Page 30 - 1957-02

Pag. 2
Cîteva cuvinte
Aluncitorul la strung oH ţăranul
pe ogor, şi-au cintat vreme Înde­
lungată amarul prin mijlocirea ver­
sului, răzvrătindu-se sau mîngiin-
du-se cu nădejdea zilelor spre a
căror împlinire năzuiau. Cită nes-
tăpinită revoltă clocoteşte in ver­
suri ca /bate-i doamne pe ciocoi,/
/Cum ne bat şi ei pe noi/, sau /Ale­
lei ciocoi, ciocoi/ /De ten-şi prinde
în zăvoi/, /Să-ji iau pielea să ţi-o
moi/.
Dar, poporul nostru exprimindu-
şi amarul şi revolta a încropit în
versurile sale şi bucuriile cucerite
de-a lungul timpului. Flăcăii şi-au
cîntat dragostea, iar fetele dorul.
In acest fel, versul popular a că­
lătorit din gură in gură, netipărit,
îmbărbătind inimile, aiinînd sufe­
rinţe şi mîngîind doruri. El a fost un
prieten şi tovarăş de luptă al po­
porului nostru.
Odată cu descătuşarea, forţele de
creaţie populare au izbucnit cu pu­
tere la suprafaţă. Eliberate din ne­
putinţa în care s-au zbătut timp
îndelungat, acestea au început a
cinta de acum frumuseţile şi bucu­
riile vieţii noi, viaţă după care tîn-
jiseră atit de mult. In doinele
şi versurile strigăturilor, azi nu mai
fierbe suferinţa şi amarul. In ele
sînt exprimate sentimentele înalte
ale dragostei pentru muncă, ale fe­
ricirii belşugului şi buneistări.
linele din ele — vorbind despre
strigături, — au luat astăzi forma
ascuţită a satirei, ele biciuiesc mo­
ravuri şi apucături rămase din tre­
cut şi Ie biciuiesc cu scopul ca
prin arma risului şi a ironiei să le
elimine total din deprinderea omu­
lui noii noastre societăţi.
Numeroasele poezii, epigrame,
strigături şi cîntece care sosesc a-
proape zilnic pe adresa ziarului,
constituie o dovadă grăitoare a in­
teresului şt dragostei cu care oa­
menii muncii din întreprinderile şi
de pe ogoarele regiunii noastre mi-
nuiesc condeiul. Ele constituie o
mărturie a interesului cu care aceş­
tia vor să-şi pună talentul în sluj­
ba faptelor de bine.
In această pagină publicăm o
parte din cele mai reuşite lucrări
pe care le-am primit. Asemenea
pagini consacrate condeielor înce­
pătoare din regiune vor fi publi­
cate în viitor cu regularitate. Nu
ne îndoim că ele vor servi nobilei
acţiuni de promovare a tinerelor ta­
lente, de încurajare şi îndrumare a
lor. Avem convingerea că vom mi-
mi de acum din partea celor în­
drăgostiţi de frumos, lucrări mereu
mai multe şi mai bune.
REDACŢIA şedea.
STRIGĂTURI
Am o mîndră frumuşea,
Mor feciorii după ea,
Umblă mulţi să mi-o sărute
Dumnezeu să nu le-ajute!
* 1)U »„.Nu te rezema nici odată de stîlp, putred.
Asta-i mîndra mîndrelor
Ţesâtoarea pinzelor,
Ţese-un lat şi ţunge-n pat
Ţese-un cot şi fuge-n pod.
? ligenţa mai la spate, pentru ca să, vadă ea pe alţii.
Mindră de la nas în sus
Prea multe albele-ai pus,
Pusa-i ruminele fine
Dar nu le-ai aşezai bine.
Ia Cuţitli' şi le rade
Şi le pune cum se cade.
ic
Mîndră dragă te-aş lua
Să te fac nevasta mea
Dar te strică guriţa
Că-ţi umblă ca meliţa,
ic
Săracele sutele
Cum mărită mutele.
Lăcomii şi eu la sută
Şi-mi luai pe cap o mută.
Cer la mută de mîncat
Ea-mi dă blidul nespălat
Şi lingura de sub p a t:
N-a. mănîncă măi bărbat.
