Page 27 - 1957-02

Nr. 672
Activitatea organizaţiilor de bază
trebuie continuu îmbunătăţită
In trimestrul IV aleanului 1956 faţă de problema educării tinere­ oent deosebit şi pe îmbunătăţi > cuvinte în scrisoarea unui furna-
şl în luna ianuarie 1957, colec­ tului. Unii tineri, ca tov. Eva rea muncii cultural-eduoative în $ iist, însă cred că nu greşesc cu
tivul de muncitori de la fabrica
„Ardeleana“ din Alba Iu-
lia şi-a realizat planul global
de producţie în proporţie de
101,04 la sută. In acelaşi timp
productivitatea muncii pe cap de
muncitor a orescut cu 1,23 la
sută, s-au dat produse de cea
mai bună calitate şi s-au înlă­
turat aproape în întregime re­
buturile.
Rezultatele obţinute se dato­
rase eforturilor comune ale tu­
turor muncitorilor de aici, oare
mobilizaţi de către membrii de
partid şi organizaţiile de masă
din fabrică, au luptat cu însufle­
ţire pentru îndeplinirea şi depă­
şirea planului de producţie.
Pentru a cunoaşte felul cum
organizaţiile sindicale şi U.T.M.
antrenează muncitorii în între-
oerea soolallstă şi îi educă în
spiritul atitudinii socialiste fa­
ţă de muncă, organizaţia de ba­
ză (secretar Ştefan Haţegan),
analizează periodic aotivitatea
aoestora.
In trimestrul IV organizaţia
de bază a analizat în două a-
dunări genenale felul cum comi­
tetul sindical de întreprindere şi
organizaţia de bază U.T.M. se
achită de sarcinile ce le revin.
Din analizele făcute a reieşit că
peste 85 la sută din muncitori
sînt antrenaţi în întrecerea socia­ cultunal-eduoativă a muncitori­
listă, că există o evidenţă clară
a celor aflaţi în întrecere şi că
cei oare obţin cele mai bune re­
zultate sînt popularizaţi la gaze­
ta de perete şi la panoul de o-
noare. Au reieşit însă şi o sea­
mă de deficienţe oare frînează
într-o oarecare măsură bunul
mers al producţiei.
Aşa de pildă, organizaţia de
partid nu a sprijinit în suficien­
tă măsură comitetul de întreprin­
dere în organizarea consfătui­
rilor de producţie. In loc ca în
consfătuirile de producţie să se
discute probleme legate de bunul
mers al producţiei, să se facă
propuneri oare să ducă la înlă­
turarea unor deficienţe care
mai există, uneori se discutau
doar probleme de amănunt, ne­
esenţiale.
Cei prezenţi la adunarea ge­
nerală au criticat lipsa de preo­
cupare a organizaţiei U.T.M.,
Organizaţie de baza cu activitate slaba
In problema transformării so­ Kelemen, Ana Bar, Orban Kjaş- în primul rînd comitetul comu­ de factorul cel mai important, de 1 tică.
cialiste a agriculturii, organiza­ ler, Pavel Antal şi Andrei Bros nal de partid (secretar tovară­ om. Fără loan Bartoc, Azarie Lu- $ După multe frămîntări, în suprafaţă cu o grapă uşoară. Circo, Rodica Luceanu, Maria­
ţia de bază din Cristur munceşte nu participă la adunările orga­ şul Alexandru Ghilea), care nu j ca, Constantin Stoica, Gheorghe < toamna lui 1955 am schimbat Concomitent cu această lucrare na Ivan, l. Ciopîr, Sanda Deac
slab. In tot timpul anului 1956, nizaţiei de bază, iar biroul orga­ a tras la răspundere cu destulă j Cornea şi ceilalţi bineînţeles, reali- { la baza de recepţie grîul strîns •s-au strîns şi cocenii de porumb şi alţii.
organizaţia de bază de aioi nu nizaţiei de bază, în frunte cu tărie biroul organizaţiei de bază ’ zările obţinute n-ar fi fost posibile. \ de la întovărăşiţi cu grîu din oare nu au fost îngropaţi sub La reuşita spectacolului au
a întreprins nici o acţiune pentru tovarăşul loan Lecei nu i-a tras pentru delăsarea de care dă \ Rezultatele au fost bune. Pot fi soiul Cenad 117, care merge cel brazdă.
