Page 32 - 1957-02

Pag 4.
S ES IU N EA S O V IETU LU I SUPREM
G strălucită demonstraţie a
prieteniei popoarelor din U.R.S.S. na au fost concediaţi în cursul rinţă a membrilor comitetelor
MOSCOVA (Agerpres)". —
TASS ¦
La 6 februarie ona 16 (ona
Moscovei) s-a deschis la Krem­
lin şedinţa Sovietului Naţionali­
tăţilor în cadrul căreia, ca şi în
şedinţa Sovietului Uniunii oare
a avut loc în dimineaţa aceleia­
şi zile, s-au discutat proiectul
planului economiei naţionale şi
proiectul bugetului de stat pe
anul 1957.
Discutarea proiectelor în ca­
drul şedinţei acestei camere s-a
transformat într-d demonstraţie
strălucită a prieteniei sincere a
popoarelor din U.R.S.S. La şe­
dinţa din 6 februarie au luat cu-
vîntul un kazah, un uzbek, un
tadjik, un bielorus, un gruzin,
un rus, un leton, un marieţ, pre­
cum şi reprezentanţi al !altor na­
ţionalităţi. Fiecare din ei expri-
•mînd voinţa, sentimentele şi as­
piraţiile alegătorilor săi, a ară­
tat că proiectul planului de stat
şi proiectul bugetului de stat o-
glinde.sc interesele !arzătoare ale
tuturor popoarelor statului sovie­
tic multinaţional.-
Cuvintările rostite de deputaţi
de la această înaltă tribună au
constituit o demonstraţie a rea­
lizărilor obţinute de fiecare po­
por în !anul care a trecut după
Congresul al XX-lea al partidu­
lui comunist.
La tribună a urcat deputatul
Taşenev — reprezentantul Ka-
zahstanuluî. Teritoriul republicii
sale ocupă aproape 3 la sută
din întreaga suprafaţă uscată !a
pămînxului. Pînă la revoluţie,
!aici locuiau kazahii nomazi, iar
acum iaci s-au înălţat mari cen­
tre ale metalurgiei neferoase, a-
le industriei cărbunelui şi petro­
lifere. ale industriei construc-
tqare de maşini, se construieşte
0 puternică bază siderurgică. Cu
ajutorul tuturor popoarelor ţării,
în ultimii trei ani această repub­
lică !a foştilor nomazi s-a trans­
format într-un grî-nar de impor­
tanţă mondială. în ultimii trei
ani aici au fost valorificate pes­
te 20 milioane de hectare pă-
mînt înţelenit. Anul trecut Ka-
zahstanul a dat numai statului
1 miliard puduri de grîu, pentru
care !a primit Ordinul Lenin.
Asistenţa a ascultat cu multă
atenţie cuvîntările deputaţilor
Kamalov (Uzbekistan) şi Rah-
matov (Tadjikistan).
Intr-un ian poporul uzbek a
sporit producţia de bumbac cu
fibra lungă cu aproximativ
400.000 de tone. Numai această
oreşteie este considerabil mai
mare decît recolta anuală de
bumbac a Turciei.
Cele mai bogate recolte din
lume la această cultură valoroa­
să au fost obţinute de poporul
tadjik. Anul trecut s-au recoltat
de pe fiecare hectar însămînţat
Caracteristica geografică a regiunii
Halle o constituie timpurile, livezile
şi pădurile care alternează cu marile
.. . „ ¦
centre industriale. Aceste centre cu
prind raioane întregi: în valea Gei-
seltal se află întinsele mine de căr­
bune brun şi fabricile de brichete; în
ţinutul Bitterfeld — întreprinderile in­
dustriei chimice (uzinele „Leuna" şi
„Buna“, a căror faimă a depăşit cu
mult graniţele Germaniei): peisajul ţi­
nutului Mansfeld este caracterizat prin
ogoare, sonde, cariere de ardezie şi
prin importante mine de minereu de
cupru, — toate, acestea constituie bo­
găţia regiunii Halle.
Războiul a pustiit această parte a
Germaniei ca şi celelalte regiuni ale
ţării. Zeci de mii de locuinţe, precum
şi importante întreprinderi industriale
au fost distruse de bombardamente. In
ultimii ani însă multe oraşe şi sate
şi-au schimbat înfăţişarea, iar pentru
anji ce vin se prevăd mari transfor­
mări social-culturale, ca şi .în ce pri­
veşte dezvoltarea industrială a acestei
regiuni.
