Page 3 - 1957-02

Nr. 666 DRUMUL SOCIALISMULUI Fag. J

r —-255 1

IN ŞU T O întovărăşire Un nou bloc în oraşul Deoa

cu minerii din TELIUC FEBRUARIE'

rjîrîia şu l Cerna se scurge tele galerii ale sectorului II. — In privinţa asta, e greu ¦J Un nou furnal de mare
¦* învolburat printre sloiu­ Am aprins lampa cu carbid, şi să mă pronunţ. Toţi muncesc capacitate
rile de gheaţă. Dealurile ce am pornit spre abataje. De no­ cu inimă. Mai pricepuţi sînt Ieri după-amiază, după întîl-
străjuiesc satul Teliuc sînt a- tat că galeriile din Teliuc sînt Gaşpar Florincaş, Aurel An­ nirea care a avut loc cu candi­ La uzina siderurgică „Voroşilov"
coperite de zăpadă. Doar dea­ oarecum unice, prin faptul că, drei şi Samoilă Modîlcă — datul lor, Gherasim Popa, mi­ din Voroşilovsk (Ucraina), s-a ter­
lul de minereu, cu trepte şi ga­ datorită durităţii rocilor, nu perforatori, Radu Crăciunescu nistru al Industriei metalurgice minat construirea unui nou mare
lerii, a rămas descoperit. De sînt armate. Un neiniţiat, da­ şi Ion Modîrgă — încărcători. şi constructoare de maşini, ce­ furnal cu o capacitate de producţie
aci, din acest deal, minerii Te- că n-ar vedea liniile de trans­ E şi un tînăr ucenic, Nicolae tăţenii din Sibişel au mai rămas de 1700 tone fontă în 24 de ore. Fur­
liucului trimit furnalelor de la port, ar crede mai 'degrabă că Păun, în care îmi pun mari un timp în sală. nalul este înzestrat cu utilaje şi a-
Hunedoara şi Călan plinea a- parataje ultramoderne executate în
cestora — minereul. se află într-o peşteră naturală. speranţe, — O sărbătoare vine totdeau­ uzinele din IJ.R.S.S Oojnauda pro­
In sfîrşil, cu ajutorul unor — Parcă mi-a spus cineva na legată de altă sărbătoare. cesului de producţie este în întregi­
Iată acum, în cinstea alegerilor, me mecanizată şi autom atizai. A-
In carierele sectorului I. scări de lemn, ajungem în a- că de curînd aţi fost scos la inaugurăm întovărăşirea zo­ gregatul va funcţiona cu o presiune
bataj, la brigada bătrînului pensie. otehnică „3 Februarie“... sporită a gazelor sub gura de ali­
P ‘-le treptele carierei • acestui miner Ion Stănescu. Fiindcă — Asta aşa-î. Da din mină, mentare.
sector se află grămezi de nu l-am găsit imediat, am stat unde lucrez de peste 20 de ani, Miron Negriei, Petru Tonta,
rPineruii. Ele sînt rezultatul de vorbă cu minerul Gaşpar nu pot pleca uşor. Peste trei Dănilă Bîldea, Gheorghe Lomă- Turnarea fontei cu ajutorul
metodei de puşcare în masă a Florincaş, ajutorul şefului de ani poate.. De mă ţin picioa­ nar şi alţi membri ai celor 31 ultrasunetului
de familii care şi-au strîns 70
minereului. Ultima puşcătură brigadă. rele, nici atunci... de oi în întovărăşirea zootehni­ N. Nikotaicik, docent al Institutu­
că, au tresărit de emoţie. lui pentru transportul feroviar din
de circa 14-15.000 m.c. este una L-am lăsat pe experimenta­ Pentru lucrătorii de la P.T.T.R. s-a construit pe strada 23 R.S.S. Bielorusă, a elaborat procesul
Iată-ne, în sfîrşit, într-o fa­ August din Deva un bloc cu 12 apartamente. Fiecare aparta­ tehnologic de turnare a pieselor din
dintre cele mai mari realizate tul miner să-şi continue mun­ milie mare. pe drumul spre bel­ ment se compune din 2 camere, bucătărie, cămară şi baie. Noii fontă cenuşie sub acţiunea ultrasu­
şug şi fericire ! locatari s-au. şi mutat în acest bloc. netului.
vreodată la mina Teliuc, atît ca şi ne-am îndreptat spre o
Inaugurarea întovărăşirii din In clişeu: blocul P.T.T.R. Deva. Piesele turnate, obţinute din ma­
