Page 29 - 1957-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ/-VĂ !
Anul IX. Nr. 673
mwiwaHiwffirani
După victoria în alegeri
Muncă însufleţită în regiunea noastră Prin natura sa, minerul nu
Noi realizări
ale furnalişfilor
din Călan
Continuînd şirul succeselor
obţinute în cursul lunii ianua­
rie, furnaliştii de la uzina „Vic­
toria“ — Călan, se străduiesc
să sporească producţia de fon­
tă.
In primele 6 zile ale lunii fe­
bruarie, făcînd cîte trei descăr­
cări pe schimb, ei au reuşit să
obţină realizări deosebit de im­
portante. De pildă, furnaliştii
care deservesc furnalul nr.l
şi-au depăşit planul cu 56%, iar
cei de la furnalul nr. 2 cu
13,35%- Pe întreg sectorul fur­
nale planul a fost depăşii cu
31,37%.
Fonta elaborată este de bună
calitate. Declasatele au fost re­
duse sub procentul admis cu
76% la furnalul nr. 1 şi cu
66% la furnalul nr. 2. Pe în­
treg sectorul furnale, declasa­
tele s-au redus cu 74% sub
procentul admis.
Aceste succese deosebite se
datoresc echipelor de furnalişti
de la furnalul nr. 1, conduse de
maiştrii Iosif Ştefănescu, Io-
sif Bîrlea şi Gheorghe Bîra, ca­
re au elaborat cu 11,25%,
12,91% şi respectiv 24,93% mai
multă fontă, precum şi echipe­
lor de furnalişti de la furnalul
nr. 2, conduse de maiştrii Ioan
Crişan, Ioan Moraru şi Mun-
teanu Ionaşcu, care au elaborat
cu 15%, 24,16% şi respectiv
16,20% mai multă fontă.
Piese turnate
peste plan
In secţia turnătorie a uzinei
„Victoria“ — Călan munca
pentru sporirea producţiei de
piese turnate se desfăşoară cu
avînt. Numai în primele 6 zile Il-a condusă de tov. Gheorghe urenţiu Vişchi, Grigore Mora- invită prietenul înăuntru. Au prietenul în costumul de miner.
ale lunii februarie, turnătorii
au produs peste plan 3,5% mai
multe tuburi şi fazoane, cu
112,4% mai multe piese meca­
nice, cu 53,1% mai multe ra­
diatoare şi cu 43,2% mai multe
vase emailate.
Planul global eh producţie al derea de exploatarea şi preluc­ prioara 185% ; marmoră de la
turnătoriei a fost depăşit în a- rarea marmorei „Bampotoc“, Alun 125% ; piatră de la Bam­
ccastă perioadă1cu 15,3%. Prin­
tre echipele fruntaşe sînt şi ce­
le conduse de turnătorii Fran-
cisc Mavruşca, de la tuburi, A- rezultate bune.
dolf Stempel de la piese meca­ Iată ce arată aceste calcule : rîrile plenarei C.C. al P.M.R. peitoriul ales, sub conducerea tov. Ştefan Gali.
nice, Constantin Creţu şi
Gheorghe Ciubuc, care au obţi­
nut depăşiri cuprinse între
14 — 24%.
Să răspîndim larg experienţa valoroasă
în formarea de întovărăşiri agricole!
încă de Ia plenara C.C. al P.M.R.
din 3-5 martie 1949, partidul nostru
a dat importanţa cuvenită formelor
simple de cooperare în munca de
transformare socialistă a agriculturii. dăcina în aceea că munca politică
¦Una din aceste forme, care antrenea­
ză cele mai largi mase ale ţărănimii
muncitoare, este întovărăşirea agri­
colă.
Prin munca ce se desfăşoară în co­
mun, pe suprafeţe mai mari, fără ha­
turi, cu maşinile S.M.T., în condiţii
agrotehnice mai bune, prin produc­
ţia mai mare ce se obţine, întovără­
şirea apropie pe ţăranii muncitori de
cooperativele agricole de producţie
şi de gospodăriile colective.
