Page 31 - 1957-02

Nr. 673
ii
79
Z I L E I• Fabrioa „Vidra“' din Orăştie
produce blănuri, cojoace, că­
ciuli şi haine de piele, atîl de
necesare pe timp de iarnă.
Nu este uşor. să lucrezi la
blănuri. Ele au un miros carac­
teristic, înţepător, şi sînt migă­
loase. Trebuie să fii priceput să
şcoţi din piele de oaie, lutru ori
vidră..Dar asta nu-i de-ajiins. E
neefesar să ştL să croieşti, să
!transformi fostele piei în haine,
ţnănuşi, cojoace,şi căciuli căl­
duroase. Desigur, colectivul de
muncitori de aici cunoaşte a-
ceste taine ale meseriei. Dova­
da cea mai grăitoare o constituie
!depăşirea, planului pe luna ia­
nuarie cu 340 căciuli, 60 bu­
căţi haine velur şi cu 6 la sută
hnaj multe cojoace. Printre cei
care lucrează pieile se numără
Ioah Samoileşcu, Ioan Mărgi-
neanu, Emerik Belady. La croit
se remarcă Ioan Petruţiu, Au-
gustţn Micu, Florica Bindea, iar
la intima'fază Ioan Olaru, Ioan
Moga şi Ana Crăciun.
Bucăţile de piele ce rămîn nu
se mai ,aruncă oa altădată. Pînă
şi cel mai neînsemnat deşeu, este
valorificat; se fac mănuşi, îm- precum şi gruparea trenurilor a sută, planul la cosii încărcate şi vaţi. Oricare ar fi situaţia, atît şe­
blăniturh căciuliţe şi chiar o-
biecte mai mari. Prin valorifi­
carea lor, numai pe luna ianua­
rie, s-a obţinut o. economie de
peste 15.000 lei. Fruntaşi la va­
lorificarea lor sînt Eliisabeta Aceste succese sînt rezultatul în proporţie de 100 la sută.
Vatz, Iuliana Hoprisch şi Ro-
zalia Benea.
—O -
Pe urmele
materialelor
publicate
„Să asigurăm îndeplinirea
planului 1a. cărbune pe anul
1957!".
Sub acest titlu în „Drumul
socialismului1* nr. 655 din 10 ia­
nuarie a. c. a fost publicat un
articol semnat de tovarăşul Emil
Pleşa.
Conducerea Combinatului car­
bonifer din Valea Jiului, anali-
zînd posibilităţile existente la
fiecare mină, ne informează c-a
luat măsurile menite să asigure
îndeplinirea planului la cărbune
pe anul 1957.
Astfel, pentru aprovizionarea
uzinei cocsochimice din Hune­
doara cu cărbune cocşificabij,
s-au făcut reparaţii la preparaţia
din Lupeni, precum şi pregătiri
pentru primirea cărbunelui de
la mina Vulcan. De asemenea,
la Bărbăteni este în curs de ter­
minare şi dare în folosinţă, sta­
ţia de recepţie a cărbunelui de
la mina Uricani.
Pentru ca abatajele frontale
de la mina Lupeni să poată lu­
cra normal acestea au fost a-
provizionate cu benzi cu raclete
S.K.R.-ll Şi lanţuri de rambleu
în cantităţi suficiente, iar pen­
tru aplicarea metodelor avansate
de muncă s-au format colective
pe exploatări şi un colectiv cen­
tral va studia posibilităţile de S.R.S.C.: „Probleme actuale ale film.
aplicare a acestora.
Să răspîndim larg experienţa valoroasă Hotărîtor în desfăşurarea acestui
în formarea de întovărăşiri agricole!
(Urmare din pag. l-a)
înaintate din rîndurile ţăranilor mun­
citori, agitatori, deputaţi, buni gos­
podari, femei, tineret şi prin aceştia
să desfăşoare o largă muncă politică
de masă, concretă, răbdătoare, zi
de zi. Organizaţia de partid să în­
drume colectivul căminului cultural
ca întreaga aoţivitate a acestuia să
fie subordonată muncii de transfor­
mare socialistă a agriculturii. Să fie
îndrumaţi membrii de partid din con­
ducerile organizaţiilor de masă ca
întreaga activitate a acestor organi­
zaţii să fie legată dd munca ce se
desfăşoară pentru transformarea so­
cialistă a agriculturii.