Poate te-oi vedea umflat.
ic
Decît cu urît în casă
Mai bine cu boal-n oasă
Că de boală iar te scoli
Dar de urît pînă mori.
(Culese din satele Muncfcll-'
Arănieş şi Gămioasa).
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 673
o ¦'i—»r ¦>/—>/—»/—>i—•»/ 'i—'/—
L
L ffia i o le m M u C fecp m ,
Í
C SilMÂ. citit Aaytutoia, jVu'KecZfntco
C
t DóininJ. Cutes o/e I./Ionleant/.
m tfe & Xm
> ¦ ___ (. i Hoi de nwlfpfrnC~ nu iv - b e a m , — • Utl-de rndcu!-camfor-meúm
Aşlăzi se împlinesc 76 de ani de t
la moartea marelui scriitor rus F. L
M. Dostoievski, unul dintre cei mai t t..- r - I
fecunzi şi mai umanişti scriitori ăi
U RI Rusiei secolului trecut. Alături de t D a r— a-cm , o/e and tu- bese, ttupotsamâ o — eUhnesc.
Puşkin, Lermontov, Gogol. ,N.e!ira-
sov şi Tolstoi, el‘ *ă îmbogăţit ' lite-. yLr irfí "7 roilh A / fs
ratura universală cu creaţii deosebit
v .w w w W a v ^ w tv v ;j” j de importante.. „Oameni .sărmani", iw -irai—.
„Adolescentul1' , „Idiotul", „Fraţii
Karamazov", „Crimă şi pedeapsă' şi Dar-— a-cum,c/e *c/ncí tu-bese, tíupoisaína o -----dih-nesc.
altele, sînt cele mai reprezentative
Jllă ttm ţă ţiatne. c u a n ta (Vuitului creaţii ale lui Dostoievski. Influenţele Pe-aşternut las capul greu, Mare-i apa Oltului,
Măreaţă patrie iubită, Ieri a scos din naftalină, 't r ¦ 7 Mă gíndesc la dragul meu ; Dar mai mare-a dorului.
Republică, ce pe pămînt, O mantie de hermină, Aleargă, ţiuie bezmetic,
Te-ai ridicat ca ciocîrlin, Să plece 'hai-hui prin văi, De cînd pămîntu, aşa te ştiu. L Capu-n palme-mi sprijinesc Apa Oltului voi trece
Cu aripi falnice în vînt. Crivăţul grăbit s-aşterne Un libertin şi un frenetic,
Peste tot covor de-i cerne; Un anarhist din tatâ-n fiu. L Tot la badea mă gíndesc. Dorul însă-o să mă-nece.
Şi ţi-ai croit nouă cîntare Drum pufos şi alb de perne.
Ecou venit din răsărit, Cind copacii-au adormit Hai, urlă cît te ţine gura, l
Astăzi te văd crescînd — In argint i-a poleit, Răstoarnă tot din calea ta.
Şi pe crengile îngheţate Răsuce chiar pe dos natura, l Culegere de
grădină, A prins mii de nestemate. Nimic la locu-i nu lăsa. í
Plinind un vis de mult dorit. Streşinile a ferecat l prof. ION MUNTEANU
Cu cristale, ca-n palat. Copil pornit pe ciudăţenii, r
Măreaţă patrie, ce-ntruna In fereşti a pus perdele Ce fără frîne te socoţi,
Ţi-mpodobeşti aleea ta, Cu delicate modele Şi-alergi cum vrei tu de milenii, • - « >y — /¦— r « /v._fu_/L _/v_/ « r \— / _ y ^
Sînt mîndru că trăiesc în tine Iar prin gene troienite Hai, suflă, să te văd ce poţi ?!
Sînt mîndru de viaţa mea. Picurat-a mărgărite. Ideologiei burgheze care s-au strecu­ EPIGRAME
Rostogoleşte-te în torente, rat în unele cărţi ale scriitorului, nu
De tot ce-n jurul meu respiră, MARIA DRAGOSIN Căci în curînd a ta trufie, acoperă latura lor progresistă, uma­
De tot ce astăzi nou răsare, Ca alte-atîtea elemente.
Sînt fericit că pot aevea Se va 'nchina supusă mie. nistă şi profund realistă. Cugetarea unui leneş Criticatul
Să-ţi răsădesc şi eu o floare.
