Page 25 - 1957-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂI
Anuí IX. Nr. 672 j
Rezultatele pe regiuni ale alegerilor
de deputaţi în Marea Adunare Naţională
a Republicii Populare Romîne din 3 februarie 1957
'REGIUNEA
O'AYŞul Bucureşti
Reg. Bacău
î> Baia Mare
>> Bucureşti
>> Cluj
>> Constanţa
>> Craiova
93 Galaţi
W Hunedoara
y> Iaşi
Oradea
Piteşti
Ploeşti
n Stalin
>> Suceava
>> Timişoara
>> Autonomă Maghiară
TOTAL 11.652.289 11.553.690
Venituri mari de Sa ferma de a n im a le
Ferma de animale a gospodă­ colectiviştii au prevăzut în pla­
riei colective din Clinic aduce nul de producţie- să mărească
însemnate venituri băneşti în ferma de vaci î-n acest an pînă
fiecare an. In anul trecut, co­ la 20 capete. La fel, va fi mă­
lectiviştii au vîndut pe bază de rit mult numărul animalelor de
contract 16 boi şi tăuraşi de muncă şi al oilor. Pentru a pu­
rasă aproape 10.000 kg. brînză tea asigura o bună adăpostire a
telemea, lapte, precum şi alte pro­
duse. Venitul realizat de la fer­
ma de animale în anul 1956 se
ridică la aproape 250.000 lei.
Pentru a-şi spori veniturile, male.
Colectiviştii din Hărău
se pregătesc pentru campania
agricolă de primăvară
— Anul trecut am obţinut o
producţie medie de 1.700 kg.
grîu la ha. şi 2.500 kg. porumb
boabe — spunea într-una dir.
zilele trecute tov. Petru Raita,
preşedintele gospodăriei agrico­
le colective ,,Viaţă nouă“ din co­
muna Hărău, raionul Ilia, dar
în anul acesta nu ne vom opri
aci. In baza experienţei cîştiga-
te noi vom lua măsurile nece­
sare pentru a realiza cel pu­
ţin 2.000 kg. grîu şi 3.000 kg.
porumb boabe la hectar.
Cele spuse de tov. Raita nu
sînt numai vorbe, ele au şi în­
ceput să fie traduse în fapte.
Colectiviştii din Hărău muncesc
hotărîţi ca primăvara să-i gă­
sească bine pregătiţi.
Maşinile de semănat şi cele­
lalte unelte agricole sînt încă
de pe acum puse la punct. In
remiză, pe fiecare atelaj se a-
flă o etichetă cu numele colec­
tivistului căruia i-a fost încre­
dinţat şi care răspunde de pre­
gătirea lui.
De cîteva zile colectiviştii au
început transportul bălegarului
pe terenul oare va fi cultivat cu
porumb şi cartofi. Numai în pri­
mele două zile ale acestei luni
ei au transportat la cîmp peste
40.000 kg. bălegar de grajd.
Lucrările care vor fi executa­
te anul acesta de către S.M.T.
au şi fost contractate. întreaga
cantitate de sămînţă pe care co­
lectiviştii o vor însămânţa în pri­
măvara aceasta a fost asigura­
tă, cu excepţia seminţei de po­
rumb pe care vor s-o înlocuias­
că cu sămîntă hibridă.
AGENŢIILE DE PRESĂ
TRANSMIT:
• Lucrările celei de a Vl-a se­
siuni a Sovietului Suprem al
U.R.S.S.
• Oamenii muncii din Austra­
lia vor să cunoască ţările socia­
liste.
• Din ţările de democraţie
populară.
• Revendicările patriotice şi de­
mocratice ale studenţimii japone­
ze.
0 Speidel va conduce manevre­
le de toamnă ale forţelor armate
N.A.T.O.
• Succesul grevei de la uzine­
le „Ford“ din Anglia.
Fondul întreprinderii pe anul 1957 A/WvAA
-AAAiW
va fi bine gospodărit
Plenara C.C. al P.M.R. din ADOLF DRUKER tul nostru pe ramuri de sport.