Constituirea de întovărăşiri fără
schimburi de teren are o mare im­
portanţă economică şi politică. In
primul rînd prin aceasta, evitîndu-se
mutarea repetată a unor gospodării
de la o parcelă la alta, se împiedică
dezorganizarea producţiei. Astfel, ţă­
ranii muncitori îşi pot organiza o
rotaţie raţională a culturilor, se pot
. ocupa îndeaproape de îngrăşarea so­
lului, combaterea dăunătorilor etc.
Pe de altă parte se evită nemulţumi­
rile inerente legate de mutarea de pe
pămînt a unor ţărani muncitori. Sa­
tul vede Cu ochi buni o astfel de
întovărăşire şi se creează condiţii
favorabile pentru ca toţi ţăranii mun­
citori din sat să intre în întovără­
şire.
Experienţa de pînă acum a dovedit
că întovărăşirile mai mici se organi­
zează mai uşor, e nevoie de mai pu­
ţine schimburi de teren la constituirea
•lor' şi' sînt mai uşor de condus.
Principalul esle ca întovărăşirile ce
la inaugurare au avut un număr mic
de familii şi o suprafaţă redusă de perienţă valoroasă pentru ca peste lor să treacă, la cooperativa agricolă • de convingere concretă. Adunările ge­
teren să nu rămînă mici, să devină tot să se obţină astfel de rezultate. de producţie sau la gospodăria co­ nerale pot să hotărască constituirea
întovărăşiri mari şi puternice, în care
DRU-MBjUBţ*L s o n t At tSM•-U~Tt.Ul f r
Cu trenul de la Deva Să pregătim la timp wmm
la Orăştie şi retur
) răsadniţele de legume ...La cooperativa „Unirea" din
Din nou aceiaşi problemă
Dat fiind faptul că în regiu- dîncă de 80-85 cm., lungă de 4 Sebeş, secţia frizerie, tov. Mir-
Se apropie ziua ceferiştilor. activităţii conştiincioase depuse Nu de mult birourile de mişcare nea noastră există un puternic m. şj ţaţă de 1,5 m. In această cea Cîrcoană, obişnuieşte ade­
ale staţiilor C.F.R. Deva şi Simeria sector industrial, unde lucrează groapă se aşaza bălegarul din seori să facă glume care costă
In îhtîmpinarea acestei zile, fe­ de întregul personal al staţiei au fost criticate pentru faptul că nu zeci de mii de muncitori, oare platforma de preîncălzire. Gro- pe-dlient timp mult de aşteptare,
respectau orarul de circulaţie a au nevoie^ pentru hrana zilnică sjmea stratului de bălegar di- iar uneori şansa de a rămîne
roviarii din regiunea noastră, oare s-a încadrat într-o muncă cursei care pleacă din Deva dimi­ de cantităţi imani de »legume neşervit. Aşa s-a întîmplat la
neaţa la orele 7,50. Crezînd că în şi zarzavaturi, cultivarea aces- ţ6ră în,napoft cu timpul cînd se $1 ianuarie, -cînd Iov. Cîrcoană,
muncesc cu sîrg pentru a-şi a-} J răsplătită de un frumos succes. urma criticii lucrurile s-au îndrep­ tor plante capătă o importanţă după ce a servit ultimul client
tat, într-una din dimineţi am pornit deosebit de mare. f,ace. Cu cît se face riîai tîfziu, preferat,' d trecut la noda func­
duce contribuţia la realizarea Deşi o staţie grăbit spre gara Deva, să nu pierd gr0!simea stratului de bălegar ţie de „casier" — deşi nu avea
şi.depăşirea sarcinilor de plan. trenul amintit. Pentru a asigura o recoltă bo- scade. La răsadniţele făcute la ce să mai încaseze — şi a înce­
DEVA relativ mică, gată, legumicultorii au multe de suprafaţă, grosimea stratului de
Iri staţii mari şi mici, oefe- personalul oare Graba tnea şi a altor călători a făcut în această perioadă. Una bălegar este de 60—80 cm. Peste put glumele răutăcioase pe sea­
riştii vor să asigure o mai mare fost însă zadarnică. din lucrările oare necesită o a- striatul de bălegar se pun tocu- ma clienţilor. Reţinînd din lucru
regularitate a circulaţiei,- să re­ deserveşte Deva, îşi aduce con­ tenţie deosebită în zilele ce ur- rjţe şţ ferestrele oare în preala- cu glumele lui şi pe alţi tovarăşi
ducă timpul la tranzit, să fie — Din nou aceeaşi poveste a în- mează, este pregătirea răsadni- bil au fost dezinfectate cu lapte de la secţia frizerie, s-a făcut
mai disciplinaţi şi corecţi. tribuţia la sărbătorirea zilei de tîrzieril 1 spuneau călătorii. Ba unii ţelor în vederea producerii răsa- cţe v,ar aau cu formol. In ambele ora închiderii, şi unii clienţi care
manifestau chiar semne de enerva­ durilor de legume. Acum este oazuri, de jur împrejurul răsad- aşteptau la rînd au rămas ne­
16 Februarie cu rezultate demne re, deoarece întîrzierea cursei du­ momentul cînd trebuie să se re- raţelor se aşează un strat de bă- serviţi.. EMERIC ABRAHAM
cea la pierderea legăturii din Sime­ pare tocurile şi ferestrele pentru ţegar înalt cît tocurile şi lat de
Iată cîteva rezultate obţinute de numele ce-1 poartă, acela de ria spre Petroşani şi Teiuş. Abia cîrtd răsadniţe, să se asigure şi să o^O m. Acest strat ajută la ?
