Page 33 - 1957-02
P. 33
PROLETARI d in t o a t e ţ ă r il e , UNIŢI-VĂ l
După marea AGENŢIILE DE PRESĂ TRANSM ITi
victorie în alegeri
• Lucrările sesiunii Sovietului Suprem al U.R.S.S.
a FRONTULUI • Guvernul sovietic este de acord cu convocarea la Londra a subcomi
DEMOCRAŢIEI tetului Comisiei O.N.U. pentru dezarmare.
POPULARE ® Tratativele anglo-vest-germane în problema întreţinerii trupelor en
gleze de ocupafie au ajuns în Impas.
• Noi agresiuni engleze împotriva Yemenului.
o O conferinţă în legătură cu infectarea alimentelor de către cenuşa
radioactivă provenită din exploziile atomice.
• Eisenhower sprijină Euratomul.
• Expulzarea din Uniunea Sovietică a doi funcţionari diplomatici ame
ricani.
Anul IX . Nr. 674 Duminică, 10 februarie 1957 4 pagini 20 bani
Creşfe avînful în tre c e rii so c ia liste Ce e nou Campania agricolă de primăvară
??? în comuna noastră să ne găsească temeinic pregătiţi
Minerii de ia Uricani în îrunfe înfăptuiri frumoase la Loman
Luna februarie â început bine bazinul carbonifer al Văii Jiu dovedit a fi cele conduse de e valea rîulni Sebeş, acolo Pregătirea din timp a campaniei de primăva Cunoscînd importanţa deosebită a lucrărilor
pentru minerii de la Uricani. lui. Obţinerea acestui succes a unde spaţiu! dintre munţii ce ră are o însemnătate deosebită. Experienţa ani de pregătire a campaniei agricole de primăvară,
Numai în primele 8 zile, ei au fost posibilă printr-o aprovi minerii Vasile Hăiţoan şi Bisler o străjuiesc de o parte şi de alta se lor trecuţi ne învaţă că atunci cînd atelajele şi organizaţiile de partid, sfaturile populare şi or
reuşit să dea cu 14 la sută mai zionare ritmică a brigăzilor cu seminţele au fost pregătite, cînd gunoiul a fost ganele agricole, au datoria să mobilizeze pe co
mult cărbune cocsificabil peste material lemnos, precum şi Alexandru de la sectorul I, îngustează, se află o aşezare de lectivişti, pe întovărăşiţi şi pe ţăranii individuali
plan, situîndu-se astfel în frun prin îmbunătăţirea radicală a care au dat zilnic între 20-50 oameni a căror ocupaţie principa transportat pe cîmp din iarnă, însămînţările au pentrh a pregăti, condiţiona şi încerca puterea
transporturilor. tone de cărbune peste plan şi lă este creşterea oilor. Odinioară, putut începe la timpul optim şi s-au desfăşurat de incolţire a seminţei şi pentru a transporta
tea întrecerii dintre minele din cele conduse de Martin Vereş, ei urcau vara cu oile la munte, în bune condiţiuni. gunoiul de grajd pe cîmp.
Cele mai bune brigăzi s-au loan Ştef şi Silviu Iovan de la iar iarna coborau Ia şes. In viaţa
sectorul II. satului nu se intimpla nimic deo
Productivitate sporită ia Filatura Lupeni sebit. Copiii nu mergeau la şcoală,
ciobanii nu cunoşteau nimic din
Din primele zile ale anului, Filatura Lupeni. Folosind mai iar planul global a fost înde ce se intimpla în alte părţi. S porirea p ro d u cţiei la h ectar nu se realizează de la sine
lupta pentru sporirea produc bine maşinile, organizînd mai plinit sută la sută. Dar lupta
tivităţii muncii stă în atenţia temeinic munca, cu acelaşi nu aceasta a continuat cu aceeaşi De un timp încoace însă, în Se poate spune că în comuna xistă o situaţie destul de precisă Dar tovarăşii din comitetul co
colectivului de muncă de la măr de oameni şi aceleaşi ma intensitate şi în luna februa Loman a început să pătrundă bi Streisîngiorgiu, raionul Hune în această privinţă.