In întovărăşiri, ţăranii muncitori
văd prin propria lor experienţă prac-
lică de ce e avantajos pentru ei să
meargă pe drumul socialist in agri­
cultură.
In regiunea Craiova, organizaţiile
de partid au dobîndit o experienţă
bogată în formarea de întovărăşiri.
Majoritatea membrilor întovărăşiri­
lor din această regiune o formează
ţăranii mijlocaşi. Lucrul acesta dove­
deşte încă odată că ‘ întovărăşirea a-
gricolă este o formă de coopera­
re în producţia agricolă larg, acce­
sibilă maselor de ţărani muncitori
şi de aceea trebuie să-i dăm o aten­
ţie cît mai tnare.
Experienţa dovedeşte că principala
greutate în crearea de noi întovără­
şiri şi în lărgirea celor existente o
formează schimburile de teren, mai
ales acolo unde pămîntul este mai
divizat. Această greutate îşi are ră-
Sîmbăta, 9 februarie 1957
însufleţiţi de marca victorie Î11
alegeri oamenii muncii din regiu­
nea noastră obţin pe zi ce trece
succese cit mai grăitoare in pro­
ducţie.
Iată cîtcva din ştirile spsite la
redacţie şi care oglindesc acest
fapt:
Colectiviştii
se pregătesc pentru
campania
de primăvară
In cadrul gospodăriei colecti­
ve din Miercurea funcţionează
de mulţi ani un curs agrozoo­
tehnic. Participînd la lecţiile
predate la acest curs, colectiviş­
tii au putut învăţa multe lu­
cruri folositoare. Ei şi-au putut
da seama, de exemplu, de rolul
însemnat pe care îl are sămînţa
de calitate în sporirea producţi­
ei la hectar. Tocmai de aceea,
membri acestei gospodării co­
lective acordă o marc atenţie
pregătirii seminţelor pentru
campania de primăvară. In a-
cest scop s-au făcut probe de
germinaţie la fiecare specie de
sămînţă în parte.
După ce s-a aflat' că toate se­
minţele au o putere de încolţire
de peste 96%, colectiviştii au
început condiţionarea lor. Au
fost condiţionate pînă acum
peste 1.000 kg. sămînţă de grîu
de primăvară, 1.200 kg. orz,
5.500 kg. orzoaică şi alte se­
minţe.
Ion Rachieru
corespondent te produse agricole.
Au dovedii că planul poate fi realizat
Normatorul şef trase o linie
sub coloana de rînduri şi începu
să adune: 3+8+1...
In primele 6 zile ale lunii fe­
bruarie, 183 tone aglomerat
peste plan. Realizările pe bri­
găzi situează în frunte brigada
Maleescu cu o depăşire a pla­
nului de 7%, urmată de briga­
da IlI-a condusă de tov. Simi-
on Arrneş cu un procent de re­
alizare a planului de 102 la sută.
Activitate intensa — rezultate bune
Acum două zile la întreprin­ sa 230% ; marmoră de la Că­ — Vin, acuma sînt hotărît.
s-au încheiat calculele privind
realizarea planului de produţie
pe luna trecută. Activitatea in­
tensă a acestui colectiv a dai
Valoarea producţiei globale a
fost realizată în proporţie de
161,35%, iar pe sortimentele
principale, plănui s-a realizat
astfel : marmoră de la Monea-
VLADIM1R GHEORGHIU
secretar al C.C. al P.M.R.
pentru formarea de întovărăşiri s-a
început cu ţăranii care au terenul
răspîndit în diverse locuri din hota­
rul comunei.