acele ceasornicului indicau orele 8 se pregătească bălegarul şi să menţinerea unei temperaturi
de ceferiştii staţiilor Coşlariu şi ceferişti. şi 2 minute, impiegatul Elias Mo- se aleagă terenul. Pînă la data constante în interiorul răsadni- ...La Dobra exista pe vremuri
nea a ieşit din birou şi a dat cale de 22 ianuarie, pe regiune s au y . p este bălegar se aşază un o punte peste valea ce împarte
Deva. .. Impiegatul de mişcare Emă- liberă trenului. Deci, cu 12 minute revizuit şi reparat tocurile şi stnat de nisip gros de 3—5 cm, comuna în două. Cîndva, cînd
întîrziere. întrebat de ce trenul plea­ ferestrele necesare pregătirii a care împiedică pătrunderea ro- apele învolburate sau mîniat,
noil Andreica, telegnafista Clara 7.896 m.p. de răsdaniţe şi s-au zătoarelor şi apoi un stnat de puntea a fost luată şi cetăţenii
construit noi răsadniţe în supra- pămîrtt format'dintr-un amestec puşi în situaţia să ocolească
Luna trecută a Hîrlău, casierul Virgil Budoiu, faţă de 323 m.p. de două părţi părhînt de ţelină, cea. 1 km. ca să poată trece pe
COŞLARIU fost încheiată de acarul Petre Anghel, avizierul 0 pl3rte mnaniţă şi o parte nisip.
O preocupare deosebită pen- Grosimea stratului de pămînt va partea cealaltă a rîului. Comite­
ceferiştii staţiei Petre Moţ, magazionerul Alexan­ tru repararea răsadniţelor au fi de 10—15 cm. pentru rasadu- tul executiv ăl sfatului popular
avut-o organele agricole din ra- rjle care se repică şi de 20 cm. din Dobră a luat unele măsuri
Coşlariu cu succese frumoase. dru Popescu, ca şi întregul co­ ioanele Alba şi Orăştie, unde pentru acelea care rămîn pe loc pentru redarea în folosinţă a
s-au reparat 90 la sută şi res- pm>i l,a plantare. Părtiîntul se punţii respective. Au fost trans­
Planul global a fost îndeplinit lectiv, au făcut ca planul pe sta­ pectiv 75 la sută din răsadniţe, nivelează, se acoperă cu feres- portate scindările şi aşezate pe
Slab s-au preocupat organele a- ţreţe şţ se |,asă 5—6 zile fără săporţii de fier, fără însă a fi
pe staţie în proporţie de 105,88 ţie în luna trecută să fie îndepli­ prinse în cuie. Nefiind fixate,
gricole din raioanele Sebeş şi să se însămînţeze, pentru a ră- scîndurile au căzut în apă, s-au
la sută, utilizarea vagoanelor la nit în proporţie de 132 la sută. că în majoritatea cazurilor cu întîr­ Hunedoara,. unde s-au reparat sări buruienile, care se vor dis­ au luat altă destinaţie, aşa că
tonaj a fost sporită cu 23,86 la Aceşti oameni harnici şi-au dat ziere, tovarăşul impiegat a răspuns pun13' 12 la sută şi respectiv trüge apoi prin greblare. Semă- dobrenii fac din nou ocolişul
sută, iar la osii cu 11,53 la su­ că vinovaţi de acest lucru se fac 16,33 la sută din răsadniţe. natul se poate începe atunci cînd văii. De ce, că doar pentru co­
tă. Regularitatea circulaţiei 'la interesul ca media de staţiohare cei de Ia biroul de mişcare din Si­ mitetul exe_c_u_t_iv al Sfat_u_lu_i_
trenurile de călători şi marfă, a vagoanelor la încărcare şi des- meria. Insă cei de la Simeria spun popular din Dobra, nu e un tu-
căroăre să fie redusă cu 47 ia că tovarăşii de la Deva sînt vino­
fost realizată în proporţie d!e descărcate să fie realizat în pro­ ful staţiei din Deva cît şi persona­
sută la sută, iar timpul de pre­ porţie de 162 la sută şi respectiv lul biroului de mişcare din Simeria