cantitativ cît şi calitativ. .0 lu­ — Cînd venim la schimb, a altă brigadă. Aci ne întîmpină satul Sibişel a stîrnit multă fră- terialele de şarjă obişnuite sub ac­
nă de zile vor avea de lucrat început tov Florincaş, verifi­ Ioan Tămaş, şeful brigăzii, ca­ mîntare printre locuitorii satu­ Spicuiri din planul de investiţii ţiunea Undelor ultrasbnore, sînt de
cele două escavatoare şi poate re, la întrebările noastre, ne lui. EUGEN DAMIAN calitate superioară. In cursul aces­
nici atunci nu vor termina de căm cu ranga fronturile de lu­ spuse: şi reparaţii al I. L. L. Deva pe anuî 1957 tui proces se crează o presiune u-
încărcat minereul. Deocamda­ corespondent riaşă care ajunge la mii de atmos­
tă, escavatorul sovietic tip „Vo- cru, pentru a nu rămîne copturi — Ne-a lual-o înainte tov. c întreţinerea şi gospodărirea 36 apartamente. Noile aparta­ fere şi provoacă o fărâmiţare a plă­
ronej“, primit în toamna anu­ de la puşcăturile din schimbul Stănescu. Totuşi, în 24 ianua­ Ţăranii muncifori fondului de locuinţe proprietatea mente ce se construiesc vor a- cilor de grafit şi a altor părţi com­
precedent. Pe urmă, împărţim rie, pe la orele 20, am termi­ statului, cît şi investirea de fon­ vea tot confortul necesar : încăl­ ponente ale fontei, ceea ce contri­
lui trecut din Uniunea Sovieti­ schimbul pe 3 fronturi de lu­ nat şi noi planul. Dacă ne-a contractează legume duri în construirea de noi locu­ zire centrala, baie, apă curentă buie ia obţinerea unei fonte avînd
cru pentru ca productivitatea luat-o înainte Stănescu, asta inţe sînt sarcini importante care etc. proprietăţile oţelului grafitizat.
că, lucrează la minereul rezul­ să fie cît mai mare. De pildă, se datoreşte în primul rînd In raionul Iliia, organele de stau în faţa întreprinderilor de
tat de la o puşcătură preceden­ la două fronturi se încarcă ma­ faptului că e mai experimen­ achiziţii tale O.C.L. Aprozar, locuinţe şi localuri. Prin restructurări şi amenajă­ O nouă presă de matriţat
terialul puşcat, iar la al treilea tat, şi brigada lui n-a avut de stînd de vorbă cu ţăranii mun- ri vor mai fi date în folosinţă
tă. Celălalt escavator, tip „Sko­ se perforează. De un timp în­ făcut atîtea rambleieri ca noi. oitori, iau făcut multe contractări Pentru buna întreţinere, gos­ în alte oraşe' ale regiunii 10-12 La uzina constructoare de maşini
da“, a fost reparat şi e gata Pentru asta, însă, nu-i nici o de legume şi zarzavaturi. Nu­ podărire şi construire de noi lo­ apartamente. De asemenea, sej de pe Ijora s-a terminat asambla­
coace, întrebuinţăm coloanele supărare. Ne străduim să-l a- mai în satul Brîsnic din comu­ cuinţe, I.L.L. Deva şi-a întocmit vor construi circa 20 de aparta­ rea prototipului unei puternice prese
să pornească ofensiva asupra pneumatice cu aer comprimat jungem din urmă, a încheiat na Lăpuşnic, pînă acum au fost un plan care prevede o serie de mente, locuinţe tampon, în care hidraulice pentru matriţarea piese­
ultimei puşcături. Dar să reve­ la susţinerea perforatoarelor, încheiate contracte cu ţăranii măsuri în această direcţie. să se miite locatarii din clădiri­ lor metalice de dimensiuni mari.
nim la primul. Iată-1 pe meca­ fapt care uşurează munca. Cît el. muncitori individuali, pentru le la care se fac reparaţii capi-j
nicul Ioan Rădoane în cabina despre rezultate, despre oa­ coa. 4 ha. Printre primii oare De pildă, în planul de inves­ tale, pe timpul cît durează aces­ Noua presă este un agregat a-