Munca a fost însă mult uşurată
cînd a fost aleasă suprafaţa de te­
ren unde cei înscrişi aveau cel mai
mult pămînt. Schimburile de teren
au fost mai puţine şl mult mai uşor
de făcut, mai ales acolo unde au
fost formate cîteva perimetre de fer­
tilitate şl distanţă diferită. Astfel, ţă­ de teren şi 95 întovărăşiri la care
ranii care au schimbat pămînt au pri­
mit pămînt de aceeaşi calitate şi la
aceeaşi distanţă, schimburile făcîndu-
se pe cale de bună înţelegere.
Uneori însă, pentru comasarea su­
prafeţei de teren a celor înscrişi în
.întovărăşire au fost alese locuri unde
puţini întovărăşiţi aveau pămînt sau
aveau V suprafaţă mică. Unii ţărani
se înscriau cu pămîntul cel mai pu­
ţin fertil sau cel mai depărtat de co­
mună, cu toate că aveau pămînt mai
bun şi mai aproape. Desigur că e
foarte greu în asemenea condiţii să
se, realizeze schimburile de teren. Din
această cauză, la crearea unor' înto­
vărăşiri s-a muncit vreme. îndelunga­
tă cu rezultate slabe, efectuîndu-se
un număr mare de schimburi.
In toate cazurile schimburile de te ­
ren au constituit o greutate deosebi­
tă. Munca pentru efectuarea schim­
burilor a răpit o mare parte din timp.
AGENŢIILE DE PRESĂ
Datorie împlinită
Sus pe platformă, macaralele
aleargă de la un cuptor la al­
tul, troacele se încarcă şi se
golesc, cuptoarele cu un duduit
înfundat revarsă flăcări de par­
că ar vrea să alunge oamenii
din faţa lor.
La cuptoarele Siemens Mar­
tin din Hunedoara se munceşte
intens. Dorinţa de a grăbi şar­
ja, de a da mai mult oţel pa­
triei prinde viaţă.
Dozajul corect, încărcarea,
topirea şi afinarea făcută cu
respectarea procesului tehnolo­
gic au adus succesul. Aproape
60 tone oţel elaborat zilitic pes­
te plan în primele 6 zile ale lu­
nii februarie. Pe bună drepta­
te oţelarii din echipele conduse
de Aurel Stanciu, Gheorghe
Chihaia, Alexandru Petrovici, e-
chipc fruntaşe pe oţelărie,
spun :
— Ne-;am făcut şi ne vom
face întotdeauna datoria.
Valorifică
produse agricole
După apariţia rezoluţiei ple­
narei C.C. al P.ALR. din de­
cembrie 1956, numărul ţărani-
'or muncitori oare-şi valorifică
produsele prin cooperative, a
crescut simţitor.
Numai în decurs de cîteva zi­
le, numeroşi ţărani muncitori
din satul Bretea Streiului au va­
lorificat prin cooperativă 750 kg.
grîu, 60 kg. seoară, 60 kg. fa­
sole şi însemnate cantităţi de a l­ la ţintă.
Prin acest succes, colectivul
fabricii de aglomerare a Com­
binatului siderurgic Hunedoara
a dovedit că-i stă în putinţă să
devină un colectiv fruntaş pe
combinat, dovadă întărită şi
mai mult de realizările tov. La-
riu, Ilie Popa, Victor Smaran-
dache, Constantin Boboc şi al­
ţii, care au adus o contribuţie
însemnată la depăşirea planu-
tui.
potoc 205% şi la cioplitorie de
piatră 160%.
Aceste realizări sînt rodul
muncii susţinute a întregului
colectiv oare însufleţit de hotă- bm formaţiei artistice repetă de trei ori pe săptămînă
din decembrie anul trecut, lup­
tă cu hotărîre pentru traduce­
rea în viaţă a sarcinilor ce le
stau în faţă.
Sînt unii tovarăşi care consideră
că nu se pot crea sau lărgi întovă­
răşirile fără a se face schimburi de
teren. Aceşti tovarăşi se înşeală. Se
pot crea noi întovărăşiri şi lărgi cele
existente fără nici un schimb de te­
ren.