şini, filatorii iau dat produse rie. Aşa, bunăoară, filatoarele nefacerile vieţii, la care visau doara, există o oarecare preocu munal de partid, membrii comi
Hotărîrile plenarei C.C. mai multe şi de calitate mai Victoria Costin, Reveca Suciu cîndva ciobanii. Monotonia a fost pare fiaţă de pregătirea campa In comună, există 7 centre de
al P.M .R. din 2 7-2 9 dec. bună. şi Maria Berghelean.u, au dat alungată, iar formele diverse ale niei de primăvară. Această pă condiţionat şi tratat seminţe. Dar tetului executiv al sfatului popu
activităţii culturale slnt folosite din rere poate fi desprinsă din însăşi la nici unul dintre acestea nu
Numai aşa se explică faptul piin. Doinele de jale cîntate pre faptul că o mare parte din ma s-a condiţionat nici măcar un lar comunal, cît şi tehnicienii
lung din fluier ciobănesc, s-au şinile şi uneltele agricole au fost bob de sămînţă. Tovarăşii de
reparate. Pînă lia 5 februarie, la sfatul popular nu s-au stră de la punctul agricol din Călan
au terminat de repanat 2 trac duit să cunoască cantitatea de
toare, 6 pluguri de tractor, 116 seminţe necesare în aampania nu-şi bat aapul să îndrume şi
pluguri cu tracţiune animală, de primăvară şi dacă sămînţa
111 grape, 14 maşini de semănat existentă în comună corespun să ajute ţăranii muncitori pen
şi 3 batoze. Au fost reparate de din punct de vedere calita
1956, în discuţia activului că pe luna ianuarie productivi fiecare în primele 6 zile ale schimbat în hore vesele, în tri de asemenea trioarele necesare tiv. Culturile din această comu tru a încerca puterea de încol-
tatea muncii a fost realizată acestei luni, peste 30 kg. fire luri săltăreţe care înveselesc oa pentru condiţionarea seminţelor. nă au fost bătute de grindină în
raional II. T. Sil In această privinţă comuna anul trecut, din această oauză ţire a seminţelor.
în proporţie de 103,6 la sută, de mătase peste plan. menii şi locurile. Streisîgiorgiu nu se prezintă
Cu cîteva zile în urmă a avut slab. în mod sigur sămînţa multora Rezoluţia plenarei,- C.C. al
loc plenara activului raional In satul Loman a luat fiinţă de
U.T.M. Sebeş, pentru a dezbate curînd o întovărăşire zootehnică Slab se prezintă însă situaţia dintre ţăranii muncitori are o P.M.R. din decembrie 1956 a
munca comitetului raional UTM pentru creşterea oilor. La început, la transportul gunoiului de grajd
în lumina plenarei C. C. al Vagoane dirijate 24 de cetăjeni au adus în întovă putere de germinaţie foarte re pus ca sarcină în faţa agricul
P.M.R. din 27-29 decembrie 1956. spre centrele muncitoreşti răşire 580 de oi. Pe parcurs însă pe cîmp. Pînă acum abia s-a
tot mai mul{i locuitori se conving dusă. Pentru a se putea cunoaş turii, sporirea simţitoare a pro
Cu acest prilej, tov. Nicolae de avantajele creşterii oilor în în transportat gunoi pe 150 ha. din
Meteşanu, prim-secretar al Co tovărăşire şl pe zi ce trece, numă te calitatea seminţelor este ne ducţiei de cereale. Această sar
mitetului raional U.T.M. Sebeş, rul întovărăşiţilor creşte. Astăzi cele ciroa 400 ha., cît urmează
a prezentat expunerea „Sarcinile sînt 56 de familii care au adus cesar ca fiecare producător să cină nu poate fi realizată de la
ce revin organizaţiilor U.T.M. 1.020 oi. a fi însămînţate în primăvară.