Cele mai importante şarcini ale ce­
lui de-al doilea an cincinal al R. D.
Germane urmează să fie înfăptuite în
majoritatea lor pe teritoriul acestei re­ nătate pentru întreaga industrie a se află cele mai mari zăcăminte dc
giuni, care are o întindere de 8.700
kilometri pătraţi, adică 8,1 la sută din
suprafaţa totală a Republicii Demo­
crate Germane.
Pe teritoriul regiunii Halle trăiesc zăcăminte de cărbune brun din Ger- Regiunea Halle este caracterizată nu deservite de întinsele culturi de sfe­
aproximativ 2.1(30.000 de locuitori, sau mania centrală. In pămînt zac multe numai prin întreprinderile industriei clă de zahăr din această regiune şi
11,5 la sută din numărul total al popu­ milioane de tone din acest „aur ne- chimice şi producătoare de materie care reprezintă 25 la sută din supra­
laţiei R. D. Germane. Densitatea popu- gru“, mai ales lîngă localităţile Bitter- primă, ci şi prin dezvoltarea altor ra- faţa cultivată cu sfeclă de zahăr din
iajiei este de 241 de persoane pc ki- ' fehl, Gräfenh'ainichen, Merseburg (Gei- muri industriale. Astfel industria si- R. D. Germană.
Redacţia Şl administraţia ziarului str, 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189, Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 236.320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva
o
WB5lg
cu bumbac cîte 28 chintale de veşte producţia de zahăr, dînd
bumbac cu fibra lungă.
Deputaţii Gnass (Letonia), slrîns cea mai bună recoltă de
Avkimovici (Bielorusia), Ciubi- sfeclă de zahăr din U.R.S.S.
nidze (Gruzia) şi alţii au făcut Problemei lichidării definitive
multe propuneri concrete cu pri- în ţară în următorii 15—20 de
vire l:a proiectul planului de stat
şi proiectul de buget.
DIN INTERVENŢIILE
DEPUTAŢILOR:
• In ultimii trei ani, în Kazah-
stan au fost valorificate peste 20
milioane hectare pămînt înţelenit.
Anul trecut Kazahstanul a dat nu­
mai statului 1 miliard puduri de
grîu.
• Poporul uzbek a sporit în­
tr-un singur an producţia de bum­
bac cu fibra lungă cu aproximativ
400.000 tone, o creştere conside­
rabil mai mare decît recolta a-
nuală de bumbac a Turciei.
• In timp ce S.U.A., Franţa şi
Anglia au avut nevoie de apro­
ximativ 85 de ani pentru a redu­
ce de două ori mortalitatea popu­
laţiei, Uniunea Sovietică a rezol­
vat această sarcină în 30 de ani.
In dimineaţa zilei de 7 februa-
rie a avut loc în Kremlin o şe-
dinţa ordinară a Sovietului Na-
ţionalităţilor.
DeputatM Panev, reprezentam
tul Republicii Autonome Ma-
riice, situată în nordul părţii eu-
ropene a U.R.S.S., !a vorbit des-
pre crearea unui puternic nod
industrial în această republică,
In vederea folosirii mai bune a
resurselor naturale ale republi-
cii, deputatul Panev a ridicat
problema construirii cît mai
grabnice pe teritoriul ei a unor
noi linii ferate.
Deputatul Mahno a vorbit des- nimitiate aceste proiecte, adu- re, judecind după ştirile sosite,
pre posibilităţile ţării în ce pri- cînd o serie de !amendamente. a apreciat în mod pesimist per-
• Uniunea Sovietică sprijină dreptul
la autodeterminare al poporului cipriot
Declaraţia secţiei de presă a ambasadei ü. R. S. S . din Grecia
ATENA (Agerpres). — TASS transmite :
Ziarele din Atena au publicat la 6 februarie
următoarea declaraţie a secţiei de presă a amba­
sadei U.R.S.S. din Grecia:
„Deoarece în ultimul timp unele ziare din Gre­
cia au publicat ştirea că Uniunea Sovietică şi-ar
fi modificat poziţia în problema Ciprului, secţia
de presă a ambasadei U.R.S.S. din Grecia este
împuternicită să declare următoarele:
Uniunea Sovietică s-a menţinut şi se menţine
pe poziţia că este necesar să se acorde poporu­
lui din Cipru dreptul la autodeterminare.