escavatorului. El manevrează meni, vă poate vorbi şeful bri­ Intr-adevăr, rezultatele a- au făcut contractări sînt tova­ tiţii al I.L.L. pe anul 1957 este te lucrări. vînd înălţimea unei clădiri cu două
cu abilitate braţul maşinii a că­ găzii. Iată-1 că vine!... cestor două brigăzi sînt grăi­ răşii Traîian Furcă, Ionică Jo- prevăzută construirea în oraşul etaje. In timp ce la presele de acest
rei cupă înghite de fiecare dată toare. E semnificativ să amin­ san, Sebastian Qercea, Fărău Deva, pe strada Eminescu a ţi­ Din fondul de reparaţii capi­ tip construite pînă în prezent se pu­
1 m.c. de minereu. Şiruri în­ tim că sectorul II, cu tot spe­ Rozalia şi alţii. nui bloc cu 11 apartamente, în tale se vor (¦©amenaja 3 clădiri teau matriţa piese cu un diametru
tregi de va gonete sînt umplu­ — Tovarăşii vor să ştie ce­ cificul lui subteran, a dat fur­ strada K. Marx un bloc cu 6 a- la Petroşani, 2 la Haţeg, 2 la mai mic de trei metri, dimensiunile
te cu preţiosul minereu. Numai va despre brigada noastră, se nalelor din Călan şi Hunedoa­ De asemenea, colectiviştii din partamente, în strada Filimon mesei de lucru şi puterea motoare­
în primele 24 de zile ale lunii adresă Florincaş şefului de ra aproape 700 tone de mine­ G.A.C. lila au contractat ou Sîrbu un bloc cu 21 aparta­ Hunedoara şi 7 la Deva. Pentru, lor noii prese asigură fabricaţia în
ianuarie, s-a extras din sectorul brigadă. reu peste plan, pînă la data O.C.L. Aprozar 2,70 ha. cu le­ mente. masă a unor piese matriţate cu o
de 24 ianuarie gume şi zarzavaturi. lucrările prevăzute în planul de suprafaţă de trei ori mai mare. Co­
I cu 924 tone de minereu mai — Dacă-i vorba de asta, Din cota de 95% (beneficii manda agregatului este concentrată
Mai multa atenţie investiţii şi planul de reparaţii la un singur pupitru şi se înfăp­
mult decît prevedeau sarcinile poftim, notaţi-vă : la 23 ianua­ din chirii), se va construi în tuieşte prin apăsare pe butoane.
învăţamîntului capitale s-a încheiat contract
de plan. Bineînţeles, alături rie, în jurul orei 12, brigada de partid ! Piaţa Unirii, un bloc cu 36 apar­
de escavatoristul Ioan Rădoa­ şi-a îndeplinit planul pe în­ ...Am ieşit din nou la supra­ pentru executarea lor eu Trus-I
ne. au mai; lucrat în schimbu­ treaga lună. Pînă la termina­ faţă. Soarele lumina parcă La sectorul vagoane din ca­ tamente pentru nefamilişti şi se
rile următoare escavatoriştii rea schimbului 3 din ziua de mult mai puternic. Jos, în mă­ drul complexului C.F.R. Sime- va face supraetajări la clădirile tul regional de construcţii loca-
Viorel Nandrea şi Petre Costes- 24 ianuarie am dat peste pla­ runtaiele pămîntului muncesc ria, cercul de studiere a Isto­
1 cu care şi-au adus de aseme­ nul lunar circa 200 tone mi­ oameni harnici, care zi de zi riei P.C.U.S., anuH, funcţionea­ din strada Horia nr. 6, 8 şi 10, le. Celelalte lucrări de reparaţii,
nea contribuţia la succesele ob­ nereu. La drept vorbind, noi asigură furnalelor noastre pîi- ză defectuos. Din cei 12 tovarăşi
lucrăm în contul lunii aprilie. neâ cea de toate zilele — mi­ care au fost înscrişi în acest unde se va construi un bloc cu împrejmuiri etc. se vor executa |
ţinute. cerc nu frecventează decît jumă­
Sus, în vîrful dealului, echi­ — Şi ce oameni mai buni nereul. tate. Tovarăşii Aurel Moga, Ioan în regie proprie de către I.L.L.
pa comunistului Ioan Şişu son­ aveţi în brigadă ? ' GH. TAUTAN Lupu, Teodor Munieanu şi alţi
membri şi candidaţi de partid,
dează găurile cu foreza tip care au cerut să fie încadraţi în
invăţămîntul politic, continuă să
„Uraleţ“, pentru o viitoare puş­ lipsească nejustificat.