27-29 decembrie 1956, în sco­ directorul uzinei „Victoria“ Tot la acest capitol, în limi­
pul îmbunătăţirii pe mai de­ ta posibilităţilor, vom contri­
parte a condiţiilor de viaţă şi Călan bui la complectarea tribunei
COMITETULUI REGIONAL RM.R. HUNEDOARA Şl ÁL SFATULUI POPULAR REGIONAL de muncă ale muncitorilor, a locuinţe noi pentru muncitorii sportive, în vederea dării ei în
elaborat un program concret fruntaşi ai uzinei noastre. folosinţă în acest an.
Vineri, 8 februarie 1957 4 pagini 20 bani de măsuri economice, menit să
ducă la îndeplinirea şi depă­ Obiectivul nostru de bază Călăuzindu-ne după indica­
şirea sarcinilor de plan. vrem să-l constituie domeniul ţiile date de plenara C.C. al
social-cultural, pentru ca tot P.M.R., în ceea ce priveşte ca­
In faţa activităţii întreprin­ mai mulţi oameni ai muncii pitolul II al fondului întreprin­
derii noastre stau sarcini im­ din uzina noastră să aibă o derii, care constă în aloca­
portante, care, înfăptuite, vor viaţă sănătoasă, plăcută, pen­ rea a 25% din fondul total
asigura îmbunătăţirea condiţi­ tru ca activul cultural al între­ premierii salariaţilor uzinei
ilor de muncă şi de viaţă ale prinderii, care, pe lîngă pro­ noastre, conducerea întreprin­
muncitorilor, lucru ce va duce ducţia zilnică, este antrenat în derii a elaborat un ghid în ve­
la creşterea cointeresării lor, în formaţiile artistice, să se bu­ derea stipnulării muncitorilor şi
sporirea continuă a productivi­ cure de aerul curat al munţi­ tehnicienilor, folosind o formă
tăţii muncii şi reducerea pre­ lor, ceea ce va stimula cointe­ mai Largă, acolo unde se obser­
ţului de cost. Una din aceste resarea ambelor părţi şi mai
vă că s-a depus c muncă asiduă.
sarcini deosebit de însemnate, ales rentabilitatea întreprinde­ Muncitorii fruntaşi în pro­
> priveşte formarea şi folosirea rii noastre. Aşa că o parte a ducţie vor beneficia de prime
Votanţi Voturi pentru Voturi contra Voturi anulate fondului va fi alocat excursi­ în bani, alocate din fondul în­
candidaţii F.D.P, • fondului întreprinderii.
% faţă de % faţă de Odată cu defalcarea fondu­ ilor în grup a activului cul­ treprinderii, care se vor înmî-
Numărul ji faţă de % faţă de Total numărul Total numărul lui întreprinderii la baza că­ tural. Totodată vom căuta ca na festiv de ziua fruntaşului.
alegătorilor numărul ale­ Total numărul
Total votanţilor votanţilor ruia stă îndeplinirea planului echipa noastră artistică să fie O altă formă, sub care pre­
înscrişi gătorilor votanţilor
Înscrişi la toţi indicii, noi vom căuta dotată cu echipament şi instru­ mierea muncitorilor şi tehni­
să dăm acestui fond o între­ mente cit mai multe, pentru ca cienilor va lua naştere, este
buinţare care să ducă la sa­ de lumina culturii să se bucu­ stimularea acelora care prin
tisfacerea nevoilor muncitori­ re într-o măsură tot mai mare aplicarea unei inovaţii sau ra­
939.431 920.821 98,02 904.313 98,21 14710 1,60 1.798 0,19 lor din uzină. In acest scop, muncitorii, tehnicienii şi func­ ţionalizări, vor aduce o îmbu­
594.394 590.157 99,29 584.848 99,10 4.216 0,71 1.093 0,19 conducerea întreprinderii şi co­ ţionarii uzinei. nătăţire sau perfecţionare la
454.649 453.332 99,71 449.811 99,22 3.165 0,70 Şarja e aproape gata0,08
1.011.300 1.007.650 99,64 1.000.362 99,28 6.619 0,66 356
800.147 795.593 99,43 790.772 99,39 4.010 0,50 669 0,06
416.201 414.102 99,50 412.076 99,51 1.853 0,45 811 0,11
1.009.904 1.005.415 99,56 997.653 99,23 6.160 0,61 173 0,04
650.968 644.261 98,97 638.230 99,06 5.309 0,82 1.602 0,16
416.644 414.560 99,50 409.480 98,77 4.071 0,98 722 0,12
564.349 557.103 98,72 550.233 98,77 6.020 1,08 1.009 0,25
587.162 584.480 99,54 578.656 99,00 5.511 0,94 850 0,15
719.948 716.711 99,55 707.210 98,67 9.089 1,27 313 0,06
893.958 882.996 98,77 871.160 98,66 10.319 1,17 412 0,06
629.918 622.864 98,88 610.603 98,03 11.673 1,87 1.517 0,17
570.392 565.772 99,19 557.211 98,49 8.000 588 0,10
913.660 902.239 98,75 896.068 99,32 5.768 1,41 561 0,10
479.264 475.634 99,24 465.835 97,94 9.387 0,64 403 0,04
1,97 412 0,09
mitetul de întreprindere, în­ In cadrul uzinei noastre o am­ locul de muncă, o creştere a
drumate de comitetul de par­ ploare tot mai mare ia spor­ producţiei, factor important în
tid, vor folosi fondul întreprin­ tul. In acest domeniu tinere­ îndeplinirea sarcinilor de plan.