lucrare a trenurilor cu tranzit a 100 la sută, iar planul la că­ răspund de respectarea orarului de
fost redus cu 19,33 la sută. lători expediaţi să fie realizat circulaţie şi deci ar trebui să înlo­
cuiască motivările cu fapte. Numai
atunci călătorii vor avea siguranţa
¦W W M im r i». că au să prindă legăturile din Si­ Timpul este destul de întîr- temperatura pămîrttulUi din ră- ! cru mare o punte l
meria. ziat şi pentru a obţine cît mai
Amenajarea unui club cultural-sportiv la Haţeg multe legume şi zarzavaturi tim- sadniţe se stabileşte îrttre 25° şi I. R. DIMPERIU
Un om lipsit de modestie purii, este necesar ca organele ?
Amenajarea unui club cul­ El se află în centrul oraşului, şi încă de ceva de stat şi în special cele agri­ 28° c'.
cole, precum şi conducerile uni­
tăţilor agricole socialiste să ia
tural-sportiv în oraşul Haţeg era fiind dotat cu masă de tenis, măsuri urgente pentru repara­ Se recomandă ca semănatul să ...Zilnic, la oficiul P.T.T.R.
rea întregului inventar necesar
necesară încă de multă vreme. garnituri de şah şi o bibliotecă. Modestia este una din calităţile pregătirii răsadniţelor. se facă în rînduri — nu prin din Simeria intră şi ies o su­
De curînd, C.C.F.S. al raio­ Numeroşi oameni ai muncii şi- care trebuie să caracterizeze pe fie­
care om al zilelor noastre. Spun, tre­ Pentru a obţine rezultate cît împrăştiere — la distanţă de 4 medenie de scrisori. Cele care
nului şi consiliul de conducere au manifestat satisfacţia pentru buie, pentru că de fapt se mai gă­
al colectivului sportiv „Recolta“, că dorinţa lor s-a înfăptuit, ore- sesc încă destui cărora le lipseşte mai bune, terenul pentru insta- —6 cm. unul de altul, Sămînţa intră vin din toate colţurile ţă­
indu-li-ise astfel condiţiile nece­ această calitate. Un asemenea caz larea răsadniţelor trebuie să fie
am întîlnit şi în trenul nr. 2001 de ferit de vînturi, să fie luminat se acoperă cu un strat de 0,5 rii, iar cele care ies, se duc în
la Orăştie la Deva. de soare toată zaua şi uşor în-
clinaţ spre miazăzi, să fie per- —1 cm. de mnaniţă sau cu un cele mai îndepărtate colţuri ale
Era un ceferist care, în timp ce miiabil, aproape de casă şi de o
din Haţeg, au luat iniţiativa şi sare pentru a-şi petrece cît mai sursă de apă. De asemenea, tre- amestec format din 2 părţi nisip, ţării, Pînă aici e clar. Nu-i clar
buie avut în vedere, oa locul a- o parte mnaniţă şi o parte pă- însă ce se iniîmplă cu cele ca­
au amenajat un asemenea local. plăcut timpul liber, mînt de ţelină. Se udă cu apă re intră. Să clarificăm. Scriso­
Ies să fie depaite de şirele de rile stau depozitate pe ici, pe
o— paie, magazii sau arii, de plat- călduţă şi se acoperă răsadniţa colo, bineînţeles prin birouri, cî­
formele de gunoi pentru a evita cu ferestrele pe oare se pun ro- te două, trei zile şi de abia du­
pe coridoarele vagonului roiau că­ gojini. Răsadniţele se ţin aco- pă ce fac un asemenea „sta­
perite cu rogojini pînă la în- giu" iau drumul spre destina­
wwwww lătorii în căutare de locuri, stătea colţirea pliantelor, cînd începe să tari. Şi lucru curios, Dirigin­
'• A A / V W W W S A ' întins singdr pe o bancă. Cineva a se facă aerisirea şi luminarea
răsadurilor. tele âficiului cunoaşte această
stare de lucruri însă nu ia nici
• In 1956, 74 de muncitori rii agregatelor şi instalaţiilor. făcut imprudenţa de a-l deranja. Dar După răsărire, se Udă de două o măsură. De ce ?