care. De data aceasta se va ex­ Organizaţia de bază poartă o La un curs agrotehnic
vină serioasă pentru acest lu­
perimenta o puşcare neobişnu­ C U PLA N U L LU N A R ÎNDEPLINIT cru. Ea riu‘'s-a-'interesat, n-a
ită prin proporţiile ei, cu 24 controlat felul cum se desfăşoară
invăţămîntul de partid şi nici nu
găuri de sondă dispuse în for­ La fabrica de tricotaje a luat măsuri în privinţa lichi­ In cadrul’ gospodăriei agrico­ rile agricole prevăzute de agro­
dării lipsurilor şi mobilizării le colective „Drumul lui Lenin“ tehnica înaintată, specifice con­
mă de triunghi echilateral. Du­ In ziua de 29 ianuarie colectivul fabricii de tricotaje din Sebeş şi-a rea­ cursanţilor de a frecventa cu din Ilia, funcţionează un curs diţiilor locale. Colectiviştii sînt i
regularitate invăţămîntul de agrotehnic cu o durată de 3 convinşi că prin aplicarea aces­
pă antecalculele specialiştilor, lizat planul global valoric în proporţie de 102,05 ia sută, iar productivi­ partid. Este timpul ca organiza­ luni. La acest curs, frecventea­ tor lucrări vor obţine recolte
ţia de bază să se gîndească la ză cu regularitate 18 colecti­ sporite la ha.
încercarea va contribui la o tatea muncii a fost realizată în proporţie de 102,96 la sută. In fruntea în­ acest lucru. vişti, care caută să înveţe cît
mai bine lecţiile predate de ION CRĂCIUN |
nouă mărire a productivităţii trecerii s-au situat tinerele Lucreţia Rotaru, Maria Crusch, precum şi cele C. IONESCU corespondent
corespondent lector.
.\muncii. conduse de Cornel Moraru şi Ioan Al dea. • «•»** plt •- » rv.Mt Pentru a putea aplica în Un nou model
In abatajele sectorului 11 Meşteşugari fruntaşi
practică cele învăţate la cursul de strung radial
O parte însemnată din mi-ţ In ziua de 29 ianuarie, meşteşugarii de la cooperativa „Brădeana“ din
nereul de la Teliuc sej Brad şi-au realizat sarcinile de plan pe luna ianuarie î n 1proporţie de 101 agrotehnic, colectiviştii au ho- La Odesa a fost
extrage din adîncurile pămîn-| la sută. Rezultate mai bune au obţinut tovarăşii Iosif Bracea, Grigore Oţe­ pregătit un nou model
tului. Pentru a cunoaşte felul, lul, Romulus David, Ioan Matelaş de la filiala Valea Brad. tărît ca în acest an să înfiin­ de strung radial pen-