derii cu spirit gospodăresc, tul nostru se afirmă tot mai In această direcţie din cadru!
pentru ca pînă la sfîrşitul anu­ mult. Pentru aceasta, conduce- fondului vom aloca o parte
lui, muncitorii noştri să aibă rea întreprinderii are în cen­ însemnată pentru premierea
condiţii sănătoase de locuit. trul atenţiei sale educarea ti- excepţională a inovatorilor frun
Prin aceasta noi înţelegem re­ neretului şi creşterea lui. La taşi, care merită să beneficie­
pararea locuinţelor vechi şi do­ acest capitol vom aloca o parte ze în cadrul zilei inovatorului
tarea lor cu instalaţii complete din fond pentru amenajarea de stimularea noastră.
< de apă şi canalizare, în limita unui club sportiv, menit să Totodată, vom aloca munci­
ţ posibilităţilor, construirea de crească şi să dezvolte tinere- torilor uzinei noastre, care în
anumite cazuri au nevoie de
ajutoare familiare, ajutoare în
bani de la acelaşi capitol al
fondului.
99,15 11.424.521 98,88 115.880 1,00 13.289 0,12 Prin realizarea măsurilor a-
minlite, conducerea întreprin­
derii noastre, traduce în fapt
0 nouă descoperire arheologică o parte din hotărîrile plenarei
C.C. al P.M.R. din decembrie
1956, care prevăd ridicarea ni­
Pe ultimele terase ale văii de monede republicane de a r­ velului de trai al oamenilor ^
Streiului, la poalele munţilor gint, folosite de societatea da­
Haţegului, în comuna Sălaşul de cică în relaţiile ei economice şi muncii. j<
Sus, s-a făcut recent o nouă şi comerciale cu celelalte popoare,
importantă descoperire arheolo­ încă cu două secole înainte de Minerii din Ţebea
gică. era noastră şi cu trei secole îna­
inte de cotropirea romană. Este sînt mereu în frunte
De altfel, după cum am avut vorba de un tezaur din bani
vechi de argint, compus din opt- Succesele obţinute în cuisuT
adeseori prilejul să ne convin­ 2eci de bucăţi monede republi­ lunii ianuarie în întrecerea or­
cane romane, numite denari, ca­ ganizată în cinstea alegerilor,
animalelor, va fi construit în gem, întreaga vale a Streiului re au fost găsite de ţăranul însufleţesc pe minerii din Ţe­
cursul anului un grajd cu o ca­ muncitor Bal Ioan, zis Ciolac, bea în lupta pentru sporirea
pacitate de peste 50 oapete ani­ este presărată cu urme străve­ producţiei de cărbune.
chi : urmele vechiului drum ro­ Folosind cu pricepere utilaje­
le cu care este înzestrată mina
man oare lega Sarmizegetusa
-O -
(capitala Daciei în timpul cotro­ în hotarul satului Sălaşul de Peipţru a obţine fontă (perforatoare electrice şi pneu­
pirii romane), de vechiul Apu- Sus, la locul numit „Şasa de ^ conforlu ' prescripjiunilor
lum (Alba Iulia) şi de celelalte sus, pe deal“. Fruntaşi pe comună matice, scocuri oscilante, crate­
la predarea cotei tehnologice, în timpul -e- re etc.), minerii de aci au reu­
oraşe din nordul Ardealului, Monedele, de mărimea unor şit ca în primele 5 zile ale lunii
urme de aşezări sclavagiste, ma­ nasturi de veston, cîntăresc fie­ de carne Q laborării şarjelor se iau februarie să dea peste planul
Consiliul de conducere al gos­ teriale de construcţie, ţigle şi care între 3-4 gr. Ele au pe a- minei cu 6,4% mai mult cărbu­
podăriei a luat măsuri pentru cărămizi, conducte de apă, mo­ vers figuri mitologice, personi­ Intre 10 şi 31 ianuarie, nume­ mai multe probe pentru analiză. ne.