ceferistul nostru nici nu s-a gîndit orţ pe săp,tămînă, la început cu
subterani de la întreprinderea In 1956, aci au fost calificaţi cel puţin să răspundă la întrebare. apă căiduţă. Mai tîrziu se udă IONESCU CONSTANTIN
Ba ă început să povestească celor
minieră Ghelar au fost califi­ 9 furnalişti, 17 turnători, 16 de pe banca alăturată unele „is­
prăvi“ de-ale lui.
caţi la locul de muncă, deve­ lăcătuşi, 15 fochisti, 11 mane-
La Simeria a coborît lăsînd pe
nind mineri. In cursul acelu­ vranţi, precum şi un număr canapea ca „amintire", o pată de
noroi. In urma lui au veftit în com­
iaşi an, 4 mineri au frecven­ însemnat de cuplători, bobi­ partiment alţi călători care s-au ur­ pagubele pe oare le pot prioittui de cîte ori "este nevoie. Cu cît Au contractat
cat din gara Simeria. Unul, fără 6,058 k g . lîn a
tat cursurile şcolii de gradul natori, montori, şlefuitori, lă­ să fie atent, a dat să se aşeze pe şoaivcn şi şo^oanm înaintăm în primăvară, răsadu-
banca cu pricina. Vecinul însă, i-a
I I a l ţ i 9 muncitori au absol- cătuşi de revizie, şefi de ma­ atras atenţia spunîndu-i: O răsadniţă bună este aceea file vor fi ud ate' cu apă mai
’¦vit gradul I. nevră etc. — Vezi, tovarăşe, că banca este oare foloseşte cît mai _ bi- multă şi se ţin descoperite mai Oamenii muncii de pe ogoa­
murdară.
— • La Teliuc, 65 de munci­ Anul acesta, cursurile şco­ ne căldura solară, păstrea- mult timp. rele raionului nostru înfăptuiesc
Omul s-a oprit, a privit îndelung, ză mult timp căldura ema- Dintre lucrările mai impor- cu însufleţire hotărîrile partidu­
tori subterani calificaţi la lo­ lii de calificare vor fi frecven­ apoi a adăugat: nată de bălegar şi dă posibili- lui şi guvernului. Referitor la
tate ca lucrările să se execute tante ce trebuie să se execute în ccxntrâotăirile de animale şi pro­
cul de muncă au devenit mi­ tate de 10 furnalişti, 15 tur­ cu uşurinţă. Se pot face răsad- răsadniţe pînă la plantarea ră- duse animale, se pot spune des­
sadurilor, amintim plivitul, ră- tule lucruri îmbucurătoare. De
neri. nători, 15 macaragişti, 10 nor-
• Pe măsura dezvoltării sec­ matori, 24 fochişti, 18 acari,
ţiilor productive, uzina „Vic­ 58 manevrarăţi şi 10 cursanţi
toria" — Călan pregăteşte aparţinînd. serviciului admi­ niţe calde, fie îngropate, fie la ritul pe porţiunile unde irăaa- exemplu, numeroşi ţărani munci­
cadre corespunzătoare mînui- nistrativ. suprafaţa pămîntului. O răsad- dul este prea des, tratamentul tori,, oare aparţin de comuna Le-
niţă caldă are lungimea de 4 m. contra dăunătorilor şi călitul lese, au contractat cu statul pî­
— Se vede că cel care a stat aici şi lăţimea de 1,5 m. Cînd se face înainte de plantare, nă mai zilele trecute 4.558 kg.
