Page 28 - 1957-02
P. 28
Pas: 4. DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 672
Oamenii muncii din Australia
vor să cunoască ţările socialiste
Lucrările celei de a V î-a sesiuni — De asemenea ei cer interzicerea experienţelor R. P. Chineză Avîntul industriei alimentare
a So vietu lu i Su p rem a l U. R. S. S. cu bombele atomice în apele australiene — Anul trecut producţia de za istă 83 de diferite fabrici de a-
hăr, de conserve şi de produse cest fel. In noile fabrici proce
MOSCOVA. — In şedinţa comună din 5 februarie a Sovietului Uniunii şi Sovietului Naţionalităţilor ale SYDNEY (Agarpres). — CHINA NOUA transm ite: lactate a fost de 2-3 ori mai sul de producţie a fost complet
Sovietului Suprem al U.R.Ş.S., deputatul M. G. Pervuhin, prim vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al Ziarul „Sydney Tribune“ anunţă că, cu prilejul conferinţei mare decît în anul 1952. Pro automatizat.
U.R.S.S., preşedintele Comisiei economice de stat de pe lingă Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. pentru planifica anuale de la Sydney a Uniunii muncitorilor australieni, s-a ce ducţia de uleiuri comestibile
rea curentă a economiei naţionale, a prezentat raportul cu privire la planul de stat de dezvoltare a economiei na rut interzicerea experienţelor cu bombe atomice în apele austra a înregistrat de asemenea o înainte de eliberare, în Chi
ţionale a U.R.S.S. pe 1957. liene, precum şi trimiterea unei delegaţii de muncitori în ţările creştere de 21 la sută faţă de
anul 1952. na nu existau decît cîteva mici
După raportul prezentat de M. G. Pervuhin, a fost ascultat raportul prezentat de A. G. Zverev, ministrul socialiste. fabrici de conserve. In nrezent
Finanţelor al U.R.S.S., cu privire la bugetul de stat al U.R.S.S. pe anul 1957 şi cu privire la îndeplinirea bu La conferinţa acestei Uniuni, care numără peste 170.000 In urma construirii de noi în China se numără 26 de mari
getului de stat al U.R.S.S. pe anul 1956. rafinării şi extinderii fabricilor
de membri, s-a cerut guvernului central austnalian ca sumele existente, în ultimii patru ani fabrici de conserve, înzestrate
necesare pentru explozii atomice să fie destinate construirii de capacitatea de producţie a a- cu maşinile cele mai moderne.
drumuri, spitale, şcoli, cămine şi altor lucrări de utilitate publică. cestora a crescut cu 250.000
tone de zahăr. China exportă mari cantităţi
De asemenea s-a hotărît să se ceară partidului laburist din de conserve.
Australia să trimită o delegaţie de oameni ai muncii în Uniu In regiunile cu păşuni ale
nea Sovietică, R. P. Chineză şi celelalte ţări de democraţie Producţia de vinuri şi lichio
populară. Mongoliei Interioare şi ale ruri a fost anul trecut de 3 ori
provinciei Ileilunţzian au fost mai mare decît în 1952. S-au
Creşterea continuă a puterii economice a statului sovietic Revendicările patriotice şi democratice construite numeroase fabrici alocat fonduri pentru extinderea
ale studenţimii japoneze noi de produse lactate. Aci ex
oglindită în planul de stat pe 1957 fabricilor de lichioruri din pro
vinciile Sansi şi Guicijou.