Campania pornită de unele ziare din Grecia
împotriva Uniunii Sovietice în legătură cu apro­
piata discutare a problemei cipriote la O.N.U. se
bazează pe informaţii tendenţioase şi nu poate
lometrul pătrat, ceea ce face ca re-
giunea Halle să se numere printre re-
giunile cu cea mai densă populaţie din
R. _D. «Germană«. Mx ai: *m„.u«1l4t Adne ijnuimn oăUtattpe 260 mmiilliinoaarni oe de -tfonnn/e».
din oamenii muncii care locuiesc pe
teritoriul acestei regiuni lucrează în
industrie, în construcţii sau ca meşte­
şugari, ceea ce indică într-o anumită
măsură structura economică a regiunii
Halle.
Pe teritoriul regiunii Halle este dez­
voltată marea industrie chimică, care
este grupată în trei centre: 1) — în
raionul Merseburg, unde se află cea
mai mare uzină chimică din R. D.
Germană — uzina „Walter Ulbricht“
din Leuna, precum şi uzinele „Buna“
de lingă localitatea Sclikopau; 2) —
în ţinutul Bitterfeld, unde se ailă com­
binatul electrochimie „Bitterfeld“, fa­
brica de filme „Agfa-Wolfcn“ precum
şi fabrica de coloranţi „Wolfen“ ; 3)
— în ţinutul din jurul oraşului. Witten­
berg, unde se află fabrica de cauciuc.
„Elbe“ şi fabrica de azot din localita­
tea Picsteritz.
Bogatele zăcăminte de substanţe nu-
ncrale utile, care constituie baza de Grosskayna- ' fetc>
materie primă necesară industriei chi
mice, precum şi deosebita lor însem­
R„ . D. Germane, iac ca regiunea ţHja.ilule minereu de cup*ru din Germania. Prm-
sa„ fie cea mai. i.m__p_o.rtan1-ta__r_e_gjiu;,n, e . dciinpaleler mine produc^ătoare de metale
punct de vedere industrial a R. D. Ger- neferoase şl întreprinderi ale metalur-
manc. Printre aceste zăcăminte se St'ri neferoase se află în raioanele
menţionează în primul rînd bogatele Eisleben, Hettstedt şi Sangerhausen.
DRUMUE SOCIALISMULUI
A L U . R. S. S.
săptămânii trecute 282 de mun­ marilor întreprinderi din indus­
ca exemplu Kirghizia, care a
ani a tuberculozei afost consa-
erată cuvîn-tarea deputatei Ko-
vrighina, ministrul Ocrotirii Să­
nătăţii al U.R.S.S. Deputata Ko-
vrighina a citat o serie de cifre
oare arată ce s-a făcut în ţară în
anii puterii sovietice, pentru o-
orot'irea sănătăţii poporului. In
timp ce S.U.A., Franţa şi An­
glia !au !avut nevoie de aproxi­
mativ 85 de ani pentru a reduce
de două ori mortalitatea popu­
laţiei, Uniunea Sovietică a re­
zolvat această sarcină în 30 de
ani. In decursul celor 39 de ani
de existenţă a puterii sovietice,
mortalitatea din ţară' a fost re­
dusă de patru ori. In U.R.S.S.
a fost lichidată malaria, ca boa­
lă de masă.
Din an în an scade în Uniu­
nea Sovietică numărul celor bol­
navi de tuberculoză. In rînduri-
le populaţiei orăşeneşti morta­
litatea din cauza tuberculozei a
scăzut din !anul 1940 de patru
0ri, j,ar ţn rîndurile tineretului
fn vîrstă de 15—19 ani — de 11
ori. In prezent, Ministerul O-
crotirii Sănătăţii elaborează îm-
preună cu oamenii de ştiinţă
măsuri în vederea reducerii con-
siderabile a numărului celor
bolnavi de tuberculoză şi le va
prezenta guvernului spre apro-
bare.
De la începerea discutării pro-
iedelor planului economiei na-
ţionale şi bugetului de stat, în
Camerele Sovietului Suprem au
luat cuvîntul aproximativ 30 de
deputaţi. Ei au sprijinit în una-
avea alt scop decît înrăutăţirea relaţiilor sovieto-
greceşti“.
Ziarul „ELEFTHERIA“, referindu-se la aceas­
tă declaraţie, subliniază că „Uniunea Sovietică a
sprijinit totdeauna dreptul la autodeterminare al
poporului cipriot“.