din documentele plenarei C.C. Zilnic prin gara Simeria trec te materii prime, alimente, îm facă proba de încolţire la seminţe, sine. Ea va putea fi realizată
al P.M.R. din 27-29 decembrie numeroase trenuri ce transportă brăcăminte etc. Numărul total Satisfacerea nevoilor de îmbră De fapt, la sfatul popular nu e-
1956“. diferite produse pentru Combina al vagoanelor tranzitate în a- căminte, aprovizionarea cu produse fiindcă de calitatea seminţei de numai printr-o pregătire temei
tul siderurgic din Hunedoara, ceastă zi spre Hunedoara se ri de uz casnic şi alte mărfuri se
Participanţii la discuţii au minele din Valea Jiului, precum dică la 380. pinde soarta întregii recolte. nică a campaniilor agricole, nu
subliniat importanta hotărîrii, şi pentru popubaţiia acestor cen face acum prin cooperativă. Gos
scoţind la iveală lipsurile ce tre muncitoreşti. Tot în aceeaşi zi, spre Petro podărirea chibzuită a cooperativei mai prin buna . organizare , a
mai persistă în activitatea or şani au fost tranzitate un număr de către Petru Gavriiă şi Valeria
ganizaţiilor de tineret şi ma- Numai în ziua de 7 februarie Măcinic face ca în permanen{ă să muncii în aceste oampanii şi prin
nifestindu-şi încrederea că !a. c., iau pornit spre Hunedoara de 435 vagoane. 132 de vagoane se găsească aci tot felul de mărfu
noile hotărîri ale partidului vor ri solicitate de cumpărători. sprijinirea concretă a ţăranilor
căpăta viată şi prin munca ti 95 vagoane de minereu, 57 va au dus Văii Jiului diferite pro
neretului din raionul Sebeş. Că oamenii au prins dragoste de muncitori să aplice regulile a-
goane cu cocs sovietic, 15 va duse ca : lemn pentru mină, ci cultură, de lumină, o dovedeşte fap
S-a adoptat cu acest prilej goane cu cocs polonez, 52 va tul că lomănarii s-au prins să grotehnice. Toate acestea sînt
un plan de măsuri ale comite ment, nisip, păcură, alimente,
tului raional, privind aplicarea goane cu păcură, 13 vagoane cu transporte nisipul, cărămida, varul atribuţii pe care organizaţiile de
in viată a sarcinilor, izvorîte etc. iar restul vagoanelor au fost şi celelalte materiale, de la o dis
din recenta plenară. cărbune indigen, 27 vagoane cu tanţă de circa 4 km. Aproape la partid, sfaturile populare şi or
dirijate pentru a fi încărcate cu fiecare pas întilneşli oameni care
întăresc votul prin fapte calcar şi 121 vagoane cu diferi- duc după ei caii de căpăstru pe spi ganele agricole nu au voie să te
cărbunele scos de harnicii mineri narea cărora se află, desagi plini
Comunistul loan Mănigut din ai acestui bazin. cu cărămidă, nisip etc. Astăzi, con neglijeze. \
strucţia căminului cultural se apro
pie de sfirşit. „La n o i to tu l e în ordin ea
Realizări pe şantierul tineretului — La noi lucrările de pregă maturitate, l-am întrebat pe teh gricol a re c u n o şti că toate a*
din Uricani tire a campaniei de primăvară nicianul agricol dacă ţăranii ceste date, pe cadre el le comu
merg foarte bine. Totul e în or muncitori au făcut probe de ger nică de altfel la; raion, iar raio
A da mai multe locuinţe pen ţii de bună calitate. In întrecere, dine. minaţie şi dacă el cunoaşte ce nul la regiune şi aşa mai de-
tru mineri, a termina noi şi noi s-au remarcat îndeosebi echipele putere de încolţire au seminţele parte, nu sînt altceva decît unele
construcţii social-culturale, iată de tineri brigadieri betonişti Cu asemenea cuvinte încear aprecieri făcute 'din birou.
problema care-i preocupă zi de că să se scape tovarăşul Con lor.
conduse de Radu'Ilinca şi Efti- stantin Babeş, tehnicianul agri — Da tovarăşe, s-a făcut pes Din toate acestea reiese că Sfa
mie Pană care şi-au realizat col al comunei Berthelot de cei tul popular al comunei Berthelot,
comuna Joiana, a tinut neapărat zi pe constructorii de pe şantie normele în proporţie de 214 şi Seara, de multe ori se adună la ce-1 controlează în muncă. te tot. Se cunoaşte, — a spus nu se preocupă de una din cele
mai principale sarcini qe-i stau
să se prezinte în fata urnei de. rul tineretului de la Uricani. respectiv 124 la sută, precum şi sfat Petru Alisic, Nicolae Petrescu, El are scris într-un registru el. în faţă — crearea condiţiilor în
votare cu un angajament împli Nicolae Andrei, Ştefan Stănilă, că în comună au fost reparate — Cine anume a făcut probe vederea asigurării unei produc
nit. Astfel, cu o zi înainte de a- Deşi luna trecută nu a fost prea echipa de zidari condusă de Ion Pavel Lucan, Ilie Stancu, Nicolae 330 de pluguri din 336 şi 29 de ţii mari de cereale. Această lipsă
favorabilă construcţiilor, ei au Voîcu, care prin aplicarea meto Lebu şi alţii. Stau şi vorbesc şi maşini de semănat din 31. Să de germinaţie ? — l-am întrebat de preocupare îşi are cauza în
ceaslă măreaţă sărbătoare, el realizat totuşi sarcinile de plan dei în lanţ, a realizat norma de aproape ca nu Ie vine să creadă zicem că e adevărat. Ţăranii controlul nesatisfăcător exerci
şi-a îndeplinit angajamentul, ob- muncitori se străduiesc ce-i apoi. tat de organele sfatului popular
drept să-şi pregătească uneltele La această întrebare nu a pu raional.