In prima parte a raportului şi de preluorare a metalelor v,a truirea şi darea în exploatare TOKIO (Agerpres). — TASS Japonia şi Okinava unităţi mi
transm ite: litare atomice, să înceteze ex
său, M. G. Pervuhin s-a oprit creşte cu 10,2%. din investiţiile capitale de stat, tinderea bazelor militare în Ja
Federaţia pe întreaga Japo ponia şi să accepte revizuirea
pe scurt asupra rezultatelor în In 1957 se va acorda o deo precum şi din mijloacele popu nie a organizaţiilor studenţeşti, tratatului de la San Francisco R .C e h o s lo vacă © Cel mai mare zăcămînt de
care numără în rîndurile sale şi anularea pactului de securi minereu de magnezită
deplinirii planului pe 1956, an sebită atenţie dezvoltării indus laţiei cu ajutorul creditelor de peste 250.000 de membri a tri tate americano-japonez şi a
mis la 5 februarie o telegramă acordului .administrativ, să nu
în oare Uniunea Sovietică a fă triei materialelor de construcţii stat, a caselor de locuit cu o parlamentului englez în care pună piedici stabilirii relaţiilor In apropiere de oraşul Ko- milioane de metri cubi de pă-
protestează împotriva experi sice au fost descoperite vaste mînt. Minereul de magnezită
cut un mare pas înainte pe ca şi, în primul rînd, industriei ci suprafaţă totală de 46 milioane mentării armei nucleare pe in diplomatice dintre Japonia şi zăcăminte de magnezită care va fi extras cu ajutorul celor
sula Christmas şi cere renun China, să îndeteze experimenta sînt cele mai mari din centrul mai moderne mijloace de me
lea construirii comunismului. mentului. Se prevede ca produc metri patraţi sau cu 28% mai ţarea la aceste experienţe. rea armei nucleare în zona O- Europei. O nouă carieră va fi canizare. Specialiştii au pre
deschisă aici, pentru care vor zentat o nouă propunere cu
Planul de stat de dezvoltare a ţia de ciment să sporească cu mare decît în 1956. Keniţi Koiama, preşedintele ceanului Pacific. fi necesare munci de deschide
C.C. al Federaţiei, a anunţat de Keniţi Koiama a declarat u- re la suprafaţă pentru înlătu privire la sortarea magnezitei
economiei naţionale a U.R.S.S. 3,6 milioane de tone, sau cu Raportorul s-a referit în con asemenea în cadrul unei confe rarea pămîntului de deasupra
rinţe de presă că Federaţia a nui corespondent al agenţiei pînă la o adîncime de 150 me brute cu ajutorul unor lichide
pe 1957 — a arătat apoi M. G. 14,7% în comparaţie cu 1956, tinuare la ridicarea continuă a elaborat o serie de revindecări TASS că Federaţia consideră tri. In total vor fi îndepărtate
pe care intenţionează să le în- drept principala sa sarcină dez de deasupra carierei peste 9 grele, ceea ce va spori produc
Pervuhin — porneşte de la sar producţia elementelor şi cons bunăstării materiale a poporu mîneze noului ambasador al voltarea luptei pentru menţine
S.U.A., Mac Arthur, la sosirea rea păcii, pentru democnaţie şi ţia de magnezită cu 80 — 90
cinile principale trasate de Con trucţiilor prefabricate în beton lui sovietic, la sporirea venitu acestuia la Tokio. Federaţia ce educarea democratică a tinere la sută.
re guvernului S.U.A. să renun tului, pentru îmbunătăţirea vie
gresul al XX-lea al P.C.U.S. pen armat va creşte de peste 1,5 ori lui naţional şi la creşterea nu ţe la planul de a staţiona în ţii studenţimii japoneze.
tru cel de al 6-lea cincinal. In etc. mărului muncitorilor şi funcţio
conformitate cu hotărîrea plena Planul pe 1957 prevede dez narilor.
rei din decembrie a C. C. al voltarea continuă a industriei Planul de stat al economiei E m rn
P.C.U.S., principala atenţie este uşoare şi textile. Producţia de naţionale pe anul 1957 prevede
îndreptată spre asigurarea nevoi ţesături de in va spori cu 10,2%, dezvo’tarea continuă a reţelei Speidel va conduce manevrele
lor economiei naţionale în ce de ţesături de lînă — cu 3,6%, de şcoli, pregătirea de şi mai
priveşte combustibilul, metalul, de ţesături de mătase — cu mulţi specialişti pentru toate ra de toamnă ale forţelor armate N .A .T .O .