a lămuri ţăranii muncitori să se la răspundere. De altfel biroul dovadă, precum şi comitetul ra­ însă şi mai bune, dar la ele se va < mai bine pe solurile noastre. Ţin La începutul lunii mai, s-a bea şi Silviu Olos ca regizori,
înscrie în întovărăşirea agricolă organizaţiei de bază priveşte cu ional de partid Hunedoara care > ajunge cu condiţia ca minereul fur- să arăt că noi nu ne-am limitat plivit întreaga suprafaţă însă- prof. Victor Chercioiu care a
colectivă şi nu a analizat nici pasivitate şi lipsa de activitate nu a controlat şi nu a îndrumat ) nizat de Ghelar să conţină pămînt numai la procurarea unei semin­ mînţată cu grîu. Terenul fiind executat decorurile şi prof. Flo­
măcar odată felul cum îşi duc a organizaţiei de bază U.T.M. îndeajuns activitatea comitetului . mai puţin, iar cocsul să fie mai ţe de soi. Grîul urma să se în- bine lucrat nu a fost nevoie să rica Nagy cu costumaţia .
la îndeplinire comuniştii din or­ Chiar unii membri ai biroului comunal de partid şi a organiza­ ţ bun.
ganizaţia de bază sarcinile tra­
sate.
Unii dintre membrii organiza­ De activitatea slabă a orga­ tivităţii acestei organizaţii de
ţiei de bază printre oare Anton nizaţiei de bază se face vinovat bază.
(Urmare din pag. 1 a)
te de cine ştie care mină pe
două bucăţi de brad.
„Şerbana Mateescu".
Jiaralambie Mateescu".
Două morminte, două nume...!
Fetişcana s-a oprit puţin
pentru a-şi ostoi lacrimile, apoi
a continuat cu acelaşi glas
şoptit, înfiorat de unduiri a-
mare.
Cînd m-am făcut bine a
venit la spital învăţătorul Tra-
tan Angelescu, moşier în co­
muna noastră. Directorul spi­
talului vroia să mă trimită la
un orfelinat, dar învăţătorul
m-a cerut cică să mă crească
el. Şi-a luat angajamentul să
mă dea la şcoală, să ajung de­
parte. Fim! M-a pus la vaci.
Avea conac, moşie. Cîteodată
nu-mi dădea mîncare fiindcă
,,nu mi făceam datoria". Cîte
bătăi n-am mîncat de la Fana,
nevastă-sa. Dar... au trecut
toate!
In 1946 am fugit. învăţăto­
rul a dat un anunţ la ziarul
„Momentul" pentru a mă găsi.
Mi-am tăiat însă cozile pentru
a le încurca semnalmentele şi
nu mi-au mai dat de urmă. Nu
ştiu cum am nimerit, dar în-
tr-o dimineaţă mă găseam în
sediul sectorului UI albastru,
al Tineretului Progresist din
Bucureşti. Aveam aproape 14
atu. Cînd m-a văzut, tovară­
şul Nicolae Păduraru, care era
secretar, a făcut ochii mari.
Pînă la urmă m-au băgat la
o cantină să servesc. Mie nu­
mi plăcea însă acolo. In tim­
pul acela se făceau recrutări
pentru şantierele internaţiona­
le. M-am dus la secretar, dar
nici n-a vrut să mă asculte.
DRUMUL SOCIALISMULUI Fag. ?
«
VIAŢA DE PARTID Indici de utilizare în a lţi- ’ *1 ’ I ’ I • / • § *# -* ¦!
produsţie sporită Ne vorbesc fruntaşii IŞtiaţi că... j
| „Vremea bună se cunoaşte de di- recoltelor bogate ( ...un ou de 60 grame are aceeişl ¦]
) nuneaţă“. Poate par curioase aceste 1 valoare nutritivă ca 175 gr. lapte, j
4000 kg. porumb la hectar [• 175 gr. creer sau 175 gr. carne I
de vacă ?