îngropată, se sapă o groapă a- lină, iar cei -din comunele Cer-
Conferinţă a fost murdar nu numai pe încăl­ Ing. NICOLAE CÎNDEA băl şi Bunila, 1.500 kg. lină.
ţăminte dar şi Ia... obraz.
Duminică 10 februarie a. c. oraş şi sat în ţara noastră“. Va Dacă l-ar fi auzit Nicolae Hri- Ţăranii din comunele aminti-
orele 17 va avea loc în sala şco­ ţtîleac, salariat la triajtl! C.E.R. Si­
lii medii nr. 2 din Deva, confe­ conferenţia tov. inginer Em. meria, omul în cauză, cine ştie cum te> oare au contractat cu statul
rinţa organizată de filiala Florescu. s-ar fi simţit.
Frumoasă activitate artistică la Sîngătin însemnate cantităţi de lină, au
După conferinţă va rula un ...Probabil că se va simţi acum.
In ultimul timp, activitatea că­ a pregătit în timp sourt, două primit oa avans de 40 la sută
I. MANEA minului cultural din Sîngătin piese de teatru şi două scenete. sumele de 56.000 lei.
i s-a intensificat. Echipa de teatru La Fazia raională din oadrul ce­
schimbului de mărfuri dintre P. PINTEA
buţii în natură sau bani din partea lui de-al IV-leia concurs -a pre­ In atenţia abonaţilor
proces a fost activitatea organizaţii­ întovărăşirilor, fie, aşa curţi âu pro­ zentat piesa „Cu oiştea în gard“ noştri
lor de bază din întovărăşiri. Prin oare a fost mult -apreciată.
cedat unele întovărăşiri avansate, re- In cinstea alegerilor de depu­ Inlrucît ziarul nostru, începînd cu
munca politică perseverentă desfăşu­ zervînd o anumilă suprafaţă din înto­ taţi pentru Mtarea Adunare Na­ data de 24 ianuarie a. c., apare zil­
rată de membrii de partid, încetul cu vărăşire pentru a o cultiva cu plante ţională echipele au prezentat în nic, iar costul abonamentelor, este
încetul, începînd cu partea cea mai tehnice,- producţia obţinută servind Ia repetate rînduri bogate şi va­ de 5 lei pentru abonamentele indi­
constituirea fondului obştesc. Cu aju­ riate programe artistice. Spec­ viduale şi 4 Iei pentru cele colec­
întovărăşiţii să aducă cea mai mare multe întovărăşiri mici nu împiedică înaintată a întovărăşirilor, tot mai torul fondului obştesc întovărăşirile tatorii au apreciat prin aplauze tive, abonameilieie contractate şi a-
parte a pămîntului. trecerea la forme superioare, ci dim­ mulţi întovărăşiţi se convingeau că pot să-şi procure unelte, vite şi crea scenetele „Amintiri de ieri“, chitate pe anili 1957 se anulează
potrivă. Acest lucru e dovedit de nu­ este avantajos pentru. dînşii să trea­ ramuri anexe de producţie. Crearea ,-,Aşa cum cere politica“ şi „Ins­ după cuiti urmează:
Mergîndu-se pe această lînie, chiar meroase fapte. Formele superioare de că la forme mai înaintate de muncă. fondului obştesc în întovărăşiri tre­ pecţia“, precum şi dansurile, co­
dacă unele întovărăşiri au fost mai cooperare în muncă a ţăranilor mun­ buie hotărîtă in adunările generale rurile şi recitările prezentate. Cei care au achitat costul abdna-
mici' la început, s-a reuşit ca acestea citori, ce au luat fiinţă în regiunea Una din condiţiile de bază ca în­ de sfirşit de an, ce au loc în aceas­ tnenlblui de trim. I 1957 (după ve­
să devină cu timpul mari şi puternice. Craiova în ultima vreme, au !a bază tă perioadă. La aceste programe s-au evi­ chilii tarif) vor primi ziarul pîtiă Ia
Astfel, întovărăşirea „Drum Nou" din elementele cele mai înaintate din a- tovărăşirea agricolă să constituie în- denţiat tinerii i Maria Hociotă, sfîrşitul lunii februarie: cei care au
comuna Drănic, raionul Segarcea, ceste întovărăşiri. Pînă acum în regiunea Craiova, achitat abonamentul pe semestru! I