Hei, fă-ţi de cap acum, nebune. A. S. PUŞKIN De oe nu cresc în pom, măi vere E mare, dar mic se făcu,
O floare albă ce-şi trimite Slănină, L>îine şi cu miere ! ? Atunci cînd oritioa-ncepu...
Parfumul ei îmbietor, Mîine comemorăm 120 de ani de Dar laSj mai bine e aşa, —Nu zic, e just şi au dreptate,
Spre omul nou, ce nou născut e la moartea celui mai mare Căci munca de-a culege-i grea. Dar, de, cum să le faci pe toate?...
Din imnul nostru muncitor. poet rus A. S. Puşkin. Mare gînditor
şi cunoscător al sufletului omenesc, I. VACARU
luptător în primele rînduri împotriva
terorii ţariste, militant de seamă student I. M. Petroşani
pentru progres şi dezrobirea oame­
Sînt fericit că braţu-mi azi (Q a ra a a n a Curînd te-oi învăţa eu minte, nilor, Puşkin a creat opere de cea AGENDĂ INTERNAŢIONALA
Nu mai trudeşte pentru-acei, Cum învaţat-am de minune mai autentică verdicitate, de sensibi­
Ce ani de-a rîndul au fast în tine. Frunză verde şi o pană Pe atîţi trufaşi de mai 'nainte. litate poetică rar înlîlnită. Inspirîn- • Editura de Stat pentru literatură • Georges Sadoul, scfliloi şi spe­
Stăpînitori şi dumnezei. A trecut o caravană, du-se din bogata literatură populară din Moscova a Sens de sub tipar o cialist in probleme de artă cinema­
Şi se duce, se tot duce, Căci chiar de-ţi par un fir al rusă, el a făurit monumente poetice, nouă culegere din opera Iui Victor tografică, a obţinut recent titlul de
Sînt plin de viaţă şi puternic De Poiana fuge, fuge, humii, unice prin profunzimea şi frumuseţea Hugo, în 15 volume. doctor îr> litere al Universităţii din
Se-ncoardă braţul meu vînjos, Parcă-ar fi sperietoare lor. „Evgheni Oneghin“, „Ţiganii“, „Că­ Moscova.
Spre a te face, ţară dragă, Nu un sat ca ori şi care. Zadarnic te măsori cu m in e: lăreţul de aramă“ şi alte poeme, a- • Editura Larusse din Franţa a
Un parc ca-n basme de frumos. Geaba aşteptăm, măi frate Sînt OMUL — gînditorul lumii, devărate fbmarie în versuri, au îm­ publicat „Păinîntul, planeta noastră“ ® Ziarele anunţa că Ia *0 ianuarie
Caravana să se arate Şi vrerea, faptă îmi devine I bogăţit literatura universală. de Leon Bertin, lucram ştiinţifică 1957 a încetat din viaţă, intr-un spi­
Da, braţul meu îşi va mai strînga Geaba aşteptăm intr-una accesibilă tuturor cititorilor. tal din New York poeta chiliană Ga­
De zeci de ori puterea sa, Pînă cind răsare luna, CHIRI LA PAVEL briela Mistral, în virstă de 68 ani.
Şi va lovi cu multă sete Floricică de muşcată
In cei ce pacea-ţi vor călca. Căci ea nu se mai arată. S-A MUTAT SECRETARUL sfatului. Acum ai priceput ? rîs amîndoi şi-apoi ne-am des­
Hai, mai vino, caravană — Şi, cum... Crezi că dacă
Măreaţă patrie iubită. Şi pe aici, pe Ia Poiană. s-a mutat aici secretarul, o să părţit.
Republică, vis împlinit;•
Sînt fiul tău, mi-eşti mamă M. DOBROTA Atent ca să nu păţesc ce-am
scumpă, - ». V v » V '- ne repare strada ? păţit azi dimineaţă şi mai mult
La sinul tău sînt fericit. — Păi sigur don'le. Ce crezi,
(Se mai întîmplă uneori şl aşa) sărind din pialră-n piatră,
C. IONESCU
Dimineaţă, cînd am plecat Prost să fii şi tot ai înţelege... o să-i convină lui să calce în m-am apropiat de Casă. Un uP s
la serviciu, la poartă m-a în-
tîmpinat o vecină: — Dar zău, vecino, habar fiecare zi gropile şi noroiul ăsta tim salt m-a adus în faţa por- ?