procurarea de îngrăşăminte chi­ numente funenare, altare pentru ficări sau scene legendare, iar roşi ţărani muncitori din comu-, In clişeu : prim topitorul Nicolae
mice cu oare se va îngrăşa în­ pe revers diferite semne simbo­ na Burjuc raionul Ilia au pre­ Brigăzile de mineri conduse
treaga suprafaţă cultivată cu jertfă, etc., dovedind o viaţă in­ lice şi inscripţii cu numele ma­ dat cotele de carne ce le dato­ Costea din brigada Il-a care de­ de tovarăşii Teodor Sim, Ghe-
tensă a populaţiei în orînduirea gistraţilor monetari care aveau rează statului pe acest an. serveşte furnalul IV, luînd o pro­ rasim Luca, Teodor Gherman,
sclavagistă romană. dreptul să bată monedă şi după bă, în timpul elaborării şarjei. Andron David şi Gheorghe Gro-
oare se şi datează ele. Ţăranii muncitori Petru Bur- za obţin rezultate deosebite în
gnu. La fel de bogat în urme isto­ za, Iosif Raioa, Alexandru Cos­ muncă, contribuind astfel la în­
Coleotiviştii din Hărău au ho- rice este şi întreg teritoriul a- Dar adevărata valoare a des­ ta, Augustin Drăgan şi alţii şi-au deplinirea şi depăşirea planului
parţinător comunei Sălaşul de coperirii este valoarea istorică, achitat primii cotele de carne pe
tărît să construiască anul acesta Sus, situată nu departe de Sar­ ştiinţifică. Inţelegînd acest lu­ anul 1957. V E ŞTI D IN VALEA JIULUI
şi un grajd pentru 30 de vite mizegetusa. Dar, la Sălaşul de cru, descoperitorul „comorii“ a
mari. Lucrările pregătitoare au Sus s-au găsit şi urme impor­ oferit monedele spre achiziţio­ In cursul lunii- ianuarie, s-au Minerii continua, întrecerea
început şi aci. S-au şi transpor­ tante mai vechi decît cele ro­ nare Muzeului Regional Hune- colectat în această comună pes­
tat pînă acum peste 20 m. c. mane. Cu cîţiva ani în urmă s-a doara-Deva, !ai cărui delegaţi te 3.000 kg. carne din oare 500 In întîmpinarea alegerilor de pildă, colectivul sectorului T
material lemnos necesar con­ descoperit aici un tezaur de mo­ s-au deplasat la faţa locului, kg. carne de porc, ceea ce a fă­ la 3 februarie, în Valea Jiului condus de inginerul Liviu Cos­
strucţiei. E iarnă. Dar colecti­ nede dacice de argint, imitaţie pentru a fi studiate şi pentru a cut ca Burjucul să fie una din s-a desfăşurat o susţinută în­ tea, din care fac parte brigăzi­
viştii Popolţi Alexandru, Vinţi după monedele greco-macedo- se aduce o nouă contribuţie la comunele fruntaşe pe raion, în trecere între colectivele exploa­ le minerilor Gheorghe Drui,
Ladislau, Popa Dumitru, Vinţi ¦nene, aparţinînd secolului I îna­ predarea cotelor pe anul în tărilor carbonifere şi mai ales Constantin Bunoiu şi Gheorghe
cunoaşterea trecutului istoric al curs. între minerii din Lonea şi cei Neagu, s-au angajat să extragă
Alexandru, Şerban Dragomir şi intea erei noastre. din Petrila. în luna februarie 600 tone de
De astă dată, descoperirea re­ patriei noastre, în general, şi
alţii au multe zile-muncă în a- La sfîrşitul lunii ianuarie, cărbune peste plan, să sporeas­
centă a dat la iveală un tezaur la cel al regiunii hunedorene, în minerii din Petrila se găseau la că productivitatea muncii cu
cest an. Şi asta nu e de mirare: un pas de locul fruntaş. Reali­ 4% şi să îmbunătăţească cali­
special.
omul gospodar are de lucru şi
Prof. TRAIAN BĂLAN
iarna şi vara.