Ziarul „VIMA“ scrie: „De la bun început noi
nu am dat crezare ştirilor transmise din New
York. Politica sovietică este fermă şi consec­
ventă. Uniunea Sovietică nu renunţă la princi­
piile sale anticolonialistei
Ziarul „ETHNIKOS KIRI“ subliniază că „O-
pinia publică din Grecia a constatat cu satisfac­
ţie că poziţia sovietică în problema autodetermi­
nării poporului cipriot rămîne fermă şi ne­
schimbată“.
seltal), Zeitz şi Hohenmölsen, care o-
feră posibilitatea ca în anul 1960-ex-
tracţia de cărbune brun să atingă circa
Zăcămintele de cărbune brun deter­
mină şi amplasarea întreprinderilor de
prelucrare şi de înnobilare a cărbu­
nelui. Astfel în apropierea exploatări­ ciclete „Mifa" din Sangerhausen, şan­
lor la zi, în afară de uzine chimice şi tierele navale „Polysius“ din Dessau,
Regiunea H A LLE
Reportaj din Republica Democrată Germană
fabrici de brichete, se află şl staţi
de hidrogenare şi centrale de forjă
Marea centrală electrică „Elbe“, situa
tă lîngă localitatea Vockerode, lucrea
ză în prezent cu şase turbine, ca fă
cînd parte dintr-o serie de mari -cen
trale electrice printre care se men
ţionează ^ de Ja Zsdlomewitz
Pe lîngă cărbune în regiunea Halle
CONCEDIERI MASIVE
în industria electrică din Austria
VIENA (Agerpres). — electrice din Fiavoritner, uzinele
zi'a.D1l•iusptiăschceum1K7’_o_ar_rne_us_np_ţo_ăn~d„e„„nD<z<i“e, So- metalurgice din Florisdorf şi
din altele.
cauza lipsei de comenzi în ulti­ Au avut loc de asemenea con­
mele zile au loc în Austria con­
cedieri în masă în întreprinde­ cedieri printre salariaţii de la
rile din industria electrică. Ast­ căile ferate şi poştă.
fel, La uzinele „Kapsch“ din Vie­ La Viena a avut loc o confe­
citori, iar un număr asemănător tria electrică, oare a propus re­
de munoitori vor fi concediaţi în ducerea timpului de lucru cu cî-
următoarea săptămână: la uzine teva ore săptămînal, pînă la
le „Siemens-Halske“ !au fost con primirea de noi comenzi indus­
cediaţi 100 de- muncitori, iar alţi triale, pentru ca să se poată e-
150 urmează să fie concediaţi vita concedierile plănuite. Acti­
Un mare număr de concedieri viştii din „Unitatea sindicală“,
au fost anunţate de !asemenea la organizaţie afiliată la F.S.M.,au
uzinele „Elin“ din Penzing, la întocmit u-n memoriu oare oferă
întreprinderea „Siemens-Schu- o bază pentru acţiuni comune
kert“ din Leopoldstadt. A. E. G. pentru toţi salariaţii din indus­
din Stadlau uzinele de oabluri tria electrică.
Declaraţiile lui Eisenhower
WASHINGTON (Agerpres)'. spectivele N.A.T.O. din punct
Luînd cuvîntul în cadrul unei
conferinţe de presă care a avut de vedere militar.
loc la 6 februarie, preşedintele In continuare, Eisenhower a
Eisenhower a afirmat că State­
le Unite caută să obţină succes spus că aprecierea pe care a
în încercările lor de a demon­
stra utilitatea aşa-numitei „doc­ făcut-o asupra poziţiilor mili­
trine Eisenhower“ conducători­
lor din Orientul Mijlociu care tare ale N.A.T.O. se bazează,
se află în prezent în S.U.A.
Comentînd tratativele pe care desigur, pe speranţa că Ger­
le-a dus cu regele Saud, Eisen­ mania occidentală va continua
hower a declarat că în cursul să traducă în fapt planurile mi­
litare ce şi le-a propus, iar
tratativelor s-a ajuns la o mai Franţa îşi va ¦rechema trupele
bună înţelegere reciprocă. din Algeria în Europa.