— Ştii ceva ? a zis ea, oa­ n-am de ce-mi spui toate astea nesuferit? O repară sigur. In ţii şi-am deschis-o, N-am in- ?
recum confidenţial.
Proverbe şi zicători • — Nu, nimic, răspund eu — Ascultă, mă luă ea pe de­ cîteva luni ne plimbăm la tro­ trai însă în curte, Tocmai în ?
surprins. parte. Acum un an, cum arăta tuar de ţiment. Ai să vezi.,
strada Cuza Vodă, colţ cu stra­ momentul acela mă a u zii.stri-)
da noastră ? M-am despărţit de vecina
• Pică pară p ică; dacă-i cădea, eu te-oi mînca, iar dacă nu, acolo vei mea cu o bucurie mare la ini­ gat: j
— Cum- să arate) gropi, no­ mă. „Să ştii c-aşa o fi, mă gin-
roi, vara praf cu nemiluita. deam grăbind pasul. Ce minte — O clipă, te rog. )
ageră la vecina mea. Halal".
® Zgîrcitul nici el nu mănîncă, dar nici pe altul să nu-1 vadă — Hoţule, continuă ea. Te Era vecina care mă oprise şi (
mîneînd. ( faci că nu ştii. Dar ochii te tră­ de dimineaţă. ţ
dează, Hai, spune că ştii... — Dar astăzi cum arată ? Şi-n închipuire mă şi vedeam Mă opresc. Vecina mea arăta
H i> « . . . M ii i - U .A ....... iare sbuciumată. Era galbenă
• O înfrîngere e un mijloc pe care ni-1 dă viaţa ca să vedem ce — Nu, zău. să fiu al naibii Continuă ea cu nerăbdare. căicînd fără grijă pe o stradă la faţă şi miinile îi tremurau
ne mai lipseşte pentru a învinge.
de ştiu ceva, am făcut eu şi 1— S-a pavat. proaspăt asfaltată, cu trotuar nervos.
. • Neghiobia ,se aşează drept în faţă ca s-o vadă toată lumea ; inte­ mai nedumerit. — Dar strada Bariţiu cum de ciment, cu... Neliniştit, îi sar în întîmpi-
— Chiar, nu ştii ? arăta acum doi ii, j ...... ..... O groapă pli­ nare şi prinzind-o de braţ o
— Nu. ani? nă cu apă în întreb curios:
— Prost, no­ care călcasem
• Ceea ce numesc oamenii soartă, nu-i altceva decît propriile lor slă; — Atunci să-ţi spun eu. Schiţa umoristică — Ce ai, vecino- te-ai îmbol­
biciuni şi prostii pe care le săvîrşesc în viaţă.
Şi după ce se asigură că n-o roi ca la sate, şi-n care piciorul năvit ? Să chem medicul ?.,
• Adevărata măsură după care se judecă orice putere,este cît bine aude nimeni, se aplecă mai Dar acum ? mi se afundă pînă la glesne, — Nenorocire, vecine, neno-
a adus pe lume, nu cît zgomot a făcut.
mult spre urechea mea şi-mi — Se pavează, se pune la mă făcu să-mi curm gîndurile: rocire, făcu ea dîndu-şi ochii pe
• Ce faci cu vremea ta? învaţă-te să-ţi pui mereu această întrebare. şopti: pm t — Fir-ar să fie de stradă, spate.
® Vorba n-are valoare, decît ca îndemn la faptă. — Astă noapte, pe strada — Ei, atunci ?,. am scăpat eu, scuiurîndu-mi pi­ — Dar pentru numele lui
noastră, la nr. 10, s-a mutat... — Tot nu-nţeleg. ciorul. dumnezeau, ce ai ? Spune!
o Nimic de pomană, nici de la oameni nici de la viaţă. Totul prin Ghici ? — N-ai pic de glagorie în Pînă la serviciu însă, buna — S-a mutat...
muncă cinstită.
— ?... cap, făcu ea lovindu-mâ cu de­ dispoziţie mi-a revenit. Ba se — Ce s-a mutat, cine ?
® Nu ajunge să înveţi, trebuie să ştii să ţii minte.
— Nu, pricepi nimic. Tare getul pe frunte. Păi de ce crezi vede că eram chiar mai mult — Secretarul...