A. ZAHARIE
Se însera. Şi după atîtea Pe şantier a sosit o fata mizerie şi boală. Ii văd parcă zaseră planul la cărbune în tatea cărbunelui.
săptămîni de limpezime, ce­ şi acum faţa galbenă şi ochii proporţie de 108,8%. Dar reali­
rul lui ianuarie se supărase din- traşi şi în acelaşi timp îmi zarea colectivului minei Lonea, Dar, în întrecere, niciodată
POVESTIRE vine în minte imaginea buhăită a fost de 108,9%, deci şi locul locul fruntaş nu poate fi dinain­
tr-o dată, revărsînd peste Uri- de fruntaş, i-a fost atribuit tot te stabilit. Fiecare colectiv are
cani un potop de fulgi albi. a directoarei închisorii, Maria lui. nenumărate rezerve interne pe
Pâmîntul, casele, pomii, deve­ care întrecerea socialistă le des­
niseră imaculate, atît de ima­ Eram prea mică acum 24 de Mislea 'judeţul Prahova. Eu Tudor. — Pînă la sfîrşitul anului cătuşează şi le pune în valoare
culate îneît sfidau parcă şi vă­ mai sînt 11 luni! — şi-au zis şi ca dovadă, în prezent condu­
lul posomorit al nopţii. ar.i ca să înţeleg ce se întîm- abia împlinisem un an. M-a Au îngropat-o acolo, î-au pus atunci minerii din Petrila. Şi
plă în jurul meu, căci abia mă luai cu covată cu tot o veci- o cruce strîmbâ de brad. Un cerea în întrecerea dintre ex­
Pe cărăruia ce ducea spre s-au pus serios pe treabă. Iri
ferestrele luminate ale coman­ născusem. Le-am aflat însă pu- nă, orietenă a mamei, Arestiţa mormint oarecare. ploatările carbonifere din Valea
damentului îşi grăbea paşii o ţin mai tîrziu pe toate. Grogore. Era săracă dar m-a Tata a fost ţinut la Doftana primele 6 zile din luna februa­ Jiului a fost preluată de colec­
fetişcană. In prag îşi scutură
pufoaica ş? trecînd mina peste Era tot aşa iarnă. Ningea, şi crescut pînă la 9 ani. Se purta pfn# !n jg40> cînd a fost cli­ rie ei au îndeplinit iarăşi pla­ tivul celei mai tinere mine din
peşte comuna Mogoşeşti se aş- cu mine de parcă ercim copilul iretnurul. După prăbuşirea ari- nul la cărbune în proporţie de bazin — Uricani.
ternea zăpada. In casă eram ei. şi de cîte ori mă vedea, o pgi aceleia dinspre miazăzi, 108%. Minerii din Uricani au extras
numai eu şi mama. Tata, me- treceau lacrimile. Uneori o în- J-qq trimis în lagărul de con- In ziua alegerilor şi în zilele pînă miercuri dimineaţa cu 12%
arcul negru şi înrourat al canic de locomotivă la depoul i^b a m de mama. Îmi spunea centrare din Valea Jiului să lu­ următoare minerii din Petrila mai mult cărbune decît aveau
sprîncenelor, deschise uşa. Prin C.F.R. Nicolina Iaşi, nu mai însă că e dusă undeva departe, creze la tunelul „Dragalina". şi-au luat noi angajamente. De planificat.
lumina căpruie a ochilor, îi venise acasă de cîteva zile. Ce- dar trebuie să vină curînd. Aţei i s-a impus să meargă în
trecu o frîntură de zîmbet, um- feriştii declaraseră grevă şi Creşteam însă şi cum nu mai Germania. A refuzat. Atunci Noi maşini şi meiocle de lucru
bra cine ştie cărui gînd fugar. printre conducătorii ei era şi avea trai cu mine, m-a luat l-au dus la Jilava unde l-au
—- Tovarăşe comandant... tata. Ştiţi desigur cum s-aIer- într-o dimineaţă de nună,ne- condamnat la moarte. Eu a-
La mina Vulcan se acordă în miniere din Petroşani şi execu­
Tînărul de lingă mine îşi ri- minat greva din 1933 la !aşi. am urcat în tren şi am por- veam 9 ani. Condamnaţii a- prezent o atenţie deosebită îm­ tată de către Uzina de reparat
dicâ mirat privirea. Conducătorii care n-au fostîm- nit spre Mislea. După cîtemi-a veau drept la „ultima dorinţă". bunătăţirii transportului minier. utilaj minier.