cimentul şi alte materiale şi ma 4,7%, de încălţăminte de piele murile economiei naţionale, dez
terii prime necesare pentru în — cu 6,7%. Se prevede de ase
deplinirea planurilor de produc menea sporirea producţiei de ţe voltarea ştiinţei, s-au prevăzut
ţie şi construcţii, dezvoltării con sături de bumbac.
măsuri pentru dezvoltarea ocro
tinue a agriculturii, lărgirii pro Pe baza succeselor obţinute în tirii sănătăţii, pentru dezvolta
d u cţii mărfurilor de consum domeniul agriculturii, în 1957 se rea economiei republicilor unio
popular, îmbunătăţirii conside prevede sporirea continuă a pro nale. BONN, (Agerpres). Ziarul mai anunţă că repre
rabile a situaţiei construcţiilor După cum anunţă ziarul „Ge zentanţi ai comisiei Bundesta-
de locuinţe şi ridicării continue ducţiei de mărfuri alimentare. Trecînd la problemele comer neral Anzeiger“, la manevrele gului pentru problemele apără
a bunăstării materiale şi a ni In comparaţie cu anul trecut, ţului exterior, M. G. Pervuhin de toamnă ale forţelor armate rii vor pleca săptămîna viitoa
velului cultural al poporului so producţia de zahăr va spori cu a scos în evidenţă lărgirea re ale N.A.T.O. care se vor des re la Paris pentru a discuta la
9,5%, producţia de produse lac făşura pe teritoriul R.F. Ger sediul N.A.T.O. problema „Co
mane vor participa unităţi ale laborării tehnice, militare şi or
vietic. tate va spori în comparaţie cu laţiilor economiei naţionale a noii armate vest-germane. Con ganizatorice“ dintre N.A.T.O. şi
ducerea manevrelor o va avea autorităţile militare competente
In comparaţie cu 1956, creş 1955 de două ori, producţia de U.R.S.S. cu economia ţărilor noul comandant al trupelor te din Republica Federală Germa-
restre ale N.A.T.O. din Euro n a “.-
terea volumului global al pro carne şi produse de carne — cu străine, şi în primul rînd cu ţă pa centrală, generalul vest-ger- R P. Albania : O nouă clădire pe Bulevardul Stălin la Tirana
ducţiei industriale a fost stabi 13,3%, va spori de asemenea rile de democraţie populară. man Speidel.
lită la 7,1%, dintre care produc R. P. Bulgaria @ Noi staţiuni de proiecţie
ţia mijloacelor de producţie producţia altor produse alimen Planul de stat pe anul 1957 a plantelor
tare. în vederea desfăşurării cu
(grupa „A” ) — la 7,8% şi pro Raportorul a arătat că lucră prezentat spre examinare sesiu succes a combaterii dăunători a plantelor care vor fi bine uti
lor .şi bolilor plantelor agrico late. In această regiune se află
ducţia obiectelor de consum torii din agricultură au obţinut nii, a spus în încheiere M. G. le, anul acesta la staţiunile de peste 200.000 de decari de
maşini şi tractoare din R.P. grădini şi livezi de pomi fruc
(grupa „B“) —- la .5,9%. anul trecut mari succese. Totuşi Pervuhin, dovedeşte creşterea Bulgâria se creează 52 de noi tiferi şi peste 140.000 de decari
staţiuni de protecţie a plante de vii. In afară de aceasta,
In 1957 se prevede extragerea ritmul creşterii producţiei agri continuă a puterii economice a Actualitatea internaţională lor. înzestrate cu cele mai mo gospodăriile agricole coopera-
a 446,2 milioane tone cărbune. cole nu este satisfăcător deo statului sovietic, avîntul multi derne maşini şi cu preparatele iive de muncă cultivă sfeclă
Se prevede ca extracţia de pe camdată. Aceasta se referă în lateral al tuturor ramurilor e- Statele Unite şi refuzul tilor americani pen-.ru o călă chimice necesare, staţiunile vor de zahăr pe o suprafaţă de
trol să ajungă la 97 milioane deosebi la producţia de carne, Israelului torie în R.P. Chineză. ajuta gospodăriilor agricole peste 100.000 de decari.