Acest lucru este dovedit de expe­
rienţa multor organizaţii de partid.
In ultimul timp în raioanele Ama-
i adia, Baia de Aramă, Băileşti, Ca­
lafat, Cujmir, Gura Jiului, Pleniţa,
Segarcea, Tg. Jiu din regiunea Cra­
iova, au fost constituite 16 întovă­
răşiri fără a se face nici un schimb
s-au făcut foarte puţine schimburi;
în cele mai multe cazuri a fost vor­
ba doar de mutarea unor ţărani
muncitori proveniţi din alte comune.
Aceasta a fost posibil datorită fap­
tului că munca nu a pornit de la
sfrîngera cererilor în primul rînd, ci
mai întîi s-au stabilt una sau, de
cele mai multe ori, cîteva tarlale cu
pămînt de diferite fertilităţi şi aflate nici un schimb de teren.
la distanţe diferite de sat; apoi a
început munca politică de convingere
pentru înscrierea în întovărăşiri a
celor ce aveau pămînt acolo
Astfel, s-a procedat în satul Ne-
goeşti din raionul Aniaradia, sal dc
deal, care cuprinde 521 familii cu
684 ha. pămînt arabil, împărţi! în-
tr-un mare număr de parcele. Aci
munca de lămurire s-a desfăşurat
simultan în 7 perimetre cu ţăranii
muncitori ce aveau păminturife
acolo. După o muncă perseverentă
desfăşurată de organizaţiile de par­
Constituirea Comitetului Naţional
4 pagini 20 bani
loan Avrămuf a devenit miner
este un om ca toii ceilalţi. De Din seara aceea au mai tre­
obicei tenace, chibzuit, el are
în ochi ceva din Luciul întune­
cos al cărbunelui. De aceea
poate, Ioan Avrămuf se tot îti-
virtea în jurul prietenului său,
Vasile Cioca, venit de sărbători
pe acasă, nemai slăbindu-l cu
întrebările.
— Mă Vasile, tu eşti mă?
— D-apoi dracu' nu-s, vezi
bine — îi răspunde acesta ri-
zînd. Sînt miner la Lorica şi
atît.
Acum un an, amindoi priete­
nii, se hotărîseru să se facă mi­
neri. Pînă la urmă însă, Avră-
muţ se răzgîndise, aşa că Cio­
ca plecase singur. Avrămuf îşi
invidia acum prietenul, îi pă­
rea rău că n-a plecat odată cu
el. Vasile vedea acest lucru şi-l
lot lua peste picior.
— D a, ce crezi tu, măi Ioni­
că. Miner nu poate deveni ori­
cine. Trebuie să fii hotărît, mun­
citor.
— D-apoi eu îfi fărim şi pia­
tra dacă vreau — ce-mi spui tu
mie lucruri d-astea?
— Dacă vrei, dar ca să vrei,
îfi mai trebuie şi o leacă de
minte.
Ori cit se umfla Cioca in hai­
nele lui orăşeneşti, cu cravată şi
guler alb, Avrămuf tot vroia să
mai ştie un lucru, aşa câ-l luă
mai pe departe.
’ — Şi după cit văd, o duci
bine!
— Slavă domnului, de asta
nu mă pot plînge.
— Da, da, sigur — îngînâ A-
vrămuţ, neştiind cum să ajungă
Cioca pricepuse însă cam des­ acum?
pre ce e vorba, aşa că începu şi Dimineaţa s-a înfăţişat în fa­
el să vorbească, parcă tot „în- ţa portarului minei.
tr-o doară" de viafa din mină,
cum cîştigă el peste 1.500 lei şi
multe altele.
Avrămuf era numai ochi şi
urechi. Uitase de horă şi de fete.
Nu-l vedea decit pe Cioca.