tinînd contractul nr. 1 pe anul în proporţie de 105 la sută, exe- producţie în proporţie de 200 la că au putut înfăptui atîtea îucrurî cu oare vor lucra în primăvară
şi aceasta nu pentru că i-ar fi tut da nici un răspuns. Nu cu Se pune întrebarea: ce fac
1957, prin care a contractat cu cutînd în acelaşi timp construc sută. minunate într-un timp atit de scurt. lămurit tehnicianul agricol sau noştea nici măcar un om oare inginerii şi tehnicienii/secţiei a-
statul 40 de kg. lînă tigaie. Dar munca lor nu se va opri aici. altcineva de la sfat, oi pentru a făcut proba de germinaţie. gricole raionale, oare este con
că înţeleg ei să facă acest lu tribuţia lor în lupta pentru spo
Exemplul lui a fost urmat ime" Pregătirile colectiviştilor Sînt încă multe de înfăptuit. Şi cru. Tehnicianul agricol mai afir rirea producţiei agricole, dacă
diat şi de alţi cetăţeni. avînd sprijinul părintesc al parti mă că s-a transportat la cîmp în unele comune regulile agro
Cunoscînd faptul că anul tre peste 3000 tone gunoi de grajd tehnice nu sînt cunoscute şi a-
Dumitru Bozdog şi Nicolae Vrînd să contribuie la o mai cut dovedesc seriozitatea cu care dului şi guvernului, înfăptuirile nu cut în comuna Berthelot, po cu care s-a îngrăşat o suprafaţă plicate ?
Opriţoi, iau încheiat în ziua ale bună aprovizionare a oamenilor colectiviştii privesc dezvoltarea vor intirzia să apară. rumbul nu a ajuns peste tot la de 420 ha. teren. Dar la sfat,
gerilor contracte cu statul de a muncii cu produse alimentare, acestei noi ramuri a gospodăriei nu există nici o situaţie din care
furniza primul 500 de kg. brîn- colectiviştii gospodăriei agricole lor. Pînă în prezent, au fost tran NICOLAE VLAD să reiasă cine anume a trans
ză telemea, iar al doilea 300 de învă{ător portat gunoi şi cît a transpor
tat. Pînă la urmă tehnicianul a-
kg.
ANA SUCIU colective „Ogorul Nou“ din Si sportate pentru întreaga supra
corespondentă meria Veche, au hotărit ca o faţă o cantitate de circa 10 tone Nu arareori, cutreierînd regiunea Să ne cunoaştem regiunea Dar, aceste binefaceri şl-au avut ¦
„durerile“ lor, căci dominaţia romană ¦
suprafaţă de 6 ha. să fie desti gunoi de grajd şi au fost an noastră, întîlneşti aşezări ce mai păs Din valorile şi istoria însemna sclavia generală a oameni
vechiului Apulum lor născuţi liberi. Desele răscoale din ¦
In loc de cărămidă — nată cultivării de legume şi zar gajaţi grădinarii care să condu trează, alături de realizările vremu timpul împăraţilor Marcus Aurellus, ¦
plăci prefabricate zavaturi. Pregătirile ce s-au fă că munca de grădinărit. rilor noi, bogate urme ale trecutului. Commodus şi alţii, au şubrezit pozi
Şi parcă fără să vrei, te simţi atras ţia cuceritorilor. In timpul acestor e- !
venimente Apulum este devastat a-
din beton armat şi zgură Două cooperative fruntaşe de farmecul şi măreţia acestora, pe proape total, îneît pe timpul Iul De i
cius abia cu greu se reface din nou.
