentru — Declaraţiile ministrului de Externe, C. Fineau, Primul s-a întrunit Sovietul zării administrativ-teritoriale a
şi funcţionarilor. Bugetul a fost ajutoarele de sarcină şi naşte la o conferinţa de presa — Naţionalităţilor. Deputaţii So regiunilor şi ţinuturilor, apro
vietului Naţionalităţilor au a-
stabilit la 43,5 miliarde de ru re şi pentru rufăria noului năs doptat ordinea de zi a lucrări barea regulamentului tribunalu
lor sesiunii. Printre problemele
ble. cut vor creşte în comparaţie cu WASHINGTON (Agerpres)". lului de Suez, Pineau a decla „Eura tomului“, cît şl în cadrul incluse pe ordinea de zi figu lui suprem al U.R.S.S., precum
Alocaţiile pentru asigurări so 1956 de 1,5 orL Peste 2 miliar rat ca Franţa intenţionează să alianţei atlantice. rează discutarea planului de
de de rubie se vor cheltui pen Ministrui francez al Afaceri folosească Canalul pentru va dezvoltare a economiei naţio şi problemele situaţiei interna
ciale cresc an de an. In .1940 tru trimiterea oamenilor mun lor Externe, Pineau, care se sele sale, refuzînd însă să pre NEW YORK (Agerpres). — nale a tlR .S.S., a bugetului de
ele se ridicau la 8,6 miliarde ru cii în sanatorii şi case de odih găseşte în momentul de faţă în cizeze dacă va plăti taxele de După cum s-a mai anunţat, stat al U.R.S.S. pe anul 1957, ţionale şi a politicii externe a
ble. iar în 1956 ele se cifrau nă. S.U.A. pentru a participa la tranzit Egiptului. In acelaşi la 4 februarie Comitetul Politic
deja la 28 miliarde. discuţiile în cadrul O.N.U. în timp, Pineau şi-a exprimat re al Adunării Generale a O.N.U. Uniunii Sovietice.
Se vor pune la dispoziţie fon problema algeriană, a făcut o gretul pentru faptul că trupele a început discutarea problemei
Fondurile bugetului asigură duri însemnate pentru organi serie de declaraţii în cadrul unej algeriene. Această problemă a Guvernul austriac a interzis activitatea
rilor sociale sînt folosite pen zarea odihnei copiilor muncito conferinţe de presă, retransmisă anglo-franco-israeliene nu au fost1 inclusă pe ordinea de zi a în Austria a secretariatului Consiliului
tru ag itarea ajutoarelor de boa rilor şi funcţionarilor. In 1957 prin posturile de televiziune a- reuşit să ocupe întreaga zonă a
îşi vor petrece vacanta în ta Canalului în timpul „interven sesiunii curente a Adunării Ge Mondial ai Păcii
lă, pentru plata concediilor de berele de pionieri din afara ora mericane. ţiei“ împotriva Egiptului. In ce nerale la cererea a 15 ţări din
sarcină şi naştere, ajutoare pen şelor 2.750.000 de copii. Pineau a ţinut să exprime, în priveşte re tra g e re forţelor is- Asia şi Africa. VIENA (Agerpres)’. —! la răsturnarea prin forţă a gu
tru rufăria noului născut, pen După cum s-a mai anunţat, vernelor acestor tari, ceea ce
Se alocă fon’duri speciale pen primul rînd, speranţele guver raeliene de pe teritoriul egip Primul a luat cuvîntul în Co guvernul austriac a interzis ac şi-a găsit o manifestare deose
sii de bătşînete şi de invalidi tru organizarea supraalimenta- nului francez că Statele Unite tean, Pineau a cerut din nou mitet ministrul Afacerilor Ex tivitatea ,în Austria ia secretaria bit de evidentă în perioada eve-
tate, trimiterea de muncitori şi tiei unor oameni ai muncii în vor sprijini poziţia sa în pro acordarea unor aşa-zise „ga terne al Franţei, Christian Pi tului Consiliului Mondial al Păcii nimetelor din Ungaria. Totuşi
funcţionari. în sanatorii şi sta întreprinderi şi pentru alte mă blema Algeriei. Această poziţie ranţii“ guvernului Israelului. neau. El a expus poziţia guver Comentînd acest decret al gu în nici unul din oazuri, subli