Seara, în dreptul casei lui, îşi
stat la taifas pînă noaptea tîr-
ziu. Nu se ştie ce şi-au spus, în­
să cină s-au despărţit, mama lui
Avrămuf a auzit în poartă cîte­
va şoapte, care au pus-o pe
gînduri.
— Şi, zici că vii negreşit?
In curînd va avea loc prima fază a concursului artistic
gamzat de U.C.E.C.O.M. Bucureşti. Echipa artistico-cultur
de pe lingă coojierativa „16 Februarie“ din Haţeg se pre-
teşţe intens pentru a participa la acest concurs. Astfel me
Programul acestor harnici artişti amatori se compune
dansuri populare, scenete şi monoloage, prin care sînt sat
zate apucăturile greşite ale unor membri cooperatori.
tid care au antrenai, un larg activ
format din deputaţi, ţărani munci­
tori, femei, tineret, muncă susţinută
cu pricepere şi de colectivul căminu­
lui cultural prin programele prezen­
tate, s-a izbutit ca 224 familii ce
erau vecine cu pămînturile să orga­
nizeze 6 întovărăşiri, cu o suprafaţă
totală de 272 ha., fără a se face nici
un schimb de teren. S-a ivit însă
greutatea că unii întovărăşiţi erau
înscrişi în două, în trei sau chiar în
patru întovărăşiri pentru că aveau
pămîntul în mai multe locuri. La ce­
rerea înlovărăşiţtlor, cele 6 întovă­
răşiri mici au fost unificate într-o
singură întovărăşire puternică cu nu­
mele „Unirea1.
După unificare numărul familiilor
a crescut la 392 cu 392 ha. teren.
Aceasta datorită muncii ce s-a desfă­
şurat cu vecinii din jurul perimetrelor.
Munca politică în acest sat conti­
nuă.. Este de prevăzut că, prin lăr­
girea cu gospodăriile învecinate, în­
tovărăşirea să cuprindă întreg satul'.
La fel a fost creată şi întovără­
şirea din comuna Gîrla Mare, raio­
nul Cujmir, unde s-au înscris 21 fa­
milii cu 52,61 ha. fără a se efectua
O caracteristică pentru toate înto­
vărăşirile create astfel este timpul
inai scurt de care a fost nevoie pen­
tru a se desfăşura munca politică de
convingere. Aceasta se explică prin
caracterul operativ şi concret al
muncii, loji cei din perimetru for-
mînd un lanţ ce trebuie luat verigă
cu verigă, om cu om.
In raionul Aniaradia, cele 25 în ­
tovărăşiri create în ultimul timp fără
sdiimburi sau cu foarte puţine schim­
buri de teren au luat fiinţă într-un
timp relativ scurt. Astfel 5 întovără­
şiri au fost create după 10 zile de
TRANSMIT:
• Sesiunea Sovietului Suprem al
U.R.S.S.
• Uniunea Sovietică sprijină drep­
tul la autodeterminare al poporului
cipriot.
• Concedieri masive în industria
electrică din Austria.
• Declaraţiile lui Eisenhower.
• Pături largi ale opiniei publi­
ce franceze sprijină lupta poporului
algerian.
• Reportaj din R. D. Germană:
„Regiunea Hale".
— Bine. Să vedem.
cut cîteva săptămîni, fără ca A-
vrămuf să se urnească cle-aca-
să. îşi făcea fel de fel de pla­
nuri, toate terminînclu-se la Lo-
nea. De plecat nu pleca însă. Ii
era greu, deşi era hotărît. II fi­
neau acasă tradiţia lui de făran,
locurile atît de dragi pe care le
cunoştea, care-l cunoşteau, tot
ce înflorise în bucurii ori săpa­
se în necazuri, copilăria şi ado­
lescenţa lui. Dorinţa atît de
frumoasă, de a deveni miner, se
pierdea parcă undeva, departe,
intr-un necunoscut de care-i era
frică.