de muncă al celor din subte-j ¦Ar ţeze un loc demonstrativ pe o
ran, l-am rugat pe tovarăşul;
inginer ‘Gheorghe Boteanu săj Colectivul atelierului de reparaţii auto din cadrul cooperativei „Unirea" suprafaţă de două ha. Pe acest
ne însoţească prin întortochea ¦ din Sebeş, cel mai mare de acest gen din regiunea noastră, şi-a realizat
sarcinile de plan pe luna ianuarie cu 5 zile înainte de sfirşitui lunii. Pînă lot, se vor efectua toate lucră-

la 29 ianuarie, au fost efectuate reparaţii curente ta 12 camioane.

| tru prelucrarea piese­

lor mari (rotoare, tur­

Rezoluţia plenarei Comitetului Un milion tone cereale pentru stat, nului se vor aloca fonduri pentru bine, prese). Strungul
Central al Partidului Muncito­ sarcina centrală a G. A. S.-urilor construcţii de locuinţe muncito­ permite executarea o-
resc Romîn din 27 — 29 decem­ reşti în gospodării, dîndu-se în ricăror operaţii fără
brie arată că în anii celui de al ce, s-a dat o atenţie deosebită permite mecanizarea tuturor Principala cale de rentabi­ folosinţă peste 80,000 m.p. de adaptări suplimentare.
doilea cincinal „sectorul socia­ lizare a gospodăriilor agricole locuinţe. Aceasta va duce la o
list va trebui să asigure cea de stat este ridicarea continuă In clişeu : strungul
mai mare parte din cantităţile a producţiei, ridicarea producti­ stabilizare a oamenilor în gos­ radial de tip nou.
de cereale, precum şi cantităţi vităţii muncii — reducerea can­ podării, le va mări dragostea
sporite de produse agricole ne­ alegerii celor mai potrivite tere­ muncilor grele şi în special me­ tităţii de muncă socială cheltu­ pentru muncă, va contribui la
cesare fondului central“. Gospo­ ită pe unitate de produs. Rezer­ realizarea de producţii mărite,
dăriile agricole de stat vor tre­ nuri pentru grîu. canizarea sută la sută a culturii ve mari pentru realizarea aces­ va ridica nivelul lor de viaţă.
bui să dea fondului centralizat tor sarcini se găsesc în organi­
al statului în 1960 cel puţin un Tehnicienii şi inginerii din griului şi porumbului din gospo­ zarea muncii în G.A.S, în pre­ O înaltă productivitate a mun­
milion de tone cereale. gătirea politehnică a oamenilor,
gospodăriile agricole de stat dăriile agricole de stat. Deşi în folosirea lor după pregătire cii poate fi determinată în pri­
Prin desfiinţarea sistemului şi capacitate, în lupta pentru re­
de alcătuire a fondului central controlează zi de zi starea cul­ tractoarele şi maşinile existente ducerea preţului de cost. mul rînd prin ridicarea califică­
pe calea cotelor obligatorii creş­
te rolul gospodăriilor agricole turilor în timpul iernii, insta­ în gospodării nu satisfac în în­ • Dar cei care asigură tot rii lucrărilor din gospodării.
de stat în aprovizionarea indus­ mai multe produse vegetale şi
triei cu materii prime, se măreş­ lează parazăpezi, iau măsuri i- tregime nevoile, totuşi ele cre­ animale sînt oamenii, lucrătorii Cei care în primul rînd asigură
te importanţa lor în aprovizio­ din gospodăriile agricole de
narea cu alimente a populaţiei. mediate împotriva dăunătorilor ează condiţii pentru mărirea stat S-a iniţiat o discuţie largă recolta sînt mecanizatorii. Aces­
Pentru a răspunde acestor sar­ printre muncitorii, tehnicienii şi
cini gospodăriile agricole de şi aplică îngrăşăminte chimice productivităţii muncii agricole şi inginerii din gospodării, atît în tora li se vor repartiza parcele
stat vor trebui ca în următorii privinţa celor mai bune metode
ani să-şi dezvolte armonios toa­ pentru primăvară. reducerea preţului de cost. pentru obţinerea de producţii
te ramurile producţiei agricole, mari la hectar şi pe cap de ani­
să-şi sporească producţia la In 1960 gospodăriile de stat Se amenajează şi reamena- mal, pentru folosirea întregii ca­ de cîte 100 de ha., lî se va cere
principalele cereale: porumb şi