ţiuni balneare, organizarea o- suri. potrivit celor afirmate de minlsj nului francez. vernului austriac, ziarul „Oes- niază ziarul; guvernul austriac
dihnei copiilor în timpul vacan tr-ul de Externe francez, constă Pineau a făcut o scurtă alu terreichische Volksstimm^1 sub nu a luat măsuri împotriva ac
tei. în refuzul Franţei de a accepta zie la „doctrina Eisenhower“. „Niciodată nu am recunoscut, liniază că principalele puncte tivităţii filialei din Salzburg a
intervenţia O.N.U. în problema Exprimînd poziţia cercurilor nu recunoaştem şi niciodată nu programatice ale Consiliului postului de radio „Europa Libe
„Imperialismul este duşmanul algeriană. Pineau a căutat să conducătoare franceze, ale că vom recunoaşte, a declarat ei, Mondial al Păcii au fost şi sînt ră“ sau împotriva celorlalte nu
adevăratei libertăţi şi democraţii" ror interese sînt ameninţate de competenţa O.N.U. într-o pro lichidarea tuturor blocurilor mi meroase organizaţii americane
respingă cererile grupului de această „doctrină“, ministrul de blemă pe care, luînd ca punct litare, crearea unui sistem dc şi fasciste.
state din Asia şi Africa de a Externe francez a cerut o „li de plecare prevederile dreptu securitate colectivă, dezarmarea
se ajunge neîntîrziat la regle mitare“ a aplicării acestei „doc lui internaţional, o considerăm generală şi interzicerea armei a- „Fără îndoială cu guvernul
mentarea pe baze paşnice a trine“ numai la anumite state o problemă strict internă“. Pi tomice. In activitatea Consiliu austriac, scrie în încheiere „Oes-
problemei algeriene şi a reluat arabe. neau a încercat să prezinte lui Mondial al Păcii nu a inter terreichische Volksstimme“, nu
vechea teză potrivit căreia si mişcarea de eliberare naţională venit nici o modificare. Modifi poate interzice existenta Consi
carea ia avut loc în poziţia gu liului Mondial al Păcii care —
H Cuvîntarea rostită la radio de ŞUKRI KUATLI, tuaţia la care s-a ajuns în A- In încheierea declaraţiilor sa din Algeria drept o mişcare vernului austriac, oare a capitu după cum se ştie — se bazează
preşedintele Siriei frica 'de Nord s-ar datora nu le, Pineau a ţinut să afirme încă „subversivă“, „inspirată de co lat în faţa presiunii cercurilor pe multe sute de milioane de
politicii nej-uste duse de Franţa, odată importanţa pe care o a- munişti“. politice americane. In această oameni din toate tarile şi din
ordine de idei, ziarul aminteşte toate continentele. Prin interzi
DAMASC (Agerpres). — Algeria, preşedintele Kuatli a ci,7« „intervenţiei unor puteri cordă guvernul francez „cola Pineau nu şi-a încheiat cu continua activitate provocatoare cerea activităţii Secretariatului
TASS transmite: spus: Faptele arată că imperia străine“, printre care Pineau a borării în cadrul formulei eu vîntarea în şedinţa de diminea dusă pe teritoriul austriac de pos Consiliului Mondial al Păcii în
citat Egiptul. ropene“, atît în ce priveşte pro ţă şi a continuat-o în şedinţa tul de radio american „Europa Viena, guvernul austriac a în
Toate ziarele siriene publică lismul este duşmanul adevăratei iectul „pieţei comune“ şi al de după amiază. Liberă“ şi de celelalte organizaţii cercat, pur şi simplu să facă un
la loc de frunte cuvîntarea pre libertăţi şi demooraţii. In ce pri In problema statutului Cana- oare se amestecă sistematic în serviciu prietenesc cercurilor a-
treburile interne ale ţărilor ve mericane care văd cu ochi răi
şedintelui Siriei, Şukri Kuatli, veşte Siria, ia adăugat el, în mo cine cu Austria şi care cheamă coexistenţa şi înţelegerea reci
procă dintre popoare“.