HUNEDOARA (De la redac măsură ce mintea ţi se frămîntă să t
Au urmat apoi migraţille popoare ¦
ţia ziarului „Uzina noastră”). Cooperativele din comunele 87.964 lei, faţă de 45.000 lei cît afle temeiurile lor şi rosturile celor lor şi retragerea romanilor din Da ¦
cia, care deşi fusese cea din urmă ¦
La O. T. a început nu de mult Suboetiate şi Sîntăimăriia Orlea era prevăzut în planul de desfa ce le-au durat... Aşa şi cu Alba lulia, provincie cucerită, este părăsită pri ¦
ma. Apulum fiind aşezat în calea va *
construirea a două blocuri mo au obţinut în ultimul timp re cere. cetate multiseculară, ale cărei ziduri ţă economică inten —O - Sarmizegetusa şi A- lurilor migratoare, a fost jefuit şi de ¦
deme, avînd fiecare cîte un e- zultate frumoase în ceea ce pri Aceleaşi rezultate au fost ob se oglindesc în apele Mureşului. vastat. La venirea lor, slavii găsesc ¦
laj, după un procedeu ne mai fo veşte aprovizionarea populaţiei să, în aşa măsură BENIAMIN BASA pulum, la hotarul aici numai ruine. Peste acestea se ri
losit pînă acum pe şantierele cu mărfuri industriale. Numai ţinute şi de cooperativa din Sîn- Despre începuturile ei se ştie că îneît, la un mo profesor de nord al Daciei, dică un nou oraş, Bălgrad, Cetate ¦
hunedorene. Pereţii acestor clă cooperativa din Subcetate a re tămăria Orlea, al cărei gestio este o veche aşezare dacică a tribu ment dat Apulum şi Mureşul pe care albă.
diri se compun din plăci semi nar este tov. Virgil Florea. lui dacic al apulilor şi că se numea, -O - I
uşit ca prin asigurarea unui stoc probabil, Apulon. Urme de-atunci nu Regii Ungariei, cucerind Ardealul,
întrecea în importanţă însăşi capitala se naviga şi care avea tocmai în a- înfiinţează aci o episcopie catolică. i
In anul 1241 năvălind tătarii, oraşul
fabricate de beton armat şi zgu de mărfuri suficiente şi variate Ambele cooperative au pus la ne-au rămas, căci pămîntul Daciei a Sarmizegetusa. Urme ale acestei în cest loc un port, Portus, acolo unde este distrus. Refăcut cu greu, în vea ¦
curile următoare îşi pierde importan ¦
ră, în greutate de 2.000-4.000 şi printr-o deservire conştiincioa dispoziţia ţăranilor muncitori fost trecut prin foc şi sabie de către floritoare activităţi economice s-au astăzi este satul Partoş. ţa pe care abia mai tîrziu şi-o va ¦
să a cumpărătorilor să desfacă sortimente variate de mărfuri in imperiul roman. cîştiga.
kg- zilnic mărfuri în valoare de peste dustriale. Pentru munca con păstrat atît în scris cît şi urme ma Bogăţiile provinciei erau comercia ¦
Fiecare bloc dispune de cîte 4.000 lei. Acest lucru îl dove ştiincioasă pe care gestionarii â- Cuceritorii, ocupînd Dacia, refac teriale. Cele mai bogate date le oferă lizate de către negustori veniţi din In vechea cetate, Mihai Viteazul
deşte şi faptul că pe luna ianua cestor cooperative o depun, li oraşul sub numele de Apulum şi însă inscripţiile pe pietre. toate părţile imperiului. Sînt pomeniţi intră triumfător, realizînd pentru un ¦
8 apartamente pentru familişti rie, .cooperativa din Subcetate a s-a acordat steagul de fruntaş în $ construiesc aici un castru al Legiunii timp foarte scurt un stat centralizat,
şi două pentru nefiamili.şti. desfăcut mărfuri în valoare de producţie. v a XlII-a Gemina. In preajma lui s-au Existau organizaţii profesionale nu astfel, negustori sirieni, palmirieni şi alcătuit din cele trei ţări surori. Şi, ¦
v aşezat negustori, tîrgoveţi, cetăţeni, an de an, istoria oraşului se îmbogă
Montarea plăcilor prefabrica mite colegii. Inscripţiile pomenesc alţii. Unul aduce pe cheltuiala sa ţeşte cu noi fapte glorioase. Pe „Dea f
te se face cu ajutorul unor ma $ peregrini din toată lumea romană, ce aici la Apulum despre un colegiu al apă potabilă în Apulum, „pentru lul furcilor“ din faţa cetăţii, în anul 4
carale. corăbierilor, care transportau pe Mu mîntuirea imperiului roman şi vir 1785 au fost ucişi martirii iobăgimii,
reş sarea, lemnul, grînele şi alte bo tutea legiunii a XlII-a Geniina“, al căpeteniile răscoalei ţărăneşti, Horia *
»y—r—'r —>i——>/—>/—>;—i/—»/—> p r ' P r~>r~*n*i 11—» însoţeau legiunea. Din aceste aşezări găţii ale provinciei. Mai erau a p o i: tul este şi mare latifundiar în acelaşi şi Cloşca. ¦
numite canabe’ se dezvoltă o aşezare colegiul fierarilor, al lemnarilor — timp.