Comentînd reacţia Congresu­ Eisenhower a fost solicitat
lui la „doctrina“ sa, Eisenho­ să-şi spună părerea în legătu­
wer a declarat că regretă orice ră cu perspectivele îndeplinirii
tergiversări care nu au ca scop de către Israel a ultimei rezo­
decît să întîrzie acţiunile. luţii a Organizaţiei Naţiunilor
Unite, care cere retragerea tru­
Eisenhower a refuzat să-şi pelor israeliene de pe teritoriul
spună făţiş părerea în legătură Egiptului. Eisenhov/er s-a pro­
cu recenta declaraţie a coman­ nunţat în acelaşi spirit în care
dantului suprem al forţelor ar­ s-a pronunţat Dulles la 5 febru­
mate ale N.A.T.O., Norstad, ca­ arie. El a refuzat însă să spu­
nă dacă Statele Unite vor apli­
ca sancţiuni economice sau al­
te sancţiuni împotriva Israelu­
lui, în cazul că acesta din urmă
va refuza să îndeplinească re­
zoluţia O.N.U.
La conferinţa de presă, Ei­
senhower a anunţat de aseme­
nea demisia conducătorului di­
recţiei mobilizării în vederea a-
părării, Fleming. In locul lui
Fleming a fost numit Gordon
Gray, ministrul adjunct al A-
părării.
Pături largi ale opiniei publice
sprijină lupta poporului algerian
PARIS (Agerpres). —
Potrivit relatărilor presei, în
Algeria continuă ciocnirile sîn-
geroase între trupele franceze şi
unităţile !armatei algeriene de e-
liberare naţională.
Cele mai serioase ciocniri au
avut loc în regiunile muntoase
Nementcha şi Uled-Nails, în de­
partamentul Constantine, şi in
apropiere de Bone. La 5 februa­
rie au fost ucişi în cursul lupte­
lor 99 algerieni.
Păturile largi ale opiniei pub­
lice franceze sprijină lupta
derurgică, construcţia de maşini şi de Regiunea Halle oferă condiţii avan­
utilaj greu etc., sînt reprezentate de tajoase pentru producţia agricolă. In
asemenea printr-o serie de mari în­ afară de sfeclă de zahăr, în această
treprinderi c a : uzina siderurgică din regiune se cultivă grîu şi orz, rapiţă
şi floarea-soarelui. Foarte răspîndită
este cultivarea şi selecţionarea de se­
minţe, în care sînt specializate raioa­
nele Quedlinburg şi Bcrnburg. In a-
ceastă regiune se află de asemenea
Thale, uzina de metalurgie neferoasă întinse culturi pomicole şi legumicole
din Hettstedt, fabricile de vagoane din înalt productive, podgoriile din văile
Ammendorf şi Dessau, fabrica de bi­ rîurilor Saale şi Unstrut, precum şi
culturile horticole şi producţia de se­
minţe selecţionate din raionul Qued­
fabrica dc maşini din Halle, uzina de linburg.
In prezent, peste 34 la sută din su­
prafaţa agricolă utilă a regiunii apar­
ţine gospodăriilor agricole de stat şi
cooperativei agricole de producţie. In
această regiune se numără circa 635
cooperative agricole de producţie, în-
sumînd peste 30.000 dc membri care
cultivă circa 160.000 hectare de pă-
mînturi arabile.
Pc teritoriul regiunii Halle se află
importante instituţii de învăţămînt su-
perior şi de cercetări ştiinţifice, între
ca re: Universitatea „Martin Lulher",
Şcoala superioară de chimie din Mer­
seburg, Institutul pentru cultivarea
plantelor din Bcrnburg şi Quedlinburg
şi Institutul de Agronomie din Neuga-
motoare electrice din Dessau, fabrica ttersleben.
de utilaj minier şi macarale din Kot-
heri, fabrica de cazane de abur din Avîntul economic a fost însoţit dc
Hohenthurm, fabricile de maşinr-unel- creşterea continuă a nivelului de trai
te din Ascherslcben şi Naumburg, fa­ al populaţiei, de sporirea alocărilor de
bricile de aparate de măsurat din stat pentru scopuri culturale, pentru
Quedlinburg şi „Junkalor“ din Dessau. ocrotirea sănătăţii şi învăţămînt etc.