rostită la posturile de radio, du mentul de faţă „a ieşit din izo
pă înapoiere-a sa din călătoria în
Conferinţa miniştrilor de ExternePakistan şi India.
larea în care mulţi ani s-a aflat FORŢELE O. N. U.
din cauza imperialiştilor şi poa
Şukri Kuatli a vorbit despre te întreţine acum legături cu în Egipt se bucură ai „Micii Europe“
complotul imperialist împotriva toate ţările lumii“. Preşedintele
Siriei. El a spus ca acest com Siriei ia oritioa-t vehement teoria de statut diplomatic BRUXELLES, (Agerpres). - timp cît regiunile africane vor fî
plot a avut drept scop „răstur capitalistă a „vidului“. Miniştrii de Externe ai Fran fi controlate de autorităţile co
narea cu forţa a orînduirii exis CAIRO (Agerpres). — ţei, Germaniei occidentale, Ita loniale franceze, preferă ca ia- ft7 . T r ă ^ Doi tineri patrioţi executaţi
tente, lichidarea suveranităţii Vorbind despre vizita sa în Postul de radio Cairo a anun liei, Belgiei, Olandei şi Luxem
Siriei şi instaurarea în ţară a Uniunea Sovietică, Kuatli a ţat că Ia 4 februarie a fost sem burgului s-au întrunit din nou ceste investiţii să fie făcute pe BEIRUT, (Agerpres). — la manifestaţiile antiguverna-
puterii agenţilor şi marionetelor spus că „această vizită s-a fă nat la Cairo un acord între gu luni la Bruxelles pentru a în cale comercială directă şi deci
im perialism ului“ .. cut în cadrul programului nos vernul egiptean şi Secretariatul cerca încăodată să rezolve pie se opune la integrarea Africii TASS transm ite: mentale care au avut loc recent
tru de lărgire a colaborării in General al O.N.U. prin care se dicile oare, după aprecierea u- franceze în piaţa comună.
Preşedintele a vorbit în conti precizează rolul şi statutul for nui corespondent englez, „ame După cum anunţă ziarul li- în Irak.
ternaţionale pe baza principiilor ţelor de poliţie O.N.U. în Egipt. ninţă să amine din nou“ înche Cercurile politice din capita
nuare amănunţit despre colabo Din surse informate se declară ierea tratativelor privind crea lele occidentale prevăd că mini banez „Al-Ahbar“, doi tineri pa- In faţa plutonului de execu-
în oare credem noi şi întreaga că potrivit acestui acord forţele rea „pieţei comune“ şi a „Eu ştrii care se află acum la Bru
rarea dintre ţările arabe şi des extraordinare de poliţie O.N.U. ratomului“. Principala problemă xelles nu vor putea împăca ce
lume. In Uniunea Sovietică nu nerezolvată rămîne aşamumitul le două puncte de vedere con
pre întărirea. legăturilor dintre tradictorii, problema urmînd să
am dus nici un fel de tratative fie supusă şefilor guvernelor ce
ele.
de importanţă politică şi strate-
Referindu-se la situaţia din gică”j
se vor bucura de slatut diplo plan al „Eurafricii“ propus de lor şase ţări oare vor trebui să trioti irakieni din oraşul Kut- tie ei au strigat „Jos Nuri
matic. Franţa, care speră ca prin pia sé întrunească în acest scop la El-Hai au fost condamnaţi la Said“, „Trăiască cauza arabi-
ţa comună, extinsă la coloniile sfîrşitul lunii. Corespondentul moarte pentru că au luat parte lor 1“
sale din Africa, să atragă in de presă constată că deocamda ii«i.nuniiaIMB— ........