cooperative de muncă să fe
tone — cu 16% mai mult decît ouă, lînă, sfeclă de zahăr şi cul conomiei naţionale a Uniunii rească culturile agricole de împreună cu cele 52 de noi
boli şi dăunători.
în 1956. Producţia de gaze v.a turi oleaginoase. Pentru îndepli Sovietice. ® De la conferinţa de presă „Mica Europă“ staţiuni create pe lîngă S.M.T-
In regiunea Pleven se creea
creşte cu 7,7 miliarde metri nirea sarcinilor trasate pentru ţinută marţi de Dulles, presa ză şase staţiuni de protecţie uri numărul staţiunilor de pro
remarcă îndeosebi pasajele în
cubi, sau cu 57% în comparaţie cel de-al 6-lea cincinal este ne Şedinţa de legătură cu poziţia S.U.A. faţă ® La Bruxelles s-iau întru tecţie a plantelor din Bulga
cu anul 1956. Se prevede pro cesar să se sporească simţitor nit din nou miniştrii de Exter ria va atinge 144.
ducţia :a 38,1 milioane tone fon ritmul anual de creştere a aces m iercuri dim in eaţă
tă, 51,5 milioane tone oţel şi tor ramuri ale producţiei. de refuzul Israelului de a înde ne ai celor şase ţări ale „foirii
plini rezoluţiile O.N.U. cu pri Europe“ (Franţa, Germania oc
39,5 milioane tone laminate (în M. G. Pervuhin a vorbit apoi MOSCOVA (Agerpres)’. — vire la retragerea trupelor isra- cidentală, Italia, Belgia, Olan
afara producţiei de metal în în despre problemele dezvoltării TASS transmite : eiiene de pe teritoriul egiptean. da, Luxemburg) pentru a încer
Comentatorii arată că deşi Du ca încăodată să definitiveze
treprinderile industriei locale) ^ transporturilor feroviare, mari In Palatul Mare al Kremlinu lles şi-a exprimat speranţa că textele tratatelor privitoare liă
time, fluviale şi auto şi a tele lui îşi continuă lucrările cea de Israelul va respecta rezoluţia aşa numita „piaţă comună“ şi R. D, Germană f Pregătirea de ucenici pentru
Raportul conţine de asemenea comunicaţiilor. Astfel, de pildă, a Vl-a sesiune a Sovietului Su O.N.U. prin răspunsurile sale ia „Euratom“ (comunitatea a- h'.TTI IJ, IMII1BW I.H W JiU I U I Bi'IHUI UIJLiI - K W construcţii navale
sarcini de plan în ce priveşte alocările pentru electrificarea prem al U.R.S.S. al celei de a g J.m.T JU I1
metalurgia metalelor neferoase căilor ferate vor creşte de peste 4-a legislaturi. La 6 februarie, şi şcoli profesionale. Aprox
şi industria chimică. două ori. ora_ 10 dimineaţa, s-a ’ deschis el a instigat de fapt pe proteja tcmică europeană). întreaga industrie a con mativ 1200 de ucenici loci
şedinţa Sovietului Uniunii, pre ţii săi de la Tel-Aviv să nu se- După cum se anunţă la strucţiilor navale din RD Ger iese în 15 cămine.