Dezvoltarea rapidă a minei ce­
Tovarăşe comandant. Suit pUşCaţi au fost arestaţi. Pe spus mai tîrziu, îi scrisese ma- Tata. a cerut sâjtnă vadă. Nu re înlăturarea ştrangulărilor din Noua maşină, menită să ia
brigadiera Mateescu Ecaterina, m-a văzut însă. 'Am sosit prea transport printr-o mai bună or­ lopata din mîna minerilor de la
m-am prezentat pe şantierul taia l-au dus la Doftana. ma să mă ducă să mă mai tîrziu, după ce plutonul de ganizare a muncii şi prin dota­ abataje, este construită din
dumneavoastră. execuţie trăsese prima rafală. rea cu noi utilaje. metale uşoare.
Mama a rămas cu mine, vadă şi ea odată,
Tînărul îi strînse mina, apoi M-am repezit ţipînd spre gru­ Recent, au şi fost puse la dis­ Mai întîi la Petrila, apoi la
dar... cu mine nu se putea sta N-am să uit niciodată ziua pul celor care cădeau dar, un poziţia sectorului de transport 4 Lonea, a început tot recent să
îi aduse un scaun. zgomot enorm m-a prăvălit la noi locomotive m iniere: două se experimenteze o nouă meto­
— D a? Bine brigadiero. Dar, de vorbă, aşa că era de fapl aceia. Mergeam spre inchisoa- locomotive Diesel şi două loco­ dă de susţinere a galeriilor - -
mijlocul drumului spre lata. motive cu acumulatori A.C.2 Tot cu inele de zidărie din bolţari
părinţii dumneatale sînt de a- singură. La noi acasă era o re cînd văd pe drum un car în aceste zile a început la mina de beton dispuse îri cîmpuri.-
cord ? Plutonul trăsese din nou. M-am Lonea experimentarea unui pro­
tipografie ilegală a partidului, plin cu butuci la care trăgeau deşteptat într-un spital. Un totip de maşină de încărcat pen­ Acest sistem de armare dacă
Fetişcana ascultă, privind un­ glonte îmi străpunsese şi mie tru abataje cameră, maşină con­ va trece „examenul“ în ce pri­
deva în adîncimea nopţii, apoi E« ra organi• zatiă d*esti ul1 d1e 7 V +/¦» d .» /¦> i [ J i» ( m / ( » / i /-> 1 /¦» / ¦ * n cepută de către colectivul biro­ veşte comportarea Ia presiune,
alungind o amintire ce părea di- vreo 12 femei. Printre ele era. i ' t i ului de construcţii de maşini va fi mult mai economic decît
susţinerile în beton monolit,-
baci.. Se intra prinlr-un butoi şi mama. De fapt, eu n-o cu- fier sau lemn de stejar.
din magazie, apoi printr-un noşteam, dar mi-am închipuit
tunel pînă (sub mijlocul după strigătul ei atunci cînd
a-i strînge dureros pieptul, ros- curţii. Acolo se tipăreau mul- nc a văzuL piciorul drept, deasupra genun­
ti aproape şoptit. te manifeste şi chemări ale par- — L atenno! chiului.
— Eu, nu mai ampărinţi... Udului. La un an după aresta Eu am început să ţip. Ma- A apărut un nou mormînt, o
— Cum aşa?' întrebarăm a- rea tatei, au descoperit-o. Nu ma a dat să vină spre mine dar nouă cruce. Două nume, ano­
mîndoi deodată. se ştie cine a trădat, dar mamaun jandarm a lovit-o cu biciul nime pentru alţii, erau zgîria-
— Cum ?... E o poveste Iun- a fost ridicată şi dusă la în peste cap. De atunci n-am mai
chisoarea Galata. apoi la cea din văzut-o. A murit în 1938 de (Con'inuare în pag. 3-a)
gâ. Povestea vieţii mele.