Semnarea unui acord de colaborare ? vestiţii străine, în special vest- tă cele două tratate oare ar
culturală între R.P. Polonă şi Egipt CAIRO (Agerpres). — germane, pentru industrializarea fi trebuit să intre în vigoare în INDIA fim va admâfe staţiona r a i
Ziarul „AI Ahbar“ publică o acestor teritorii. Or, Germania această lună mi au şanse de a
CAIRO (Agerpres) — P.A.P. ferenţiari şi profesori din insti declaraţie a generalului Whee occidentală a declarat prin pur fi semnate într-un viitor apro de frupe străine pe teritoriul ei
transmite: tuţiile de învăţămînt superior, ler, care conduce operaţiile de tătorii săi de cuvîriţ că, atît piat.
sprijinirea organizării de expo curăţire ale Canalului de Suez, — a declarat premierul NEHRU în legătură cu discutarea
La Cairo s-a 'semnat un acord ziţii ştiinţifice şi de artă, orga în care acesta arată că navi Italia şi-a sporit cheltuielile militare
de colaborare culturală între nizarea de festivaluri ale filmu gaţia pentru vasele de mare to ploblemei Kaşmirului în Consiliul de Securitate
Republica Populară Polonă şi lui, încurajarea de turnee ale co naj va fi probabil reluată la în
Republica Egipt. lectivelor teatrale şi muzicale, ceputul lunii mal. Wheeler a ROMA (Agerpres). — liarde de lire, în 1955-1956 la 487 DELHI (Agerpres). —
schimburi de filme, de progra subliniat că operaţiile de deblo Consiliul de Miniştri italian
Acordul prevede o serie de me radiodifuzate. Acordul pre care se desfăşoară într-un ritm a aprobat prevederile bugetare de miliarde, în 1956-1957 la 516 După cum anunţă Biroul Indian de Informaţii, primul
măsuri oare au drept scop ex vede de asemenea un schimb re satisfăcător. El a dezrpinţit de pe anul 1957-1958. Ca urmare miliarde, în 1957— 1958 ele se ministru Nehru, luînd cuvîntul la un mare miting din Delhi,
tinderea relaţiilor culturale în ciproc de literatură, schimburi asemenea ştirile tendenţioase a obligaţiilor decurgînd din par vor ridica fa 572 miliarde de a declarat că India nu va admite staţionarea de trupe străine
tre cele două ţări. Printre alte reciproce între biblioteci şi răspîndite de unele ziare occi ticiparea Italiei la pactul Atlan lire, adică vor creşte faţă de a- în nici un colţişor cît de mic al teritoriului său. Nehru a spus
le guvernele Republicii Popula schimburi în domeniul activită dentale, potrivit cărora autori ticului de Nord, cheltuielile mi nul precedent cu 56 de miliarde.
re Polone şi Republicii Egipt au ţii de cercetări ştiinţifice. tăţile egiptene ar stînjeni ope litare ale acestei ţări au crescut Cea mai mare parte a surplu că este surprins de încercarea Pakistanului de a strecura în
căzut de .acord în legătură cu raţiunile de curăţire. an de an. Astfel dacă în 1954- sului de cheltuieli militare se Consiliul de Securitate o rezoluţie prin care se cere retragerea
încurajarea schimbului de con 1955 ele s-au ridicat la 462 mi datoreşte întreţinerii trupelor a- trupelor indiene şi pakistaneze din Djammu şi Kaşmir şi înlo
mericane staţionate în Italia. cuirea lor prin forţele O. N. U.
Recent,' imperialiştii riord-americani, Popoarele arabe condamnă un ajutor financiar de 12,5 milioane Primul ministru a adăugat: „Orice s-ar întîmpla, nu vom
urmărind , să-şi asigure dominaţia ex lire egiptene anual, plătit de guvernele admite staţionarea trupelor străine pe pămîntui nostru. Am
clusivă în-regiunea Orientului apropiat Egiptului, Arabiei Saudite şi Siriei, văzut suficiente trupe străine în tara noastră“.