nimic cînd compar luna trecută —
Gherman, Doina Bîrsan, Elena rîndul muncitorilor. In acest L ...de la o găină se pot obţine 45 ^
De pe cele 30 ha. însămînţate
Drăghici şi alţii, în nenumărate scop, comitetul de întreprindere ianuarie — cu dimineaţa noului î cu porumb în anul trecut, noi Cînd a început să răsară, am ^ kg. carne, de ia o rată 65—75 kg. -j
am realizat o producţie medie trecut cu grapa peste cultură,
rînduri întîrzie de la lucru, iar a fost îndrumat să activeze for­ an. Cele aproape 450 tone fontă ( de 4.000 kg. la hectar. Pentru deoarece între timp a plouat şi [ carne, iar de la o curcă chiar peste j
s-a format o crustă care ar fi
alteori nu folosesc din plin cele maţiunile artistice ale fabricii, peste plan elaborate de brigăzile ce ' a obţine această producţie, co­ împiedicat ieşirea plantelor. t 90 kg. carne şi grăsime în cursul 1
lectiviştii noştri au pregătit te­
480 de minute oare să pregătească programe deservesc furnalul I, mă îndreptă- < renul încă din toamna anului Practica agricolă a dovedit că unui an ? ‘ !j
1955. fieoare praşilă executată aduce
De asemenea, vechea condu­ artistice pe care să le prezinte \ ţese a vorbi aşa şi mă bucură to- < un spor de recolte. In această jr ...orezul rămîne alb dacă turnăm ^
După recoltarea grîului şi a privinţă trebuie să arăt că noi
cere administrativă nu a fost în faţa muncitorilor, să împros­ /) todată, deoarece nu poate fi bucu- (< borceagului, (plante premergă­ n-am fost zgîrciţi. Am executat 3 L în apa în care-l fierbem cîteva pi- ^
, rie mai mare pentru un om, decît toare porumbului) s-a executat praşile mecanice şi 2 manuale,
trasă la răspundere de către or­ păteze biblioteca cu cărţi noi a- dezmiriştitul. Toamna s-a făcut natural fără muşuroi. Prin aces­
’ aceea de avedea că strădaniile ) arătura adîncă, iar în primăvară te praşile am distrus buruienile [ caturi de oţet sau sare de lămîie ? j
ganizaţia de bază pentru lipsu­ părute şi să organizeze diferite r
’ lui, munca lui, e încununată de
rile ce existau în asigurarea recenzii asupra unora dintre ele. t ...o cană de lapte cîntăreşte 100
condiţiilor optime de muncă în Pentru întărirea disciplinei în j succes. ( C gr. făină; 150 gr. g r is ; 150 gr. j
secţii. Multe secţii aveau gea­ muncă, organizaţia de bază a > Se naşte, şl pe bună dreptate, < zahăr ; 200 gr. unt ?
muri sparte şi erau nesatisfăcă­ îndrumat organizaţia de tineret întrebarea: Cum am reuşit să do- ( [ ------------ -- -------- i
tor încălzite, fapt ce îngreuna din fabrică, ca în cadrul adună­ bîndim asemenea realizări î Răs- < ţ ...o lingură plină cu vîrf cîntăreş- t
munca. Neasigurîndu-se la timp rilor genenale să discute atitu­ punsul trebuie căutat în acea zi de f cu o săptămînă înainte de însă- oare ar fi extras o mare canti­ L t e : 30 gr. u n t; 25 gr. făină ; 30 gr. j
şi în cantităţi corespunzătoare dinea celor indisciplinaţi. Pre-
combustibilul necesar s-a ajuns gătindu-se astfel tovarăşele Eva ianuarie, cînd noi, furnaliştii de Ia mînţare, s-a trecut cu cultivato­ tate de apă şi substanţe hrăni­ [ zahăr ; 30 gr. gris ? 1
să se folosească pentru foc fur­ Gherman, Doina Bîrsan şi Ele­ furnalul nr. 1, am pornit iniţiaţi- : rul şi grapa peste întreaga su­ toare din sol şi am menţinut so­
dale de talpă sau piele oare na Drăghici care au avut abateri va de a îmbunătăţi zilnic indicele prafaţă. lul afinat, ceea ce a redus sim­ [ ' _]
scoteau un fum înecăcios şi un de la disciplină au fost ajutate, de utilizare a volumului util al fur- ţitor evaporarea apei. ...o pereche de piţigoi mămnea j
miros greu de suportat. să lichideze cu lipsurile ce le naiului cu cel puţin 10 la sută faţă ¦' Din propria noastră experien­