care a luat fiinţă cu 20 familii şi tr-adevăr un mijloc de sporire a pro­ peste 400 întovărăşiri au stabilit su­ vor primi ziarul pînă la sfîrşitul lu­
36 ha. are în prezent 179 familii şi Din cei 75 colectivişti înscrişi în ducţiei agricole, a veniturilor ţărani­ prafeţele de pe care anul acesta pro­
341 ha. gospodăria colectivă din comuna FIo- lor muncitori şi de convingere a lor
rezu-Poenari, raionul Segarcea, (gos­ asupra superiorităţii agriculturii so­ ducţia va constitui fondul obştesc. Nicolae Marcu, Nicolae Mercu­ nii martie, iar cei care au achitat
In unele sate se întîlnesc mai mul­ podărie organizată în vara anului cialiste este întărirea întovărăşirii In concluzie, experienţa dobîndită rian şi alţii oa interpreţi şi ca­ abonamentul pe întreg anul 1957 vor
te întovărăşiri mici aşa cum e ca­ 1956) 60 provin din cele două întovă­ prin organizarea în comun a mun­ drele didactice care s-au preocu­ vor primi ziarul pînă la sfîrşitul lu­
zul comunei Amărăştii de Jos, ra­ răşiri din sat. La fel din cei 64 co­ cii, constituirea şi dezvoltarea fondu­ pînă acum ne abată că : pat de instruirea formaţiilor a r­ nii mai.
ionul Caracal, unde sînt 12 întovă­ lectivişti din comuna Bîrza -10 provin rilor obşteşti. Trebuie spus că în a- — Trebuie să dăm atenţie deose­ tistice.
răşiri cu 2010 ha. şî 984 familii sau din două întovărăşiri. ceastă direcţie importantă, în regiu­ Pentru a putea primi neîntrerupt
ăl comunei Celaru unde sînt 10 înlo- ne s-a făcut puţin. Trebuie dată aten­ bită creării şi lărgirii întovărăşirilor ANA STICI ziarul „Drumul socialismului“, re-
iovărăşiri cu 1378 ha. şi 828 familii. Toate cooperativele agricole de pro­ ţie deosebită atît creării şi lărgiri' -agricole ca formé simple de coope- corespondentă înoifi-vă din timp abonamentele I
ducţie din regiunea Cfaiova au luat tare, larg accesibile maselor de ţă­
Foarte greu ar fi fost să fie lămu­ fiinţă din uha sau mai multe întovă­ iiitovărăşiHIOt1 cît şi îhtăririi lor e- rani muncitori.
riţi un număr aşa de mare de ţărani răşiri.
muncitori să se unească în întovără­ conomice şi organizatorice, aceste — Metoda cea maî bună în orga­
şire, dacă munca s-ar fi dus pentru Trecerea ţăranilor muncitori de la două laturi ale muncii constituind un
formarea unei singure întovărăşiri. întovărăşire la cooperativa agricolă nizarea întovărăşirilor şi lărgirea ce­
proces unitar. întovărăşirile Slabe
Desigur că această muncă ar fi du­ de producţie sau la gospodăria colec­ sînt o frînă în crearea de noi înto­ lor existenle este rrtuhca răbdătoare
rat foarte mult şi nu s-ar fi obţinut tivă a avut ioc pe calea întăririi şi vărăşiri şi în lărgirea celor exis­
în acelaşi timp aceste rezultate. Şi dezvoltării întovărăşirii. Atît în înto­ tente. Totodată, întovărăşirile slabe, Peşi perseverentă ce trebuie dusă cu drumul cooperativizării agriculturii
chiar dacă s-ar fi obţinut astfel de vărăşirile enumerate mai sus ca şi în în car'e nu se lucrează în comun,
rezultate concehtrînd un număr ttlai celelalte care s-au dezvoltat spre for­ care nu au proprietate obştească, ţăranii muncitori ce se înVecihează
mare de forţe, o asemenea întovără­ me superioare a avut loc un proces greu se dezvoltă spre forme supe­
şire ar fi fost foarte greu de condus. de transformare a concepţiei oame­ rioare. cu pămînturile, stabilindu-se în prea­ In zilele .acestea s-a inaugu- gospodărie colectivă, întovără-
Greu s-ar fi descurcat conducătorii labil perimetrele, astfel îneît să nu
întovărăşirii care pînă mai ieri con­ nilor. La început ei au desfiinţat Pentru ca în acest an întovărăşirile, se facă schimburi de teren sau să se nat în raionul Sebeş a 16-a sţre s,au cooperativă de credit si