şi mijlociu, au lansat aşa numita „Doc
trină' Eisenhower—Dulles“. Deşi testul pentru a o ajuta să se elibereze de Nehru a declarat că problema trimiteri: de trupe ale ONU
acestui mesaj abundă de cuvinte mie în Kaşmir n-a fost pusă niciodată, nici chiar în Comisia ONU
roase, el nu reuşeşte să ascundă ade Doctrina Eisenhower—Dulles subvenţiile engleze acordate în scopuri pentru India şi Pakistan, care, acum 8 ani, a discutat proble
văratele ţeluri ale politicii cercurilor înrobitoare. ma plebiscitului. „Această comisie, a spus Nehru, a declarat
imperialiste nord-americane în Orien că Pakistanul trebuie să-şi retragă toate trupele din Kaşmir.
tul apropiat şi mijlociu. „Doctrina Ei- In presa din ţările arabe sînt aduse Comisia a recunoscut dreptul Indiei de a staţiona acolo trupe
pentru apărarea Kaşmirului. India a acceptat să retragă de
.senhower—Dulles“ formulează obiec acordul ănglo-american din septem în treburile ţărilor arabe, inclusiv in conducătorilor arabi şi ale altor re numeroase critici ţii ofertelor de „aju acolo cea mai mare parte a trupelor sale numai atunci cînd
tive ca : apărarea ţărilor arabe, dorinţa tor“ economic pentru ţările Orientului ultimul soldat pakistanez va părăsi Kaşmirul“.
Statelor Unite ale Americii de a con brie 1945, prin care cele mai mari pu tervenţia armată. Orientarea agresivă prezentanţi ai opiniei publice din ţă mijlociu, cuprinse în „Doctrina Eisen
solida „independenţa“ acestor ţări, de hower—Dulles". Ziarul sirian „Al Rai Nehru a calificat drept „stranie“ rezoluţia adoptată recent
a salva religia lor — islamismul, de a teri imperialiste au împărţit sferele pe a acestui program şi caracterul său rile arabe, care condamnă „Doctrina Al Am“, exprimînd punctul de vedere de Consiliul de Securitate ai O.N.U. în problema Kaşmirului.
asigura dezvoltarea lor economică, etc, al cercurilor oficiale din capitala Si După cum a declarat Nehru, nenorocirea constă în faptul că
etc... In acelaşi timp, autorii doctrinei trolifere de influenţă în Orientul apro colonialist faţă de ţările arabe sînt atît Eisenhower-Dulles“. riei, subliniază că Siria respinge acest uncie ţări, care fac parte din Consiliul de Securitate, nutresc
„susmenţionate, nu scapă din vedere să „ajutor“. Aceasta, deoarece, experienţa sentimente de duşmănie faţă de India „din unele motive“,
piat, arată că Statele Unite ale A- de evidente, îneît acest lucru nu poate Preşedintele Egiptului, Nasser, a de trecutului a dovedit că ajutorul ame iar alte cîteva sînt atît de strîns legate de alianţe şi pacte mi
sublinieze în text îngrijorarea şi ne rican atrage după sine amestecul în
liniştea Washingtonului faţă de „peri mericii au pus ferm piciorul în această fi camuflat prin nici uu fel de fraze clarat, în cadrul unui interviu acordat afacerile interne şi o încălcare a suve litare, mai ales de pactul de la Bagdad, încîl au acţionat
colul comunist" care ar ameninţa, chi ranităţii ţărilor cărora acest „ajutor“ numai într-un anumit fel.
purile, Orientul apropiat şi mijlociu, regiune. nebuloase despre dragostea de pace unui corespondent american: „Noi nu le este acordat.