aveau şi să devină muncitoare j de media realizată în anul trecut. ţă am învăţat că însămînţînd Muncind în felul arătat, noi I în curs de 21 de zile 40.000 de o- 1
Cu ocazia analizelor făcute, harnice şi disciplinate aşa cum I Am sporit indicele de utilizare, a porumbul mai devreme, se ob­ ¦ara obţinut o recoltă care întrece
s-au făcut simţite şi alte lipsuri, sînt tovarăşii Vasile Jeler şi Ma- ţin recolte mai mari. Avînd te­ cu 1.200 kg. pe cea realizată de ţ mizi, iar o pereche plfigoi cu ^
printre oare şi slaba activitate ria Man II, care datorită muncii
lor disciplinate îşi depăşesc lună ţ puii lor distrug într-un an 120.000 i
lor. de lună sarcinile de plan cu 15—
36 la suta. Organizaţia de tine­ L de ouă de diferiţi gîndaci ? J
Pentru lichidarea acestor lip­ ret a fost îndrumată de aseme­
suri organizaţia de bază şi-a în­ nea să organizeze unele confe­ > crescut producţia. Pentru a ajunge renul pregătit, am semănat po­ ţăranii muncitori individuali. ! ...sîmburii ele prune, vişine, caise I
tocmit în primul rînd un plan de rinţe cu tinerii. Pînă în prezent
acţiune în care s-au prevăzut s-au organizat conferinţe despre însă la sporirea acestui indice cu rumbul pe la jumătatea lunii a- LADISLAU SZOK ( sînt otrăvitori ? Consumarea aces-
sarcini conorete pentru fiecare „Disciplina în muncă — factor ) peste 15 la sută faţă de cel planl- prilie, cu aproape 2 săptămîni brigadier — G.A.C. [ tor sîmburi în cantităţi mari (de la -j
membru de partid. Aceştia au important în realizarea şi depă­ ) ficat am muncit mult. înaintea ţăranilor individuali. „Petofi Sandor — Deva t 50—70 în sus), poate provoca gra- ]
fost îndrumaţi să participe la şirea planului“, „Cum trebuie să
consfătuirile de producţie, să fa­ muncim pentru a ne ridioa nive­ După cum se ştie, o şarjă începe L ve otrăviri şi uneori chiar moartea. 1
că propuneri concrete pentru îm­ lul profesional“ etc.
bunătăţirea muncii şi să combată de la încărcare. Ai calcar, ai cocs, 19.000 kg. cartofi Ia hectar ( Aceasta se explică prin faptul că
cu tărie lipsa de disciplină de In ultima perioadă organiza­ ai minereu bun — ai fontă bună. - ( sîmburii de caise, prune şi vişine •)
oare mai dau dovadă unii tineri. ţia de bază din fabrică şi-a exer­
Ca rezultat al muncii depuse de citat cu -mai multă competenţă Nu ai materiale bune — nu ai nici c Secretul realizării acestei pro­ Semănatul l-am făcut în pri­ f conţin un glucozid-amigdalina — H
comuniştii Matei Lidian, loan dreptul de control asupra con­ ducţii, constă în pregătirea te­ mele zile a le . lunii aprilie, pe
Drăgoi, Simion Cosma şi alţii, L fontă bună. De aceea, prima noas- < renului în bune condiţiuni, fo­ brazdă după plug şi am folosit L care in stomac şi intestine se des- î
desfăşurarea consfătuirilor de ducerii administrative. Ea a a- losirea unei seminţe bune şi a- sămînţă aleasă din timp. Trebuie
producţie s-a îmbunătăţit mult. n-alizat aproape lunar modul cum / tră grijă a fost de a încărca fur- { plicarea lucrărilor de întreţinere să arăt că am ales pentru să­ r compun în glucoza şi acid sinilic. ^
se preocupă conducerea admi­ la timp. Cum am lucrat noi ? mînţă cartofi sănătoşi de mări­
In cadrul acestora muncitorii nistrativă de bunul mers al pro­ ; naiul cu materiale astfel pregătite, ] Terenul pe oare am însămînţat mea oului de ,găină şi chiar mai I Acidul sinilic provoacă otrăvirea
cartofii a fost cultivat în anul ¦mari. La semănat am pus în fie­
îneît topirea să se desfăşoare in ( 1955 cu porumb. înainte de cul­ care cuib cîte 2—3 cartofi şi pu­ [ mergînd de la cazuri uşoare Ia 1
tura porumbului, pe acest teren ţină cenuşă. Aceasta a făcut ca ţ cazuri mortale. Efectul otrăvitor ai j
cele mai bune condiţiunl. Pentru , a fost lucernă mai mulţi ani la plantele să răsară bine şi să
rînd. Deci a fost un teren cu o crească lujeri viguroşi.