grîu, care constituie şi baza pen­ vor trebui să cultive porumb pe jează terenurile pentru cultiva­ pacităţi a tractoarelor şi maşini­ să răspundă de producţie înce-
tru dezvoltarea şeptelului. lor agricole, pentru cele mai bu­
400.000 ha. încă din această rea unei suprafeţe însemnate de ne forme de organizare a mun­ pînd de la pregătirea terenului Concurs de tir
Cu toate condiţiile grele cli­ cii, pentru simplificarea tehnicii pentru însămînţare şi pînă la
materice din anul acesta, au e- toamnă s-au luat măsuri pentru porumb irigat. Pe aceste tere­ de planificare şi de evidenţă din
xistat gospodării agricolq de stat gospodării, cît şi pentru cointe­
a se asigura în primăvară un nuri irigate se va cultiva numai recoltare; ei vor fi cointeresaţi Poligonul de tir din Petroşani puncte), Ştefan Tomuş (199
care au dobîmdi.t succese în cul­ resarea materială a lucrătorilor la obţinerea de recolte mari a cunoscut zilele trecute frea­ puncte) şi Gazimir Ciupagea
tura acestor două plante cere­ pat germinativ bun pentru po­ hibrid simplu, din oare se va din Gostat. Se studiază şi se vor printr-o salarizare bună şi un mătul primului concurs organi­ (187 puncte) la băieţi, iar la
aliere. aplica măsuri de revizuire ac­ sistem premial stimulativ. zat în acest an. Colectivul E- fete Iuliana Ahultoaie (206 pun­
rumb. S-au făcut arături adînci obţine apoi sămînţia de hibrid tualelor norme de muncă şi se nergia U.R.U.M.P. a organizat cte), şi Maria Hlopeţchi (205
Aceste succese au fost reali­ vor face propuneri pentru îmbu­ In anul 1956 s-a aplicat pen­ puncte).
zate datorită respectării tuturor de toamnă pe majoritatea supra­ dublu de mare productivitate. nătăţirea lor. Se va modifica ac­ tru tehnicienii şi conducătorii în cinstea alegerilor de la 3 fe­
regulilor agrotehnice şi aplică­ tualul sistem de salarizare a din gospodării un sistem premi­ bruarie un concurs de tir la care Pantelimon Pezdîrca a reali­
rii îngrăşămintelor naturale şi feţelor destinate însămînţării S-au luat măsuri pentru des­ muncitorilor şi a aparatului teh- al care a adus celor mai bune au participat 27 trăgători din zat 369 puncte La proba 40 fo­
chimice, datorită respectării ter­ nico-administrativ, întărindu-se cadre din gospodării, însemnate colectivele : Trustul 7 construcţii, curi, poziţia culcat, Nicolae Ghi-
menului optim la însămînţare. porumbului. S-au cărat pe ogoa­ centralizarea atribuţiilor minis­ astfel cointeresarea lor la execu­ premii pentru depăşiri în pro­ Energia Petrila, Combinatul car­ ţă — 368 puncte şi ioan Necşa
tarea lucrărilor de calitate şi ducţie, pentru producţii mari. In bonifer şi şcoala sportivă de ti­ — 367 puncte.
Partidul şi guvernul au fixat re sute de mii tone de îngrăşă­ terului. realizarea de producţii mărite. anul acesta se va extinde premi­ neret. Rezultate bune au înregis­
sarcina câ în 1960 gospodăriile trat concurenţii : Zoltan Laţko La pistol viteză, 10 focuri
agricole de stat să însămînţeze minte naturale, zeci de mii de Se reorganizează gospodăriile In gospodăriile de stat s-au erea în toate sectoarele de acti­ (80 puncte), Gheorghe Negucioiu pentatlon, cele mai bune rezul­
350.000 ha. Cu grîu. S-a dove­ făcut simţitoare progrese în asi­ vitate din gospodăriile agricole (70 puncte), Mihai Ignat (69
dit că există condiţii pentru rea­ tone de îngrăşăminte chimice, se pe unităţi productive cu suprafe. gurarea condiţiilor de viaţă ale de stat. In acest fel, vor fi atraşi tate au fost realizate de Pante­
lizarea acestor sarcini. încă din muncitorilor. Există gospodării spre gospodării oameni buni,
toamna trecută s-a însămînţat cu dă atenţie pregătirii tractoarelor ţe care să nu depăşescă 5.000 care au fost construite direct în
grîu o suprafaţă de peste 300.000
ha. Gospodăriile .agricole de şi maşinilor agricole pentru a ha., pentru a putea fi conduse cîmp şi oare acum sînt adevărate