duceau o gospodărie cu 2-3 hectare numai haturile, au lucrat cu maşi­ să obţină rezultate cît mai bune, facă schimburi cit mai puţine. întovărăşire agricolă. ,,16. Fe- economiL p aray cu munca po_
şi care deodată ar fi fost puşi să nile S.M.T. şi au obţinut rezultate bruarie este numele întovărăşi- .... „ . ,
conducă o întovărăşire de 2-3 mii de mai bune decît înainte, cînd lucrau esle necesar ca toate muncile să fie — Să se organizeze la început în­ rii celor 21 de familii din Secă-
hectare. După obţinerea unei expe­ individual. Apoi, cu încetul, aii tre­ organizate în comun. Dacă muncile tovărăşiri mai mici şi mai multe în şei. Printre primii întovărăşiţi Pent.ru. form'area de no’ u*
rienţe de conducere în întovărăşiri cut la efectuarea în comun a unui de toamnă şi cele de vară se mai satele mai mari, care întovărăşiri cu nhăţi socialiste sş duce munca
mai mici, ei vor putea conduce CU număr din ce în ce ntai mare de fac în comun, cu ajutorul S.M.T.- timpul, prin muncă politică răbdătoa­ şi cei mai inimoşi organizatori
succes şi întovărăşiri mari. munci, pînă cînd toate muncile s-au urilor, sînt extrem de rare întovără­ şi pentru întărirea şi lărgirea ce­
făcut în comun şi s-a împărţit pro­ şirile ce muncesc în comun la semă­
Dacă în întreaga regiune Craiova ducţia după pămînt ş i . după muncă natul şi prăşitul porumbului. Pentru re, să crească, să se unească, să de­ ai ei se numără comuniştii ior existente. Astfel în luna i-a-
s-ar fi muncit ca în comunele de mai obţinîiidU-se rezultate şi mai bune aceasta trebuie încă din iarnă, cu vină întovărăşiri mari şi puternice Gheorghe Popa, secretarul or­ nuiarie a luat fiinţă cooperativa
SUs, cu siguranţă că succesele în ajutorul organizaţiilor de bază, dusă ganizaţiei de bază, Gheorghe de credit şi economii din comu­
munca de cooperativizare ar fi fost Aşa s-au copt treptat condiţiile tre­ muncă de convingere cu membrii în­ — Să se dea atenţie nu nutttai Pinoa, deputaţii Nicolae Marini, na Ungurei în care 208 familii,
mari. Datoria organizaţiilor de cerii spre forme superioare, aşa s-au tovărăşirilor. stabilite condiţiile mun­ creării şi lărgirii întovărăşirilor, dar Ionică Popa, Nicolae Rusii şi toţi colectivişti şi-au format un
partid este să folosească această ex­ convins treptat cea mai mare parte cii în comun Ia primăvară şi adu­ şi întăririi lor, prin organizarea mun­ Ioan Lupea. cont de credit de 14.000 lei.
a întovărăşirilor că esle în interesul nată la un loc sămîr.ţa de porumb. cilor în comun şi constituirea fon­
dului obştesc al întovărăşirii. Pro­ Munca stăruitoare a membri­ In întovărăşirea zootehnică
Pentru constituirea fondului obş­ prietatea obştească cointeresează mai lor organizaţiei de bază şi a din comuna Poiana au intrat
tesc în întovărăşiri, organizaţiile de mult pe oameni să lücrezé în întovă­
bază trebuie să desfăşoare o muncă răşire, îi leagă mai mult unul de deputaţilor sprijinită de aotiviştii
altul. In acelaşi timp, munca în co­ de partid şi de st-at de la raion numai în acest an încă 68 de
mun creează Condiţiile cele mai favo­ — iată ce a stat l-a baza formă­ familii oare au adus 333 oi. In
rabile pentru dezvoltarea întovărăşi­ rii acestei întovărăşiri. gospodăria colectivă din Pianu
rilor spre forme superioare de Coope­
rare în producţia agricolă. Aproape în fiecare comună şi de Jos au intrat zilele acestea
Faptul că în unele sate sînt mai lectivă. acestui fond obştesc, fie prin contri- (Din „Scînteia") siat din raion există în prezent alte 10 familii.-