precum şi faptul că, în urma mfrînge-
rii suferite de către Anglia şi Franţa Iată dar, că nu poate’ fi vorba nici şi despre grija pe care S.U.A. o ma vom fi de acord cu ideea Occidentului Comentînd aceeaşi ofertă de „ajutor"
în Egipt, s-ar fi format „un vid de din partea Statelor Unite ale Americii,
forţă“,' pe care Statele Unite ale A- de cum de vre-un „pericol sovietic“ nifestă, chipurile, faţă de ţările Orien eă ar exista un „vid" în Orientul a- ziarul egiptean „Al Şaab" arată că MAGAZIN
mericii sînt chemate să-l împlinească. „Egiptul se poate lipsi foarte bine de
ori de necesitatea apărării regiunii tului apropiat şi mijlociu“... propiat şi mijlociu. Această idee pre ajutorul economic al Statelor Unite“. Vineri 8 februarie
Nu este de loc greu să găseşti a- supune că un astfel de vid trebuie
devăratele motive pentru care magnaţii Orientului apropiat, ci pur şi simplu, Nu este de mirare faptul, că „Doc să fie umplut de ţările occidentale. In zilele trecute, au avut loc la Aman SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
imperialişti nord-americani se strădu de dorinţa imperialiştilor americani de trina Eisenhower-Dulles“ — care o- Dar noi înşine vom umple acest „vid“ şi în alte oraşe ale Iordaniei, demons
iesc să acapareze această regiune a a acapara resursele de materii prime, glirideşte politica colonialistă a S.U.A. sau mai bine zis, l-am şi umplut“. traţii antiimperialiste, care s-au des DEVA: Ernst Thâlmann (film ger ORAŞT1E: Infidelele (film italian );
globului. Aceste motive sînt oglindite a căilor de comunicaţii şi a capetelor faţă de Orientul apropiat şi mijlociu — făşurat sub lozincile: „Jos doctrina man) ; HAŢEG : Aida (film italian) ; BARU MARE: Bel Ami (film fran
în însăşi cuvintele lui Eisenhower, pre Eisenhower!“, „Jos pactul de la Bag PETROŞANI: Intr-un magazin uni cez): SEBEŞ: Roşu şi negru (film
şedintele S .U .A .: „Orientul mijlociu de pod, împotriva Uniunii Sovietice, a atras atenţia a sule de milioane de In interviul acordat ziarului bulgar dad !“. versal (film sovietic); ZLATNA: francez); SIA4ERIA: Papa dolar (film
este o poartă între Eurasia-şi. Africa. împotriva ţărilor socialiste din Europa „Otecestven Front“, preşedintele Egip Othelo (film sovietic) j ILIA: Cava maghiar): TEIUŞ: Muzică cu bucluc
centrală şi de sud-est, precum şi îm oameni din toate ţările, de pe toate tului subliniază atitudinea guvernului Şe poate afirma, că pentru milioa lerul fără lege (film italian) ; AP0L- (film sovietic); LONEA: Feroviarul
Acolo se află aproape două treimi din potriva mişcării de eliberare naţională continentele şi este criticată cu as egiptean faţă de „Doctrina Eisenho nele de oameni din Asia şi Africa este DU DE SUS : lartă-mă (film italian) ; (film italian).
' zăcămintele mondiale de petrol, cu a popoarelor din Orient. prime în rîndurile opiniei publice mon wer—Dulles“ : „Egiptul nu va renunţă clar că „Doctrina Eisenhower— Du BRAD : Micul lustragiu (film indian);
diale şi în primul rînd a celei arabe. lles“ nu a fost dictată cîluşi de puţin
noscute astăzi...“. Aceste cuvinte sub de dragostea de pace, ci de interesele
liniază, fără echivoc, importanţa milita- Este cît se poate de clar, cît de pri Săptămîrialul politic egiptean „Roza- în nici o împrejurare la politică să egoiste ale unui pumn de căpetenii SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
ro-strategică şi economică a regiunii. mejdioasă este „Doctrina Eisenhower— el-Iusef“- (condamnă categoric politica de independenţă". Referindu-se la aşa monopoliste, în primul rînd de mag