Apoi maică-sa:
— Ionică mamă, sînt bătrînă
de-acum.
— Lasă mamă că n-o să te
uit eu pe dumneata. Ş-apoi râ-
mîne soru-mea acasă.
Mai intervenea şi cumnatul,
Aurel Ghiura, sudor la Teiuş.
— Apoi, eu cred că ar fi bine
să meargă. Uite şi eu lucrez în
altă parte, dar mereu n-ai loc
de mine pe-aici.
Totuşi Avrămuf nu pleca.
Văzîncl că nu mai vine, Vasi­
le Cioca îi trimise într-o dumi­
nică un bileţel: „Dacă nu vii ur­
gent nu te mai angajează”,
Avrămuf era la nunta unui
prieten cină l-a primit II citea
şi nu-i venea să creadă. Cum,
va să zică, din tot ce clădiseră
visele lui în atîtea săptămîni să
nu mai răminâ nimic? A plecat
fără nici o vorbă de la nuntă,
s-a dus acasă şi seara era în
trenul de Petroşani. „Cum e să
piardă omul", se tot mustra el,
De ce dracu’ n-oi fi plecat pînă
— II caut pe Cioca Vasile.
— Uite-l mă că veni în sfîr-
şit, se auzi lingă el vocea unui
miner ce tocmai se pregătea să
intre în şut. Cum de te urnişi,
frate?.
Avrămuf abia îşi recunoscu
— Mă mai angajează? —
bîigui el repede, încurcîndu-se.
— Cum să nu te angajeze?
Am glumit eu cu tine, că tare
„hotărît" te-ai mai dovedit. Hai
cu mine la direcţie!
...Ionică Avrămuf a devenit
miner. V. TOPOLOGEANU
N. Sbuchea
corespondent
muncă, 15 întovărăşiri în timp de 20
de zile şi 5 între 20 30 zile.
La Crearea multor astfel de întovă­
răşiri au fost folosiţi în munca de
convingere ţăranii muncitori din pe­
rimetru care erau de la început de
acord cu înscrierea în întovărăşire.
¦Munca acestor tovarăşi a dat foarte
bune rezultate. In comuna Breasta
raionul Craiova, pentru a întări în­
tovărăşirea din sat s-a ales un pe­
rimetru de peste 100 ha. In munca
pentru lămurirea ţăranilor muncitori
ce aveau pămînt aci au fost folosiţi
treptat toţi acei ce făceau cerere de
înscriere în întovărăşire. Au fost an­
trenaţi peste 40 tovarăşi. Aşa s-a
izbutit ca în scurt timp să se" facă
89 cereri cu 135 hectare fără a sp
schimba decît cîţiva ţărani muncitori
care nu erau din această comună.
Se vede deci limpede din exemplele
de mai sus că este posibil să se or­
ganizeze întovărăşiri fără a se face
nici un schimb de teren sau schim­
buri neînsemnate.
Din experienţa dobindită pînă in
prezent se constată că întovărăşirile
se pot crea mai uşor pornindu-se de
la stabilirea mai multor tarlale, cu-
noscînd pe ţăranii care au terenuri
în acele tarlale şi organizînd mun­
ca politică pentru lămurirea lor să
se întovărăşească, urmînd ca apoi,
cu timpul, în urma unei munci po­
litice de zi cu zi, întovărăşirea să se
lărgească prin înscrierea vecinilor,
iar întovărăşirile mici din sat să se
unească în întovărăşiri mai mari.
Trebuie sprijinite însă îndeaproa­
pe organizaţiile de bază din sate ca
să-şi creeze în jurul lor un larg ac­
tiv format din elementele cele mai
(continuare în pag. 3-a)
pentru organizarea celei de a 50-a
aniversări a răscoalelor ţărăneşti
din 1907
Miercuri după-aniiază a avut loc la
Consiliul de Miniştri adunarea de
constituire a Comitetului Naţional
de organizare a celei de a 50-a ani­
versări a răscoalelor ţărăneşti din
1907, potrivit hotărîrii C.C. al P.M.R.