'
greu de cap mai eşti. Să-ţi sptin că s-au pavat străzile alea ? decît bine dispus, căci mulţi — Bine, dar asta ştiu. Ţifa
® .Dacă rîzi cel dintîi de cusururile tale, ceilalţi .vor -ride-mai puţin,
tot eu. S-a mutat tovarăşul Do- — Or fi fost trecute-n plan. dintre colegi au crezut că am făcut vre-un râu ?
• Mai bine să fii învinuit pentru simplitate, decît să fii chinuit de o rescU, secretarul sfatului popu­ răspund eu cu îndoială. cîştigat la loto. — Nu ştii nimic. S-a mutat
necurmată prefăcătorie.
lar... — Plan, pe draca. Trebuie Toată ziua am lucrat vesel. de pe strada noastră. Acum în*
® Munceşte în aşa fel, îneît dacă vei ajunge departe, să se poată — Ei şi ? Ce dacă s-a mutat. Şi tuturor le-am împărtăşit bu­
spune despre tine că te-ai înălţat şi nu că te-ai înfipt. să-ţi spun, că altfel văd că n-o curia mea. Cînd am plecat de ţelegi ? Nu i-a convenit locu­
Să-i fie de bine. mai scot la capăt cu dumneata. la serviciu, un coleg mi-a strîns
Ascultă, Pe Ctiza-Vodă s-a mu­ chiar mina şi mi-a urat şugu­ inţa.
— Cum ei şi, cap sec ce eşti. tat acum doi ani vicepreşedin­
Cine vrea să aprindă uri foc mare, îl începe mai întîi cu paie mă­ Nu înţelegi nimic ? tele sfatului, iar pe Bariţiu s-a Toată noaptea m-am frămîn-
runte
— Nu. tat. A doua zi m-am dus la lu­
® Dacă întreci măsura, faci din bunul cel mai dorit, lucru ne- cru cu cearcăne la ochi.
suferit.
— Cum nu ? Asta-i bună. mutat acum un an preşedintele băţ „grabnică asfaltare". Am — Să-ţi fie ruşine, m-a in­
timpinal un coleg. Sărbătoreşti
evenimentul şi nici pis nu zici.
Zilnic sosesc la redacţie zeci de nar viaţa de altă dată de pe aceste — Ce eveniment ? întreb eu
amărit.
plicuri din toate colţurile regiunii. meleaguri unde bîntuia foamea, mi­
— Te faci că nu ştii. Parcă
Printre ele găseşti, mal întotdeauna Mesajul poetului zerie şi heştiinţă de carte. Aspectele nu se vede c-ai chefuit toată
şi cîte unul sau mai multe, care peisagisle, care ocupă un loc prepon­ noaptea,.
adăpostesc, ca pe-o comoară, scrisori derent, sînt descrise cu sensibilitate,
— Chefuit? N-am dormit,
care încep cam aşa : j(toVarăşi, am insă hahdicapează conţinutul de b ază!' ast-ai l
scris şi eu o poezie. Citiţi-o şi daţi-mi al poeziei, acela al revoltei împotriva — Ei aş, să i-o spui altuia.
— Zău, asta-i. N-am închis
Un sfat, un ajutor“. Versurile te a ş­ Cunoaşterea temeinică a vieţii şi cludent, ca şi o clădire care ar sta critica. Obiectul satirei la tov. Jurca nedreptelor orînduiri ale trecutului. un ochi toată noaptea de necaz.
suspendată în aer, fără să se spri- e s te : ori faptul că tânărul X poar­ Din această cauză, cit şi din faptul — Necaz,. Ce necaz? Vrei
teaptă parcă să le descifrezi, îmbiin- a problemelor, din care vei plămădi jine pe pămînt. Astfel, mesajul pos­ tă ochelari de soare, Ori că iubita că poeta trece cu superficialitate pes­ să mă duci.
du-te cu scrisul lor îngrijit/ Pui mîna ideile menite să înveţe pe alţii, poar- — S-a muiat secretarul. A
plecat de pe strada noastră. Nu
pe ele cu emoţie, pentru că îţi, dai tă îndeobşte denumirea de „cultură“ tutui nu mai e mesaj, întrucît nu este „mai populată“ pe stradă decît te acele versuri care ar trebui să fie i-a convenit.