lucrători în lemn şi care totodată se Alba lulia, martor al multor eve ¦
Un nou cartier în oraşul Deva mare pe care împăratul Marcus Au- ocupau şi cu arderea lemnului pen In urma unei atît de dezvoltate nimente, şi-a înscris în istoria sa *
relius (161— 180) o ridică la rangul tru cărbuni. activităţi economice Apulum devine de-a lungul veacurilor, pagini glo ¦
un centru populat, avînd construcţii rioase de luptă populară pentru scu *
In oraşul Deva s-a construit de municipiu. El era aşezat la o oa In afară de aceste colegii se monumentale: palate, clădiri, terme, turarea jugului sclaviei, al iobăgiei ¦
n nou cartier de locuinţe indi- recare depărtare de legiune. Acest amintesc ateliere militare sau civile, sanctuare. S-au păstrat pînă azi că şi asupririi moşiereşti.
municipiu, Commodus (180— 192) îl cum sînt cărămidării militare aşezate piţele, cărămizi, olane pentru apeduct
iduale la Viile Noi. Pe baza ridică la un rang mai mare, de co în preajma castrului, sau civile, în Jugul a fost înlăturat. Oraşul nou
nprumuturilor acordate de stat lonie. Pe timpul împăratului Septi- şi încălzit, vase de lut şi de sticlă,
i •cu ajutorul întreprinderilor, miu Sever (193—211) se întemeiază proprietatea oraşului sau a unor an instrumente medicale, obiecte de po freamătă de bucuria unei vieţi noi,
u/neroşi muncitori din între- un municipiu pe teritoriul Albei lulii treprenori ; apoi ateliere de olărit doabă şi lux, toate dovedind existenţa
nnderile oraşului Deva şi-au de azi, şi din care Decius (249— care produceau ceramică fină şi sta unei civilizaţii şi culturi dezvoltate. libere şi fericite, ce s-a statornicit
instruit locuinţe individuale, ?51) formează o colonie nouă, îm tuete de teracotă. Cercetările au dat la iveală o mulţi
fătul popular al oraşului a a- prejmuită cu ziduri. peste vechiul Apulum de altă dată.
¦ibuit acestora, in mod gratuit,
iturile respective. $ Oraşul devine reşedinţă a guver-
Printre cei care şi-au con-
lruit locuinţe individuale se nu- $ natorului Daciei Superioare, centrul Sînt amintite apoi diferite meşte me de opere de a rtă : statui, mozai
şuguri libere, ca armurier, antrepre curi, inscripţii şi altare de tot felul,
xâră lăcătuşul mecanic loan Du- ¦ administraţiei financiare. El avea o nor, inginer hotarnic. ridicate în memoria celor dispăruţi,
ariu şi tîmplarul loan Rorno- ¦ monetărie, funcţionari pentru înca
vi de la Trustul regional de E de la sine înţeles că într-un ast în cinstea împăratului sau a zeilor.
mstrucţii locale, muncitorii ¦ sarea impozitelor, pentru administra
rnn Bota şi Ştefan Grecu de la ¦ rea minelor şi alţii cu ajutorul cărora fel de centru economic s-a desfăşu Aceste monumente prezintă o deo
abrica de teracotă.
In clişeu : Noul cartier de lo- ¦ populaţia era asuprită, iar bogăţiile rat şi un comerţ intens, care a fast sebită însemnătate căci din inscrip
linţe individuale de la Viile ¦ înlesnit de apropierea celor mai mari ţiile lor se pot cunoaşte diferite de
Daciei exploatate.
Inlăuntrul acestui centru roman şi artere de comunicaţie : şoseaua prin numiri, ocupaţii, reconstituindu-se
cipală care duce de la Dunăre, prin astfel viaţa locuitorilor din Apulum.
în împrejurimi, s-a desfăşurat o via-
A