Dulles“, nu numai pentru popoarele Statelor Unite în Orientul apropiat: zisul „pericol sovietic" de care fac caz naţii petrolului. Dar, popoarele Orien Programul I. 6,00 Cînlece şi jocuri pii"; Cîteva fabule de Fay Andras;
De asemenea se ştie că monopoliştii „Noul pijpi Eisenhower hu întinde lu americanii, preşedintele Nasser a spus populare romîncşti; 6,45 Emisiunea 20,15 Teatru la microfon: „Tartuffe"
) nord-americani au început să-şi îndrep din Orientul apropiat şi pentru toate mii ramura de măslin. Dimpotrivă, a- că acesta este inexistent. pentru copii: „Ce să fiu“: 7,35 Muzi Comedie de Moliere; 22,30 Concert de
ţările din Orient, cît şi pentru pacea că populară din diferite regiuni ale muzică populară romînească; Progra
te privirile spre regiunile petrolifere ţării; 9,30 „Un tăciune şi-un cărbu mul 11. 16,45 Cronică literară: „1907
din Orientul apropiat încă de la sfîr lumii. Ea reprezintă o provocare di cest plan urmăreşte instaurarea do La conferinţa şefilor statelor arabe, ne“: „Tinereţe fără bătrîneţe şi viaţă şi evoluţia realismului în literatura
şitul primului război mondial. Apoi, fără dc moarte“ — basm de Petre Is- noastră“; 18,55 Sfatul medicului. Dif-
rectă la adresa Organizaţiei Naţiunilor minaţiei în Orientul mijlociu, prin do care a avut loc la Cairo, în 18 şi 19 pirescu; 11,03 Muzică uşoară; 13,10 teria; 19,45 Interpreţi de altădată ai
Arii din operete; 14,00 Melodii popu muzicii populare romîneşti; 21,05 AUi-
Unite şi la principiile ei paşnice. lari şi arme, nesocotind Carta Orga ianuarie a. c., după ce reprezentanţii lare: 14,45 Concert de estradă: 15,40 zică uşoară; 22,35 AUlzică instrumen
Muzică simfonică romînească; 16,15 tală.
In •declaraţia agenţiei T.A.S.S. este nizaţiei Naţiunilor Unite şi indepen fiecărei ţări şi-au exprimat părerile a- Emisiunea pentru copii şi tineret „Iu
biţi cartea": Scriitorii în coresponden BULETINE DE ŞTIRI
demascată esenţa agresivă a „Doctri denţa ţărilor din această regiune. Pla supra planului Eisenhower, s-a hotărît ţa lor: Mihail Kogălniceanu; 17,40 Din
5,30; 7,00; 8,15; 11.00; 13,00;
nei Eisenhower—Dulles“: „In prezent, nul Eisenhower are la bază aceleaşi ve în unanimitate să se respingă teoria cîntecele de dragoste ale popoarelor; 15,00; 17,00; 19,00; 22,00; 23,52;
(Programul I) — 14,00; 16.00; 18,00;
cînd în Orientul apropiat s-a creat o chi principii care au dat de mult fa „vidului" cuprinsă în „Doctrina Eisen 19,55 Emisiunea „Noapte bună, co 20,00 ; 21,00 şi 23,00 (Programul II).
situaţie favorabilă şi sînt posibilităţi liment, ale politicii americane — a bî- hower—Dulles". Ei au declarat cate tului apropiat, care şi-au dobîndit li-
reale pentru consolidarea păcii şi pen tei şi a turtei dulci“.
tru rezolvarea problemelor nereglemen goric, că ţările lor nu vor fi nicioda ' bertatea şi independenţa printr-o luptă
tate din această regiune, guvernul Sta Cam în acelaşi fel este caracteri
telor Unite a formulat un program care zată această doctrină şi de presa din tă o sferă de influenţă pentru vre-un îndelungată şi grea împotriva colonia
alte ţări arabe. De asemenea, sînt din
stat străin. liştilor anglo-francezi, nu vor tolera
La aceeaşi conferinţă, şefii statelor pe grumazul lor jugul unor noi asu
prevede amestecul grosolan al S.U.A', ce în ce mai numeroase declaraţiile arabe au hotărît să acorde Iordaniei pritori. I. T. ROŞIANU
Redacţia Şl administraţia ziarului str, $ Martie nr, 9, Telefon: 188—189, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul Întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.