Astfel, din 1952 şi pînă în 1956 in­
In afară de industria producătoare clusiv s-au cheltuit peste 17 milioane
de' mijloace de producţie este bine dez-
de mărci pentru ocrotirea sănătăţii oa-
voltată 5' producţia de bunuri de larg menilor muncii din această regiune,
consum. Printre acestea se menţionea­
ză fabrica de încălţăminte din Wei-
ssenfcls, fabrica de cărucioare de co­
pii din Zcitz, fabrica de margarină
„Milka" din Pratau, precum şi un marc
număr dc fabrici de zahăr, care sînt
Nr. 673
Cu eforturi comune
— încă puţin, dragii mei, şi o vom opri!
Desen de L. Samoilov
„CLASA MUNCITOARE GERMANĂ,
unită în lupta, trebuie să înfrîngă
militarismul şi puterea inonopoliştilor“
BERLIN (Agerpres). —
ADN transm ite:
Max Reimann, prim secretar
al C.C. al P.C. din Germania
a făcut o declaraţie în legătură
cu dezbaterile în problemele po­
liticii externe a R.F. Germane,
care au avut loc în Bundesta-
gul vestgerman la 30 şi 31 ia­
nuarie.
In declaraţie se arată că
„dezbaterile au urmărit, în pri­
mul rînd, scopul de a induce în
eroare populaţia Gerjnaniei oc­
cidentale în legătură cu fali­
mentul „politicii de forţă“ a-
denauriste şi dat fiind apropi­
atele alegeri pentru Bundes­
tag, să prezinte lucrurile în aşa
fel ca şi cum politica Uniunii
Cre5tin Democrate - Uniunii
Creştin Sociale contribuie la a-
sigurarea securităţii şi reunifi-
cării Germaniei“. Dar, a decla­
rat Max Reimann, reprezentan­
ţii guvernului şi Uniunii crcş-
tin-democrate nu au putut as­
cunde adevărata orientare în
Grevă demonstrativă a muncitorilor
parizieni din fabricile de gaz
PARIS (Agerpres). —
La apelul sindicatelor afiliate
la Confederaţia Generală !a
Muncii şi La „Confederaţia fran-
ceză a oamenilor muncii creşti-
ni“, muncitorii de la fabricile
de gaz din Paris au declarat .o
greva de 36 de ore cerînd îm-
bunataţirea situaţiei • lor mate-
franceze
dreaptă a poporului algerian. In
Franţa continuă strîngerea de
semnături pe petiţia Consiliului
naţional al păcii care cere in­
staurarea păcii în Algeria.
Ziarul „L’Humanité” scrie că
„refuzul de a satisface revendi­
cările naţionale ale poporului
¦algerian va duce inevitabil la
continuarea şi intensificarea răz­
boiului“. Ziarul cere ca guvernul
francez să recunoască dreptul
Algeriei la independenţă naţio­
nală.
Numărul policlinicilor dc stat a cres­
cut în această perioadă de la 19 la
21, numărul dispensarelor din localită-
ţile rurale — de la 18 la 29, a sporit
simţitor numărul de paturi din spitale.
In timp ce în 1951 existau 16 policli­
nici în cadrul întreprinderilor şi 14
dispensare, la sfîrşitul primului plan
cincinal în regiunea Halle funcţionau
20 de policlinici pe lîngă întreprin­
deri şi 21 dispensare. Numărul locuri­
lor în crcşele pentru copii îri diferite
localităţi a sporit de la 654 la 3.400,
iar numărul locurilor din c.reşele care
funcţionează pe lîngă întreprinderi —
de la 258 la 1807. In cursul primului
cincinal în regiunea Halle au fost con­
struite 135 de noi cluburi şi case de
cultură, precum şi 1050 de săli dc clu­
buri şi colţuri roşii.
Cel de-al doilea plan cincinal al
R. D. Germane prevede numeroase sar­
cini importante ce revin regiunii Halle. Muzică cerută de ascultători; 16,30
Printre acestea se menţionează dezvol­
tarea continuă a industriei chimice.
Creşterea considerabilă a producţiei
.chimice necesită sporirea considerabi-
lă a extracţiei de cărbune. Exploată­
rile la zi existente în această regiune
vor fi lărgite şi se vor crea dc aseme­
nea noi exploatări. Producţia dc ener­
gie electrică a regiunii Halle urmea­
ză să crească considerabil în anii ce­
lui de-al doilea cincinal. La realiza­
rea acestor sarcini vor contribui ma­
rea centrală electrică „Elbe“ de lîngă
Vockerode (a cărei construcţie va fi
în curînd terminată) şi centrala elec­
trică Zschornewitz (a cărei capacitate
va fi mărită prin deschiderea unor noi
exploatări la zi în localitatea Grâfcu-
hainichen).