Se lăsă o tăcere grea. Apoi,
seama că în fiecare strofă, în fiecare Dacă nu ai această cultură şi dacă transmite în mod artistic un adevăr însuşi poetul, ori că avocatul X îl un rechizitoriu al nedreptăţilor so- după un timp, colegul mă în­
trebă :
vers, poetul începător şi-a pus visii- nu te slrăduieşti s-o acumulezi, poe- de viaţă. îndeamnă pe cutărică să se însoare, dale din trecut, poezia îşi pierde ter­ — Şi acum, ce faceţi cu
strada ?
rile sale de aur, freamătul, sufletului zia la va fi goală de conţinut. Te Lipsa de mesaj poetic se împleteş­ Oare toată această tematică minoră, ta ei mobilizatoare. Dealtfel, este de­ — Nu ştiu.,. Cred c-o să
construim mai întîi o locuinţă
său. vei limita la cîteva jocuri de cuvinte, te uneori cu abordarea unei tematici fără putere de generalizare, nu duce fectuos introdus pastelul în structu­ confortabilă şi-apoi, dacă se
mai înfiinţează cumva vre-un
Este epoca în cafe flecare victorie la ritm şi la rimă. Atîta tot. Asta confuze, din care se vor degaja idei la concluzia că, prin necunoaşterea ra generală a poeziei... Este bine post de secretar pe la sfat, ne -
vom gîndi şi la stradă.,
se preface în cîntec, în care fiecare însă nu e poezie, după cum nu-'i armă confuze. Tovarăşul Miron Jurca din profundă a vieţii, poetul neglijează ştiut, că pastelul, atunci cînd îl introdu­
pas înainte se preface în vers. Nu-i aceea cu care nu poţi trage. Brad, în poezia „Rodica", dedicată... tocmai problemele ei majofe ? PAUL BIRLĂDEANU
de mirare de ce tînăr sau vîrstnic, „unei eleve din anul IV Şcoala peda- cem în poezie, trebuie să slujească ca
Despre acest mesaj al poetului gogică Abrud“, dă dovadă că nu Toate acestea sînt valabile şi pen­ element de ilustrare mai puternică a CURIER LITERAR
student sau muncilor în fabrică, se vreau să vorbesc, luînd în discuţie ştie în fo1nd ce a. r..e dt e ±tr__a__n__s_m__¦is ace­ tru tovarăşul 1. Văcaru, student la conţinutului de idei, sau, cu alte cu­
sc iimm itoe astăzi oaitrraacs Hdoe tmn îi>rLaujun 1l npnooeyziipeîi o serie dA e„ -v--e--r--s--u--r- :i _s_o__s_itei. la „ rJe„d_ai cţie lei tinere fete. El în cep e: institutul de mine din Petroşani, vinte, de a crea atmosfera, cadrul • „Odissea“ de Homer, în romî-
şi încearcă să ticluiască în cuvinte din diferite localităţi ale regiunii Hu­ ce! mai potrivit în care se desfăşoară
alese, după priceperea fiecăruia, pri­ nedoara. „Fii cuminte şi fii trează', care, în poezia „Pe drumul v ieţii', acţiunea. Ori, în cazul de fată pei­ neşte de acad. George Murnu, studiu
mele sale stihuri. Multe din aceste „Nu dormi şi nu visa nicicîhd călătoreşte haotic prinlr-un păienje­ sajul este detaşat de acţiune in­ introductiv şi comentarii de D. M.
poezii sînt încă naive,, stîngace; al­ Caracteristică prin lipsa de mesaj „Ca un ostaş să stai, de pază“, niş de confuzii din care nu rezultă dependent, fapl pentru care impovă Pippidi, s-a tipărit in colecţia „Cla­
tele însă, mustesc de sensibilitate şi este poezia „Vrem pace“ a tovară­ „Gîndeşte iii taină, ca să vorbeşti nici o iaeie. Nu putem nici măcar rează acţiunea. sicii literaturii universale" intr-un ti­
vigoare poetică. Nu încape îndoială şului Gligore Picoş din DeVa. Poetul bănui ce reprezintă în intenţia poe­ raj de 24.000 exemplare.