In 1957 se va întări conside Planul pe anul 1957 stabileş zidată de deputatul Pavel Lo- Bruxelles persistă divergenţele mană a fost complet recon
rabil baza energetică a ţării. te volumul investiţiilor capitale banov, preşedintele Sovietului retragă din teritoriul Gaza şi în legătură cu aceste planuri d; struită în anii de după război. In prezent în cele patru mai
Producţia de energie electrică de stat la 175 miliarde de ruble Uniunii. De atunci au fost construite şantiere navale din R.D. Gei
va fi de 211,2 miliarde kwh. (fără a se fi recalculat după noile golful Akaba. inspir:- tie americană avînd peste 500 de nave de mare to mană de pe litoralul Baltici
preţuri unice). Se vor construi Deputaţii au trecut la discu naj — pînă la 10.000 de tone. 5000 de ucenici sînt pregăti
Construcţia de maşini care de asemenea numeroase obiec tarea planului de dezvoltare a La aceeaşi conferinţă, Dulles drept scop accentuarea scindă Fiecare din aceste şantiere na în cadrul cursurilor de doi ;
reprezintă baza progresului teh tive folosindu-se sursele de fi economiei naţionale şi a buge vale dispune de un combinat trei ani. (Agerpres).
nic al tuturor ramurilor econo nanţare necentnalizate şi mijloa tului de stat al U.R.S.S. pe a- a recunoscut că a fost criticat rii Europei în blocuri ostile. A-
miei naţionale, v.a căpăta o cele organizaţiilor cooperatiste. nul 1957. Primul a luat cuvîn- de învăţămînt pentru ucenici
nouă dezvoltare în planul pe a- tul deputatul Ivan Semin, pre în Senat în cadrul examinării cordul de principiu dat de ma
nul 1957. Faţă de o sporire cu Se prevede creşterea conside şedintele Comisiei bugetare a „doctrinei Eisenhower“, dar a joritatea reacţionară a parla Succesul grevei de îa uzinele „ForcL
7,1% a volumului global al pro rabilă a construcţiilor de locu Sovietului Uniunii, care a pre subliniat că nu intenţionează mentului francez nu poate as din Anglia
ducţiei industriale, producţia in să demisioneze în curînd. cunde faptul că burghezia fran
ceză se teme tot mai mult de
Dulles n-a reuşit să justifice faptul că aceste planuri promo
în faţa corespondenţilor refuzul vează interesele Germaniei occi
dustriei constructoare de maşini inţe. In 1957 se prevede cons- zentat un coraport. de a elibera paşapoarte ziariş- dentale în dauna celor franceze.
Rămîn în urmă uriaşele sec Oin activitatea feroviarilor din 1, P. 0. Ssreeani căilor ferate se întîlnesc erate-! LONDRA (Agerpres). •«— obţinut reprimirea a 4 dinţi
ţii ale uzinei refăcute de re Te mari şi mici de bombe, um La 5 februarie muncitorii de aceştia ; administraţia a refl
paraţii de locomotive şi vagoa un an lucrează cu Sin Hun Ci Se simţea însă lipsa de meca le lagăre trebuiau înlocuite du plute cu apă. Unele cratere dej la uzina din Dagenham a fir zat însă să reprimească pe :
ne, noul depou, trec în goa jon. In curînd eî se va înscrie nici şi s-a trecut atunci la in pă un parcurs de 3.000 — pe lanurile de orez au foşti mei de automobile „Briggs Mo cincilea. Muncitorii au accept:
nă macazurile, semafoarele la cursurile pentru mecanici de struirea în grabă a tineretului. 6.000 km, în prezent, datorită transformate de ţărani în mici să reia lucrul cu condiţia ca <
şi viaductele. Cu un zgomot pe lîngă depoul feroviar din Cu ajutorul specialiştilor sovi eforturilor mecanicilor de loco rezervoare de apă. tor Bodies“ (filială a uzinelor să fie reprimit în 48 de ore, î
asurzitor, trenul trece pe sub Phenian. Sin Hun Cijon este etici, dificultăţile au fost înlă motivă, lagărele nu se deterio Ford) au reiuat lucrul după o
un mare pod metalic şi în mulţumit de munca fochistului turate. In prezent, calificarea rează, chiar după un parcurs Aceste cratere amintesc1 grevă de 10 zile declarată în caz contrar ei vor continua gr:
construcţiile acestuia parcă ră său care dă dovadă de con majorităţii mecanicilor de lo de 25.000 km. După părerea multe lucruri lui Sin Hun C i-, semn de protest împotriva con va. Lupta muncitorilor greviş
mîn în suspensie rotocolele de ştiinciozitate şi de dragoste fa comotivă s-a ridicat simţitor. Iui Sin Hun Cijon, nici acest jon. In timpul războiului el a cedierii ilegale a 5 organizatori a fost condusă de un comiţi
fum. In apropiere se înşiră ţă de locomotivă. nivel nu constituie o limită. condus sub focul bombarda sindicali de secţie. Greviştii au d? grevă ales de ei.