stat au semănat în toamna tre­ se însămînţa la timpul cel mai mai bine. Se comasează terenu­ sate moderne, în care luorătorii
cută, cu toate condiţiile grele
de climă, grîul şi celelalte pă- potrivit şi după regulile agro­ rile, se organizează producţia trăiesc în case spaţioase, cu apă
ioase în condiţii bune. S-au a-
plicat cu mai multă stricteţe re­ tehnice corespunzătoare condiţi­ pe zone de producţie naturală. curentă şi lumină electrică, cu
gulile agrotehnice, s-au respec­
tat cu mai multă atenţie perioa­ ilor locale. Aceasta va da un profil normal băi moderne, cluburi, .săli de
dele optime de însămînţare, s- spectacole ele. Mai sînt însă şi
au încorporat în sol mai multe Anul trecut, 21 de gospodării gospodăriilor, va da posibilita­ multe lipsuri în acest domeniu. cinstiţi, devotaţi, care să contri­ puncte), la proba 10 focuri, po­ limon Pezdîrcă 80 puncte, Iosif
tea stabilirii unei juste rotaţii a Prin grija partidului şi guver-
îngrăşăminte naturale şi chimi- agricole de stat au fost specia­ culturilor, va mări eficienţa e- buie la dezvoltarea gospodării­ ziţia culcat, categoria juniori. Tereni cu 79 puncte şi Ioan Nec­
conomică.
lizate pentru îmbunătăţirea ra­ lor de stat. La proba 3x10 focuri, armă şa cu 78 puncte.
selor de" animale. Ca şi în cen­ Pe tarlalele gospodăriilor se
trele de încercarea soiurilor, în Pe baza noilor forme de orga­ sport s-au clasat pe primele lo­ VASILE HLOPEŢCHI
nizare, a sistemului de cointere­ curi Gabriel Berecsaszi (201 corespondent
aceste centre de selecţie vor fi fac experienţe variate pentru sare materială, legat de realiza­
folosite cele mai înaintate cuce­ găsirea celor mai bune metode, rea planului, a dotării tehnice şi O competiţie sportivă neglijată
riri ale ştiinţei pentru a obţine potrivit cu specificul regiunii, cu cu îngrăşăminte chimice în can­
tităţi tot mai mari, a aplicării
animale de înaltă productivita­ tradiţiile locale; se experimen­ ştiinţei şi agrotehnicei locale,
pe baza introducerii procesului
te din toate speciile şi rasele tează dozele de îngrăşăminte na­ tehnologic în principalele sec­ In majoritatea colectivelor au participat doar 80 de tineri.
toare, a încadrării cu cadre sportive se desfăşoară Sparta- Aceasta fiindcă consiliul colec­
existente în ţara noastră. turale şi chimice, se determină competente pregătite şi devota­ chiada de iarnă a tineretului. tivului sportiv şi organizaţia
te, gospodăriile agricole de stat Rezultatele obţinute oglindesc de bază U.T.M. se ocupă slab
Anul acesta se va mări baza perioadele cele mai bune. pentru vor putea realiza' sarcinile tra ­ faptul că acolo unde se mun­ de spartachiada 8e iarna.
sate de plenara C.C. al P.M.R. ceşte cu seriozitate, roadele nu
tehnică din gospodării prin noi . însămînţare, mijloacele mecani­ din 27-29 decembrie 1956, vor întîrzie să se arate. In schimb, Aşa se prezintă situaţia la
putea asigura fondului centrali­ acolo unde locul interesului l-a schi. Nici la tenis de masă si'
dotaţii din partea statului. Ast­ ce cele mai potrivite specificului zat al statului mari cantităţi de luat nepăsarea nu poate fi vor­ tuaţia nu este mai buna. Pînă
cereale şi vor participa din ce ba de rezultate bune. acum la această probă nu a
fel, faţă de 6.000 tractoare cîte terenului, se fixează în fiecare în ce mai mult la ridicarea ni­ fost organizat nici un concurs.
Colectivul ‘ sportiv Energia Conducerea uzinelor metalurgi­
existau in 1956, în anul 1957 se gospodărie loturi martore care velului de trai al populaţiei, li- din Cugir şi-a luat o serie de
angajamente privind desfăşu­ ce, consiliul colectivului şi or­
vor trimite pe ogoarele Gosta­ să determine oare sînt- rasele ce­ vrînd rentru consum cantităţi rarea spartachiadei. In mare
sporite de alimente. parte însă, angajamentele au ganizaţia U.T.M se mulţu­
tului încă 1.500 tractoare uni­ le mai productive, diferenţiat pe rămas... angajamente.
mesc să spună : Nu sînt bani,
versale, ceea ce reprezintă o fiecare regiune etc. .In această La proba de schi, de pildă,
n-avem mingi etc. Pînă cînd ?.
creştere de 25 la sută faţă de acţiune se cere sprijinul’ cercetă­
I. Ş.
anul trecut. Tot în cursul anu­ torilor ştiinţifici, se confruntă

lui acesta gospodăriile agricole permanent principiile ştiinţifice

de stat vor fi dotate cu 1.000 de cu experienţa practicienilor noş­

combine, adică se va dubla nu­ tri din gospodării şi rezultatele

mărul existent din unităţile noa­ cele mai bune se extind apoi Ia.

stre. Toate aceste .maşini vor toate gospodăriile.