aceasta, am luat legătura cu cei de ( structură bună şi cu suficiente L sîmburilor r,u poate fi înlăturat -j
substanţe hrănitoare. Ne-am îngrijit ca prăşi lele să
la încărcare şi le-am cerut să cear- < le facem în momentul cel mai [ prin păstrare îndelungată, prăjire ^
In toamna anului 1955, după optim. S-au executat 2 praşile
nă bine de tot calcarul, cocsul şi \ recoltarea ‘porumbului, terenul a mecanice, complectate manual. L sau fierbere. 1
fost arat adînc cu tnactorul.
chiar minereul, lucru ce s-a făcut ţ Deoarece gospodăria colectivă Ceea ce a contribuit mult la ob­ [1
s-a inaugurat numai în luna I ...ficaiul nu se întăreşte la gătit •)
întocmai. S martie 1956, nu am mai avut ţinerea producţiei de 19.000 kg.
timp să îngrăşăm terenul. To­ ^ dacă îl spălaţi cu laple în loc de j
Pentru a menţine în furnal o ; cartofi la hectar a fost şi faptul
tuşi, pentru a pregăti cît mai (• apă şi-l săraţi numai la sfîrşit, ^
temperatură optimă, constantă am ' că am cultivat cartofii pe un
bine pămîntul, în primăvară [ înainte de a-l servi la masă? J
luat legătura cu cauperiştii pen- < sol mai nisipos, care se pretea­
l-am anat din nou şi cu 2—3 zi­
tru a nu schimba des temperatura. L ză bine la această cultură.
le înainte de însămînţare l-am
In acest scop, am urmărit ca pre- ş MIHAILA DIMITRIU Un frumos succes
discuit.
dezbat acu-m cu simţ de răspun­ ducţiei şi de crearea celor mai ' siunea dintr-un cauper în altul să preşedintele G.A.C. arfisfic al pionierilor
dere problemele producţiei şi fac bune condiţii de muncă pentru din Turdaş
/ se schimbe, pe cît posibil, doar de din Brad
propuneri preţioase. De pildă muncitori; Ca urmare, în mo­ | două ori într-un schimb. Am urmă- ^ Echipa artistică a Casei pio­
într-una din cosfătuirile de pro­ mentul de faţă se iau măsuri nierilor din Brad — pregătită
> rit să lucrăm cu o temperatură cît / cu rîvnă de un grup de profesori,
a prezentat pînă acum două
ducţie s-a făout propunerea ca pentru încălzire centrală, ame­ L mai ridicată la vîntul suflant. De J spectacole în sala clubului ,7
pentru creşterea productivităţii najarea secţiilor şi repararea tu­ Noiembrie" din acest oraş, cu
muncii să se introducă sistemul turor stricăciunilor. asemenea, am respectat înălţimea i piesa „Regina zăpezilor" după
de muncă pe bandă rulantă. A- o temă de Andersen.