că mulţi dintre începătorii de azi, se străduieşte, pe parcursul celor ,5 în gînd. /?/ tului aceea... „doamnă de luinc cu Am căutat să ilustrez problema I
care îşi încep ucenicia în ale scrisului trenă“ sau „o alta sub haină de spu­ mesajului poetului numai prin cî­ • „Cu dragostea nu-i de glumit“,
cu vorbele: „Tovarăşi, am scris o strofe, să oglindească dorinţa arză­ Ce semnificaţie au aceste reco­ mă“, care îşi dispută între ele pe cic­ teva poezii. Sint însă şi alţii care comedie în trei acte, de Alfred de
poezie. Citiţi-o şi da-ţimi un sfat, un toare de pace a poporului nostru, mandări pe care poetul ie face tineret lul poet care nu ştie cum să reac­ cosideră poezia numai prin aceea Musset, în romineşte de Em. Serghei
ajutor“, vor îngroşa mîine rîndurile Afirmaţiile făcute sînt in general Rodica? Nu reuşim s-o aflăni. Nu ţioneze. Ce mesaj ideologic trans­ '.e are ea formal, ncglijînd tocmai şi S. Calimachi, cuvînt înainte de
juste. E adevărat c ă : întrezărim scopul care l-a determinat mite poetul? Nici unul. Acest lucru problema de b a ză : aceea de a reda M, Baraz, a apărut în „Biblioteca
creatorilor de frumos. Dar, pînă pe poet să pună mîna pe coridei şi un adine conţinut de idei. Să nu uităm pentru toţi“, intr-un tiraj de 20.000
atunci ei vor trebui să muncească cu „Vrem pace şi unire-ntre popoare“. să versifice. Cînd totuşi scrii, fără e cu atît mai condamnabil cu cît că poetul este cîntăreţul vieţii şi că exemplare.
perseverenţă. In afară de talent, e E adevărat că să ai ce scrie, eşti tentat să confunzi tovarăşul I. Văcaru, unul dintre poezia începe acolo de unde începe
nevoie şi de strădanie. In primul „Vrem pace, nu război'. poezia cu ceea ce se numeşte de obi- membrii activi ai cercului literar şi viata. Să nu uităm că avem da­
rînd, poetul trebuie să fie conştient cei „beţie de cuvinte'. Dealtfel, to- „Minerul“ din Petroşani, ne-a obiş­ toria să răspîndim, prin versurile
de faptul că el este purtătorul de Dar poetul nu depăşeşte stadiul varaşul Jurca păcătuieşte din acelaşi nuit cu lucrări de buni calitate, pli­ noastre, marile adevăruri ale vieţii,
cuvînt al unor idei înaintate, că el Unor simple afirmaţii, despuiate de punct de vedere şi în ciclul de epi­ ne de conţinut, care au văzut lumina să educăm, să mobilizăm. Să nu ui­
este un învăţător şi un educator. Ca orice sensibilitate poetică, de orice grame pe care le-a trimis redacţiei. tiparului în coloanele . ziarului! ra­
să-ţi poţi însă îndeplini înalta m i­ forţă emoţională. Versurile nu ne Categoric, sînt încă miilte aspecte ional „Steagul roşu'. tăm că trebuie, în creaţia noastră, să
siune de mesager, — în sensul celor conving şi nu ne influenţează, deoa­ demne de a fi privite prin prizată ilustrăm un conţinut de Idei .şi să
spuse mai sus — aste n'ecesat ca tu rece poetul nu c'reâză imagini ar- satirei şi a urhbfului. Trebuie să Poezia „Mureşul", scrisă de tova­ fim noi înşine partizanii acestor idei.
însuţi, poetule, să cunoşti proble- liătice. Adevărurile de viaţă, nu le ştirii însă, mai înainte de toate, să răşa Dragosin Maria din comuna in spirit de partid.
scoate din evenimentele atît de irlă-
reţe şi emoţionante ale vieţii. Tot Vin(u de Jos, aduce o notă de pros­
mele care frămîntă pe oamenii muri- ceea ce nu este străbătut de suflul discerncrn, Să alegfem esenţialul şi peţime. Luînd u-şi drăpt confident Acesta e mesajul poetului I
cii, să cunoşti in profunzime viaţa. cald al vieţii, e şubred şi necon- să nu crilicăm doar de dragul de a apa Mureşului, poeta reînvie irhagi- CONSTANTIN BEIU