şi Consiliului de Miniştri.
Au participat tovarăşii: Chivu Stoi­
ca, Gheorghe Apostol,. Miron Con-
stanlmescu, Constantin Pîrvulescu,
acad, prof. dr. C. I. Parhon, acad.
prof. Tr. Săvulescu, •M. Gh. Bujor,
Tudor Arghezi, Cezar Pelrcscu, Za-
haria Sţ'ancu, academicieni, ţărani
participanţi la răscoalele din 1907,
muncitori care au susţinut răscoa­
lele ţărăneşti, activişti de partid şi
de Stat, scriitori,. compozitori, artişti
plastici- care au închinat opere ma­
rilor mişcări ţărăneşti din ţara noas­
tră.
Adunarea, a fost deschisă de tova­
răşul Chivu Stoica,' preşedintele Con­
siliului de Miniştri, care a arătat că
marile răscoale ţărăneşti împotriva
jugului burghezo-moşieresc, ¦ pentru
pline, pămînt şl libertate reprezintă
o pagină glorioasă în istoria poporu­
lui şi a mişcării, revoluţionare din
ţara noastră. .' t
Vorbitorul, a amintit . cu cită cruzi­
me au Tost reprimate răscoalele de
către burghezie şl moşicrlme şi a sub­
liniat sprijinul pe care l-a acordat
mişcarea muncitorească1ţăranilor răs­
culaţi.
Comitetul Naţional de organizare
pentru a 50-a aniversare a răscoalelor
din 1907
M. Gh. Bujor, preşedintele Asocia­
ţiei foştilor deţinuţi şi’ deportaţi poli­ participant la răscoala din comuna
tici antifascişti, preşedinte;
— Acad. Tudor A rghezi;
— Acad. Cezar Petrescu ;
— Constantin Pîrvulescu ;
— Acad. Zaharia. Stancu, vicepre­
şedinţi.
Gheorghe Adamache, muncitor din
G alaţi; participant la răscoalele din
1907; Vasile Anagnoste, vechi paiii-
pant la mişcarea muncitorească ex­
pulzat în anul 1907; Gheorghe Apos­
tol ; Dumitru Ariciu, ţăran participant
la răscoala din comuna Sîngeru, re­
giunea P lo e şii; Filip Avrămescu, ţă­
ran participant la răscoala din comu­
na Popînzăleşti, regiunea Craiova.
Corneliu Baba, pictor. Dumitru Va­
sile Bălan, ţăran participant la răs­
coala din comuna Copalău, regiunea
Suceava ; Chivu S toica; Anica Condu-
rache, ţărancă participantă la răscoala
din comuna Ibăneşti, regiunea Sucea­
va ; Miron Constantinescu; acad.
Petre Constantinescu-Iaşi; Constanţa
Crăciun; Vasile Cristache, prim-seere-
tar al Comitetului regional Bucureşti
al P.M .R.; acad. Constantin Daicovi-
c lu ; Constantin Duniitrescu, ţăran
participant ’la răscoala din comuna
Frunzaru, regiunea P iteşti; Ion
Dumitrescu, compozitor; Petru Du-
mitriu, scriitor, Gheorghe Giieor-
ghiu-Dej; Dr. Petru Groza ; Con-
Pregătiri pentru campania
agricolă de primăvara
Succesul campaniei de primăvară depinde în mare măsură dc felul
lin care ea este pregătită. De aceea membrii gospodăriei colective acordă o
mare atenţie acestei probleme. Ei se străduiesc ca în aceste zile să repare
[ maşinile şi uneltele, să asigure şi să condiţioneze seminţele, să transporte
^gunoiul de grajd pe terenul care urmează a fi însămînfat în primăvară. |
In clişee — (sus): Colectiviştii Bertalan Bela şi Antal Gaşpar de
la GA.C. „Petofi Sandor“ din Deva lucrează la condiţionarea seminţe-
1lor. (jo s): Fierarul Alexandru Andraşi, de la G-.A.C. „Petofi Sandor”
\din Deva lucrează la reparatul unneltelor agricole.