precilnd ca bună această pro­ Avî-nd asigurate toate condi­ optimă de încărcare a furnalului, >
punere, conducerea întreprinderii ţiile pentru desfăşurarea unei şi Spectacolele sau bucurat de
a creat condiţiile necesare apli­ mai temeinice -munci, organiza­ precum şi graficele de descărcări. < un deosebit succes. Sala plină
cării ei şi în curînd va fi' intro­ ţia de bază de la fabrica „Ar­ de fiecare dată, a aplaudat cu
deleana“ din Alba Iulia va pu­ Eliminarea timpilor morţi am ob- < căldură strădania colectivului de
tineri amatori. Interpreţii au ju­
< ţinut-o prin repartizarea judicioasă \ cat foarte bine, stăpîni pe ges­
> a sarcinilor pe fiecare om din bri- \
/ gadă în parte şi prin executarea >
dus sistemul de muncă pe bandă tea să lupte cu şi mai mult suc­ j micilor reparaţii în timpul mersu- !i Săraîntă bună — recolte bogate
rulantă. Odată cu aceasta, pro­ ces pentru mobilizarea întregu­ s lui neredus. Curăţenia locului de In satul nostru se vorbeşte a- Cu toate, că timpul a fost deştul
deseori despre faptul că oricît de secetos, ploile oare au căzut
ducţia fabricii va spori cu aproa­ lui colectiv al fabricii la apli- ( turnare a fost mereu în atenţia de bun ar fi pămîntul, dacă în- ceva mai tîrziu, şi au găsit să-
sămînţezi sămînţă proastă, re­ 'mînţa^în pămînt, au ajutat mult
pe 200 la sută faţă de producti-._ oarea în viaţă a hotărîrilor par­ noastră, iar controlul aparatelor de
vitatea actuală. tidului şi guvernului. măsurători s-a făcut în permanenţă.
Organizaţia de bază a pus ac- ‘ '*!? : ..........V.PLŢAN Verificarea gurilor de vînt prin lu­
nete, evacuarea zgurei şi analiza colta va fi slabă. Deşi se cu­ la răsărirea plantelor. turi şi replici — degajaţi. S-au
ei operativă s-au făcut în perma­ noaşte bine acest lucru, sînt pu­ Primăvara devreme, mai pre­ distins pionierii: Maria Florea,
nenţă.
Nu pot încheia fără să amintesc ţini acei care-l aplică în prac­ cis atunci cînd s-a putut intra Horea Mica, Mihai Costina,
în cultură, s-a grăpat întreaga Gheorghe Tutunaru, Olimpia
contribuit şi prof. Emilia Gher-
organizaţiei de bază nu-şi înde­ s sămînţeze după trifoi şi porumb. se repete lucrarea. Cînd grîul a Echipa s-a pregătit ca să dea
plinesc sarcinile prevăzute în
planul de muncă. ţiei de bază. Este necesar ca în ' AVRAM CULDA ) Pentru a pregăti cît mai bine ajuns la coacerea în pîrgă, am reprezentaţii la Gurabarza, De­
cel mai scurt timp să se ia mă­ Şef de brigadă la furnalul I terenul, îndată după cosirea tri­ început secerişul şi îndată ce s-a va, Baia de Criş etc.
suri în vederea îmbunătăţirii ac­
din Combinatul siderurgic j foiului ara făcut o arătură a- terminat l-am transportat la
Hunedoara dîncă de 18—20 cm. cu tractoa­ arie. Rezultatul muncii noastre
rele S.M.T.-ului, grăpîndu-le în în comun s-a soldat cu o produc­ Magazin de confecţii
acelaşi timp. Cu 7—8 zile îna­ ţie de 2.180 kg. grîu la hectar.
Pe şantier a sosit o fată zut şi în definitiv am trecut inte de însămînţare, s-a făcut o Avînd în vedere că producţia me­ In comuna lila a fost deschis
peste greutăţi mai mari. Vreau arătură superficială şi s-a însă­ die obţinută de restul ţăranilor un nou magazin de confecţii.
POVESTIRE să construiesc înţelegeţi ? Să mînţat tot de către S.M.T. muncitori din sat este de numai Acest magazin, dotat cu tot mo­
1.400 kg. la hectar, producţia bilierul necesar, este aprovizio­
— Ce să faci tu, ţîncule, cram la evidenţă. In 1951, nu construiesc t Nu vreau să trec Pe terenul oare a fost cultivat realizată de întovărăşiţi este des­ nat cu confecţii de bună cali­
m-au mai putut ţine. Se des­ m intr-un loc unde a fost un cu porumb, (6 ha.), îndată după tul de bună. tate. Aceasta face ca el să fie
acolo ? chisese şantierul „Stadionul 23 mare şantier şi mie să-mi fie recoltarea lui, s-au împrăştiat zilnic vizitat de numeroşi ţă­
Am plîns. Degeaba. In curte cîte 20 tone bălegar de grajd la PETRU LUPU rani muncitori.