(Din „Literaturnala Gazeta“).
politica externă a R.F. Germa-
ne şi, în timpul dezbaterilor, ei
„au expus programul imperia-
liştilor şi militariştilor ger-
mani“.
Imperialismul şi militarismul
german, a spus în continuare
M. Reimann, au fost şi conti­
nuă să rămînă duşmanii cei
mai înrăiţi ai tuturor popoare­
lor europene, ei sînt duşmanii
juraţi ai clasei muncitoare ger­
mane şi ai tuturor maselor de
oameni ai muncii. De aceea cla­
sa muncitoare germană, unită
în luptă, trebuie să înfrîngă mi­
litarismul şi puterea monopo-
liştilor“.
^ , ^ nÎ*nu.ai.e’ *n declaraţie
ziţiei conducerii P.S.D.G. Pî?nX
timpul dezbaterilor din Bundes­
tag, care, criticînd politica lui
Adenauer, face în acelaşi timp
concesii şi declară că este „ga­
ta să îndeplinească obligaţiile
militare ale N.A.T.O.“
riale. Muncitorii au declarat că
această grevă este numai un a-
vertisment şi că în caz de re-
fuz clin partea guvernului de a
le majora salariile greva va fi
reluată,
Lia greva muncitorilor de la
uzinele de g,az s,au alăiurat
muncitorii de la centralele elec­
trice din regiunea pariziană,
departamentul Nord, oraşele
Lyon, Rouen şi altele. In dimi­
neaţa de 6 februarie, la Paris
timp de cîteva ore nu a fost fur­
nizat curentul electric.
MA G AZIN
DUMINICA 10 FEBRUARIE
SPECTACOLE \
CINEMATOGRAFICE
DEVA: Tata, mama, nevasta şi eu
(film francez): HAŢEG: Aida (film ita­
lian): PETROŞANI: Intr-un magazin
universal (film sovietic); ZLATNA:
Othelo (film sovietic) : IL1A: Cava­
lerul fără lege (film italian) : APOL-
DU DE S U S : Iartă-mă (film italian):
BRAD: Micul lustragiu (film indian):
ORAŞTIE: Infidelele (film italian):
BARU MARE: Bel Ami (film fran­
cez): ALBA-1UL1A: Prietene de
noapte (film francez); SEBEŞ: Roşu
şi negru (film francez): SIMERIA:
Papa dolar (film maghiar) ; T E IU Ş :
Muzică cu bucluc (film sovietic); LO-
N EA : Feroviarul (film italian).
SELECŢI UNI DIN
PROGRAMUL DE RADIO
PROGRAMUL 1: 7,00 Muzică uşoa­
ră romînească; 8,30 „Teatru la Micro­
fon pentru copii“ : „Arhipelagul în flă­
cări" scenariu radiofonic, prelucrare şi
dramatizare de RaduTănasc şi Dimilrie
Vasilescu după Jules Vcrne, 9,30 Muzică
uşoară: 10.00 Emisiunea „De toate, pen-
iru toţi“. 14,30 Concert dc estradă; 15,30
Muzică uşoară; 18,00 Emisiunea pen­
tru copii şi tineret: „Drumeţii veseli“;
18,30 Muzică uşoară romînească; 19,05
Teatru la microfon „Hanul dc la răs­
cruce“. Adaptare radiofonică după pie­
sa lui Horia Lovinescu, laureat al
Premiului de Stat; 20,50 Vă invităm
la dans; 22,15 Dans; 22,30 Emisiune
sportivă. PROGRAMUL II. 7,00 Mu­
zică populară romînească; 7,30 Muzi­
că uşoară; 8,00 „Radio-Ţepeluş"; 9,35
Prepararea vinului în casă; 13,00 Con­
cert dc estradă; 14,15 Solişti dc mu­
zică populară romînească; 15,05 Cîn-
lece dc dor; 18,00 Muzică populară ro-
mînească; 18,30 Emisiunea: „Fire de
tort“ (ciclu de leduri din opera Ini
Gcorge Coşbuc); 20,05 Muzică popu­
lară oltenească; 20,30 Muzică uşoară;
20,50 Program pentru iubitorii de ro­
manţe; 22,00 Să dansăm.