frumoase case de cărămidă — Se desfăşoară lupta pentru mentelor, spre sud trenuri în -.
locuinţe ale muncitorilor, con Pak In Hvan aruncă neobo remorcarea trenurilor cu tonaj Situaţia este similară şi în cărcate cu tancuri şi muniţii, MAGAZIN
struite în anii de după război. sit cărbune din tender în fo sporit. Profilul căii este com ce priveşte economia de cărbu în timpul ofensivei armatei
car, dă ajutor lui Ivim Son U. plex, muntos, suprastructura ne. In republică există zăcă populare. Intr-un rînd el con-1 SIMBÄTA 9 FEBRUARIE 1957
Parcurgînd suburbiile Phe este uzată. De aceea norma de minte importante de cărbune ducea un tren încărcat cu ma
nianului, trenul dezvoltă o vi Privind cu încordare drumul, greutate a trenului este de nu slab. Pentru a se putea folosi teriale de război foarte impor SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
teză crescîndă. El goneşte prin Sin Hun Cijon fredonează o mai 850 tone. Totuşi Sim Hun cărbunele local în focarele lo tante. De şapte ori trenul lui j
faţa unor vulcani stinşi, prin melodie — cîntecul feroviari Cijon conduce cu siguranţă tre comotivelor este nevoie de a fost supus bombardamente-1 DEVA: Tata, mama, nevasta şi eu ORAŞTIE: Infidelele (film italian)!
faţa lanurilor de orez acoperite lor coreeni. Cîntecul se încheie nuri de cîte 1.200 de tone şi multă pricepere. Un grup de lor, locomotiva şi vagoanele au \ (filmfrancez); HAŢEG: Aida (film ita BARU MARE: Bel Ami (film fran
de zăpadă, prin faţa unor nu cu următoarele cuvinte: chiar mai grele. Nu s-a ajuns mecanici cu experienţă de la fost ciuruite de gloanţe şi pro-i lian); PETROŞANI: Intr-un magazin cez); ALBA-IULIA: Prietene de
meroase sate şi aşezări. fără eforturi mari la aseme depoul din Phenian, din care iectile. Toţi tovarăşii lui S in ( universal (film sovietic): ZLATNA: noapte (film francez) ; SE B E Ş: Roşu
— „Conducem trenul spre nea rezultate. Fruntaşii au Hun Cijon au fost ucişi. Ma-. Othelo (film sovietic) : 1LIA: Cava şi negru (film francez) : SIMERIA i,
Mecanicul de locomotivă Sin Phenian — capitala noastră. convins pe ceilalţi, iar astăzi face parte şi Sin Hun Cijon. nevrînd cu pricepere el a reuşit \ lerul fără lege (film italian) ; APOL- Papa dolar (film m aghiar); T E IU Ş:
Hun Cijon, un om de statură toţi mecanicii conduc trenuri şi-a propus să elaboreze o me să salveze trenul cu preţioase-. DU DE S U S : lartă-mă (film italian ); Muzică cu bucluc (film sovietic): LO-
mică, cu tenul închis şi cu Şi azi şi mîine' de peste 900 tone. todă sigură de valorificare a le încărcături. Pentru această1 BRAD: Micul lustragiu (film indian): N EA : Feroviarul (film italian).