August" şi eu nu puteam lip­ ruşine. Eh, ce fericire simt eu hectar şi s-a arat. In jurul datei secretar al întovărăşirii
se făceau pregătirile pentru ple­ si. Am stat acolo pînă în 1953 cînd merg pe la stadion ori pe de 2 octombrie s-a însămînţat.
carea la şantierul Sama-Sara- la fabrica de confecţii. Mă simt agricole din Bîrcea Mare
jeve din Iugoslavia. Am pîndil cînd s-a terminat. Am fost de parcă ar fi toate ale mele.
cîna nu era nimeni şi m-am comandantul brigăzii a 31-a şi Stropitul de iarnă al pomilor — mijloc eficace
ghemuit într-o ladă de campa­ in comitetul U.T.M.al şantieru­ Am venit aici, continuă ea de combatere a păduchelui din San-Jose
nie. M-au găsit la Porţile de lui responsabilă cu fetele. S-a cu însufleţire, deoarece mă în­
Fier. Nu m-au mai trimis îna­ terminat însă şi stadionul. A- cearcă de mult un gînd. Am Stropitul de iarnă al pomilor mul cu ulei horticol şi al doi­ mite şi foarte apreciate pe pie­
poi. Am lucrat acolo pînă la 3 tunci am cerut să fiu trimisă auzit că nici o femeie nu e mi­ este o lucrare de strictă necesi­ lea cu produse pe bază de ni- ţele oraşelor.
la Bicaz. M-au trimis. La în­ ner. In mină mai lucrează ele tate pentru livezile regiunii noa­ troortocrezol. Nu este indicat a
ianuarie 1947 cînd ne-am în­ ceput, am lucrat la sectorul dar, miner aşa, adevărat nu-i stre. In plantaţiile vechi, infec­ se face tratamente repetate nu­ De asemenea la G.A.C. Daia
tors în ţară. Imediat apoi, am Stejarul, apoi am fost luată în niciuna. Ei bine, eu vreau să tate puternic de păduchele din mai cu ulei horticol întrucît e- Romînă, pe cele 6 ha livadă tî-
plecat pe şantierul A.P.A.C.A. cadrul comandamentului de ajung miner I San-José, această lucrare are oa xercită în acest oaz o acţiune nără unde s-au aplicat corect
din Bucureşti, unde s-a con- şantier. In 1955 am fost la Fes­ efect imediat diminuarea inten­ dăunătoare asupra pomului pro- stropirile, putem spune că nu
siruii fabrica de confecţii „Gh. tivalul tineretului de la Var­ Afară se făcuse tîrziu şi ful- sităţii atacului, iar aplicarea dueîndu-i asfixierea. avem înlecţie a păduchelui din
Gheorghiu-Dej". Aici, am cu­ şovia, iar după ce m-am în­ guiala se ostoise. Lumina din consecventă în mai mulţi ani a San-Jose, iar pomii tineri s au
cerii insigna de brigadier frun­ tors... stropirilor poate duce la lichida­ înainte de stropire pomii tre­ dezvoltat puternic şi cu o scoar­
taş. După 6 luni am mers. în fereastră se prelungea afară, rea acestui duşman. In livezile buie să fie bine curăţiţi de cui­ ţă netedă şi curată.
urma cererii mele, la Bumbeşti- Aici, Caterina s-a oprit. S-a aşternînd o făşîie cu seînteieri tinere şi noi înfiinţate, stropiri­ buri de omizi, uscături, muşchi,
uitat lung la fulgii ce se ju­ argintii. Fetişcana tăcuse şi le apără materialul tînăr de in­ licheni în scopul ridicării efica­ Statul democrat-popular a ve­
Livezeni. Aici lucrase tata ca cau prin dreptul ferestrei, apoi ochii ei încăpăţînaţi se luptau fecţie şi distrug eventualele fo­ cităţii tratamentului. In cazul nit în ajutorul pomicultorilor fi-
defin ut. Mă apucase o furie şi a întors ruşinată privirile. ~ cu amintirile. Se gîndea la ta­ care apărute. cînd aceste lucrări preliminare nanţînd din bugetul său com­
oarbă şi munceam cît mă ţi­ ta, la mama, la cele două mor­ nu se execută, stropitul dă re­ baterea păduchelui din San-Jose.