După ce a vorbit despre însemnăta­
tea internaţională a răscoalelor din
1907 tov. Chivu Stoica a spus: Idea­
lurile pentru care au sîngerat ţăranii
din 1907 s-au realizat de abia după
23 August 1944. Astăzi ţărănimea
noastră nu mai munceşte pe ogoarele
moşierilor şi arendaşilor; pămîntul şl
roadele lui îi aparţin. In satele pa­
triei noastre socialismul prinde pu­
ternice rădănici.
A fost constituit apoi Comitetul
Naţional de organizare -pentru a 50-a
aniversare a răscoalelor din 1907
Preşedinte al comitetului a fost de­
semnat Mihai Gh. Bujor, preşedintele
Asociaţiei foştilor deţinuţi şi depor­
taţi politici antifascişti, iar ca vice­
preşedinţi : acad. . Tudor Arghezi,
acad. Cezar Petrescu, Constantin Pîr­
vulescu, membru în Biroul Politic al
C.C. al P.M.R., preşedintele Institu­
tului de istorie a partidului şi acad.
Zaharia Stancu.
Tov. M. Gh. Bujor a prezentat apof
planul principalelor . manifestări ce
vor .avea loc cu , prilejul aniversării
răscoalelor ţărăneşti din 1907.
Au urmat ample discuţii.
La sfîrşit preşedintele Comitetului
Naţional de organizare a aniversării
răscoalei ţăranilor din 1907, M. Gh.
Bu’jo‘r1, a !făcut o am\ ptl¦ă expunere
asupra importanţei pe care j răscoa­
le le din ’ 1907 I au; avu¦t-'o t 'asu»„p1ra‘ ţa-
rănim» şi V rolului mişcării munci­
toreşti ! în sprijinirea acestora.
stantin Ştefan Gheorghe, ţăran
Inlorsura, regiunea ’ C raiova; Ilie
Grigore, ţăran participant la răscoale
din comuna Pădureţi, regiunea Piteşti;
acad. Iosif Iser, pictor; Ioan Jalea,
sculptor; Aurel Jiquide, pictor; Ja-
neta Safir-Maltus, sprijinitoarea răs­
coalelor ; Constantin Mănescu, vechi
participant la mişcarea muncitorească,
sprijinitor al răscoalelor; Alexandru
Moghioroş; Gheorghe Munteanu, ţă­
ran, cap de răscoală din comuna Biă-
geşti, regiunea Bacău; Paul Nicules-
cu-M izil; acad. Andrei Oţetea; acari.
C. I. Parhon: Ion P a s ; Ilarie Pore-
jan, ţăran participant la răscoale din
comuna Bălcescu, regiunea C raiova;
acad. Mihail R oller; acad. Mihail Sa-
doveanu; acad. Traian Săvulescu,
Florea Simedrea, ţăran participant li
răscoale din comuna Stăneşti, regiu
nea Bucureşti; Marin S u lică; învăţă­
tor din Bucureşti, sprijinitor al răs»
coaielor; Dumitru D, Toadcr, ţăran
participant la răscoale din comuna
Avrămeni, regiunea S uceava; Virgil
Trofin, prim-secretar al G. C. al
U.T.M.; Gheza Vida, sculptor; Vasile
Vîlcu, prim-secretar al comitetului re­
gional Constanţa al P.M .R.; Ion Gh.
Zagan, ţăran participant ia răscoale
din comuna Ruginoasa, regiunea
Iaşi.