zîmbet cald, priveşte cu atenţie fără avarii, cărbunelui slab. Feroviarii din faptă i s-a conferit titlul de o -1
drumul. Mina lui ţine cu pute In prima perioadă de după Phenian şi-au atins scopul — noare de Erou al RPD Coree SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
re maneta schimbătorului de fără avarii... “ război, situaţia era grea în această metodă se extinde cu ne.
mers. Din timp în timp el dă ceea ce priveşte materialele lu- succes. Datorită acestui fapt PROGRAMUL’ 1 : 6,00 Muzică uşoa masă cu boierul“, basm popular rusesc;
o comandă prelungă „atenţie“, Transportul mărfurilor de brefiante. S-au folosit înlocui statul realizează importante e- Cursa este pe sfîrşîte. Ieşind ră : 6,45 „A sosit poştaşul“ ; 7,10 Jo
sau „robinete“ însoţitorilor lui mare importanţă pentru econo tori, s-a îmbunătăţit sistemul conomii. din ultimul tunel, trenul frî- curi populare din ţările vecine; 9,30 20,15 Muzică de dans.
— ajutorul Kim Son U şi tî- mia naţională, sporirea greută nează la coborîre şi se opreş Emisiunea pentru copii şi tineret Cu
nărul fochist Pak In Hvan, în ţii garniturilor, munca fără a- de debitare a lubrefianţilor. Deşi au trecut trei ani de la tezătorii, Fr. Nansen : „Spre Pol“ ; PROGRAMUL II: 14,03 Din prelu
vîrstă de 20 de ani. Tatăl său varii, economisirea cărbunelui terminarea războiului, urmele te la staţia Sinsoncion. Mărfu 11,03 Melodii populare romîneşti; 11,45
a căzut în luptele împotriva şi a lubrefianţilor — pentru a- Drept rezultat consumul de u- acestuia sînt încă vizibile. Ele Sfaturi gospodăreşti; 12,10 Din muzi crările de folclor ale compozitorilor,
cotropitorilor, iar mama lui a ceasta luptă feroviarii coreeni, pot fi observate printre altele rile au fost aduse în termen. ca popoarelor; 15,05 Program muzi
fost ucisă de o bandă ameri pentru a realiza aceste obiecti lei s-a redus considerabil. ia căile ferate, care au fost su cal alcătuit la sugestia elevilor şi stu noştri; 17,15 Tribuna radio: acad.
cană. Din 1953 Pak In Hvan puse bombardamentelor celor După repaus, brigada va lua denţilor ; 17,55 „Compozitorul săptă
lucrează la calea ferată ; de ve muncesc Sin Hun Cijon şi Este de o mare importanţă mai înverşunate. De-a lungul mânii“ : uverturi de R ossini; 18,30 Din prof. Vasile Mîrza vorbeşte despre
doi ani el este fochist, iar de tovarăşii săi. în primire o nouă garnitură şi cele mai cerute melodii populare ro
buna îngrijire a locomotivelor. mâneşti; 19,55 Emisiunea „Noapte bu „Originea şi evoluţia omului“ ; 19,00
După încheierea armistiţiu se va îndrepta înapoi spre nă, copii“ : „Cum a stat săracul la
lui din Coreea volumul trans In timp ce înainte vreme une Phenian. Muzică de d a n s; 20,03 Concert ghici
porturilor a crescut simţitor.
(Agerpres)'. toare ; 23,55—0,50 Muzică de dans.
Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 8,15î
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00 f
22,00; 23,50 (programul I ); 14,00;
16,00; 18,00; 20,00; 21,00 şi 23,00
(programul II). >
Redacţia fi administraţia ziarului str. 6 Martie nr,9, Telefon: 188—189. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. - T ip a r u l Întreprinderea Poligrafică 'de'S tat Deva.