neau puterile. Noi tineretul con­ Am cunoscut un băiat. La în­ minte cu cîte două cruci de Un mare avantaj în executa­ zultate slabe. Prin secţiunile agricole raiona­
struim pentru noi, pentru ţară. ceput era cumsecade, bun. brad, ori la dragostea ei ne­ rea stropirilor de iarnă ale po­ le funcţionează numeroase echi­
Tata lucrase aici ca puşcăriaş. Cum să vă spun, ne împriete­ fericită ? Cine ştie... milor îl constituie faptul că pomul In raionul Sebeş funcţionea­ pe plătite de stat, iar cultiva­
Afiînd zbuciumul meu, tovară­ nisem. Am greşit însă. Mihai lipsit de frunze şi organe tinere ză 7 echipe de stropit pomi în torilor din comunele oare nu in­
şul, Pavel Constantinescu, co­ nu era cel pe care-l cunoscu­ Uneori zîmbea. Revedea suportă concentraţia de soluţie, in­ principalele bazine pomicole. tră în naza de activitate a aces­
mandantul şantierului, m-a tri­ sem la început. Era rău, egoist, secticide şi fungicide, mult mai Experienţa practică a arătat că tor echipe li se pune la dispozi­
mis cu o întreagă brigadă de lăudăros. Din cauza lui am probabil şantierele ' prin care bine decît vara, ceea ce măreşte în acolo unde tratamentele chimice ţie în mod gratuit materialul şi
fete la Salva-Vişeu. Am lucrat plecat la Buftea dar, a venit fusese, prietenii, visurile ei. mod simţitor eficacitatea trata­ împotriva păduchelui din San- aparatura necesară efectuării
clapă mine. A fost luat în co­ mentului. Soluţia de polisulfu- Jose au fost corect aplicate, po­ stropirilor asigurîndu-li-se şi a-
în sectorul 12 Săcele şi în 16 mandament şi de acolo a în­ Privind-o, vedeam parcă ti­ ră de calciu, bunăoară, este fo­ mii fiind scăldaţi în soluţie, iar sistenţă tehnică.
tunete pînă în 1949. Atunci am cercat să mă intimideze. Insă neretul nostru, cu bucuriile, ne­ losită în stropirile de iarnă în lucrările pregătitoare s-au exe­
mers în Lunca Prutului la Şi- cazurile, greşelile şi visurile lui concentraţie de 20 la sută, iar cutat în condiţiuni bune, fructele In aceste condiţiuni atît de a-
viţa. Atît mă obişnuisem pe a trecut şi a sta ! Tineretul nostru care ca şi Ca- în stropirile de vară de 2 la su­ obţinute, în special merele, sînt vanfcajoase este de datoria fie­
şei tier îneît îmi era imposibil Acum, iarna, s-au închis terina, are sufletul aprins de tă. In acelaşi timp, pomul lip­ aproape lipsite de prezenţa pa­ cărui pomicultor de a sprijini în
să irăiesc în altă parte. La Şi- ură împotriva trecutului, tine­ razitului. mod practic acţiunea de comba­
viţa am construit viaducte pînă unele lucrări şi n-aveam ce face retul nostru care alături de pă­ sit de frunze este mult mai ac­ tere a păduchelui din San-Jose,
în aprilie cînd am fost luată rinţi construieşte viitorul. $.i nu Asemenea rezultate s-au ob­ contribuind prin aceasta la re­
la comandamentul brigăzilor toţi brigadierii acolo. De aceia ştiu de ce îmi persistau în ure­ cesibil unei stropiri. facerea livezilor şi în consecin­
am sosit aici. Nu trebuia să chi cuvintele Caterinci care se ţinut în satele Răchita, Purcă- ţă la creştera producţiei de fruc­
pentru muncă voluntară din fiu sţngurâ. Am fost trimişi 15 repetau la nesfîrsit: Se recomandă a se face 2 tra­
Bucureşti. Nu-mi plăcea însă dar ceilalţi n-au vrut să vină. reţi şi Strungari. Merele prove­ te
această muncă de birou. Lu­ Spunea unul, Ludoşan, că la „Vreau să construiesc înţe­ tamente pe iarnă şi anume pri- Ing. NICOLAE ALBU
ilricani e greu. Nu l-am ere- legeţi? Să construiesc!" lai nite din -aceste sate sînt renu-
-** XV de afară, iarna ne privea cu
ochii vrăjiţi, măiestrind bro­
derii de ghiată pe geamuri.
V. TOPOLOGEANU
W \yW vV W