Page 34 - 1957-02

Pag. 2
T re b u ie fo lo site to a te p o sî
Producţia medie obţinută în
!anul 1956 de gospodăria colec­
tivă „Drumul socialismului“ din
Rîu Bărbat, raionul Haţeg, în
'raport cu producţia ei din. anii
precedenţi şi cu producţia obţi­
nută de sectorul individual în
.acest an, nu este slabă. Exem­
plul de mai jos este cît se poate
de grăitor în această direcţie.
Ţăranii individuali' tfi comunei
Rîu fiarbat au febfîhut abia 850-
900 kg. grîu la ha. în timp ce
în gospodăria colpctiyă media a
fost de 1.280 kg. la hectar. Cu
toate acestea, producţia şi ve­
niturile obţinute de gospodărie
sînt sub posibilităţile pe care le
are. La Rîu Bărbat există con­
diţii pentru sporirea producţiei.
Dacă n-au fost puse în aplicare
pînă acum, apoi ele trebuie să
fie judicios folosite în viitor.
In planul de producţie pe
anul 1956 s-a prevăzut obţine­
rea unei producţii medii de 1.600
kg. grîu la hectar. Această pro­
ducţie nu era greu de realizai
Dimpotrivă, putea să fie depă­
şită, deoarece pe o suprafaţă de
6 ha., s-au obţinut peste 12.000
kg. boabe, deci, în medie 2.000
kg. ,grîu la hectar.
Care a fost, totuşi cauza ne-
p e >) D a , t v e n im <<
ste c î v a
e zile
întovărăşirea agricolă din Bre­
tea Streiului, raionul Haţeg, este
tînără. Nu are nici un an de acti­
vitate. Fiind ia începutul activită­
ţii sale, ea are mare nevoie de
ajutorul tehnicienilor agronomi, atît
pentru a-şi putea organiza mai bine
munca, cît şi pentru a parcela te­
renul pe teluri de culturi, sau pen­
tru a aplica regulile agrotehnice
înaintate.
Ţăranii muncitori întovărăşiţi au
cerut în repetate rînduri ajutorul
secţiei agricole raionale. Ei l-au ru­
gat personal pe tovarăşul inginer
Gîrbea şi pe alţi tovarăşi de ia
secţia agricolă, să vină să coma­
seze pămîntul celor 4 familii care
s-au înscris la sfîrşitul anului 1956
în întovărăşire. Au cerut de aseme­
nea tehnicienilor de la secţia agri­
colă raională să-i ajute pentru a
parcela perimetrul pe feluri de cul­
turi.
‘— Da, venim peste cîteva zile.
Acesta a fost răspunsul pe care
l-au primit întovărăşiţi! şl tot Ia
această se rezumă şi ajutorul pe
care el l-au primii din partea sec-
ţ ţiei agricole raionale.
Intovărăşiţii au mai rugat pe to­
varăşii de la secţia agricolă să-i
ajute pentru a-şi procura seminţe
de porumb hibrid. Şi au primit ur­
mătorul răspuns :
— E greu. Trebuie făcute demer­
suri Ia minister. Aşteptaţi, vom ve­
dea...
Aceste răspunsuri evazive dau în
vileag comoditatea de care dau do­
vadă unii ingineri şi tehnicieni de
la secţia agricolă a sfatului popu­
lar raional' Haţeg. Ei puteau să-l
ajute pe întovărăşiţi pentru a pro­
cura seminţe pe plan local sau re­
gional, dar nu şi-au bătut capul să
facă acest lucru.
Es'te timpul ca tovarăşii de la
secţia agricolă a Sfatului popular
raional Haţeg, să se debaraseze de
aceste năravuri care nu le fac
cinste şi să se preocupe cu răspun­
dere de îndrumarea şi sprijinirea
întovărăşirilor.
5 0 a n i de la marile răscoale
Anul acesta se împlineşte o
.jumătate de veac de la marile
lupte de clasă din anul 1907.
S-au scurs cinci decenii de la
acele zile memorabile, cînd ţă ­
rănimea romîna, ajunsă la ca­
pătul răbdării, a încercat să
curme prin foc şi sînge exploa­
tarea şi asuprirea boierească.
Istoriografia burgheză, la ordi­
nul guvernelor burghezo-moşie-
jeşti ia căutat să aştearnă vălul
tăcerii şi al uitării peste anul
însîngenat 1907, străduindu-se
să şteargă din amintirea po­
porului acest măreţ şi zguduitor
episod revoluţionar. Urmaşii ce­
lor de la 1907 în frunte cu co­
muniştii au păstrat însă în ini-
,jni imaginea marilor lupte şi
jertfe ale ţărănimii, şi astăzi,
anul 1907 şi-a căpătat locul de
cinste ce i se cuvine în istoria
poporului nostru.
Unde se găsesc rădăcinile is­
torice. cauzele adînci' ale răs­
coalelor din 1907 ?
Ele se găsesc în trecutul zbu­
ciumat, plin de lacrimi şi sîn-.
ge, de asuprire şi suferinţi, dar
şi de lupte neîncetate ale po­
porului pentru libertate, pentru
eliberare socială, pentru pă-
mînt şi dreptate. întreg evul
mediu romînesc a fost plin de
luptele necontenite ale ţărani­
lor împotriva boierilor şi a asu­
pritorilor de tot felul.
După reforma din 1864, cînd
lupta antifeudală a maselor
popu.iare impusese desfiinţarea
iobăgiei şi .împroprietărirea unei
părţi din ţărănime; contrazice-
realizării planului de producţie ?
Cauza principală care a deter­
minat obţinerea unei recolte sub
posibilităţile existente şi în ace­
laşi timp sub cea planificată, a
fost lipsa bălegarului de grajd,
lucru ce a făcut ca din supra­
faţa ce urma să fie însămîntată
cu grîu să nu se îngraşe decît
o parte mică. Că aceasta este
cauza principală ne-o dovedeşte
producţia obţinută de pe cele 6
hectare amintite, care, îngrăşa­
te cu regularitate, au dat cîte
2.000 kg. grîu, în timp ce de pe
suprafaţa de 16 ha. îngrăşate
mai puţin sau deloc, s-au obţi­
nut abia 17.000 kg., ceea ce re­
vine în medie 1.062 kg. grîu la
hectar. Să revenim acum la fe­
lul cum putea fi înlăturat acest
neajuns.
Gospodăria colectivă din Rîu
Bărbat, are în prezent 50 capete
de vite mari şi 47 oi. De la a-
ceste animale se putea scoate
cantitatea de bălegar necesară
pentru îngrăşarea terenului,
dacă nu lipseau paiele de
aşternut în tot timpul anului.
Trebuie să arătăm că în anul
1955, gospodăria a vîndut peste
60.000 kg. paie, cu 0,15 lei kg.,
ceea ce i-a adus un venit de cca.
9.000 lei. Vînzînd însă paiele,
n-a mai avut îndeajuns pentru
aşternut din care cauză nu s-a
putut asigura nici bălegarul ne­
cesar.
In anul trecut, gospodăria a
încercarea puterii de încolţire
a cartofilor
De obicei cultivatorii harnici,
înainte de a semăna, îşi verifi­
că sămînţa pe care o vor folosi,
supunînd-o la aşa zisa probă de
încolţire. De altfel şi o vorbă
din bătrîni spune: „Ce semeni
aceea vei culege“. Cu toate a-
cestea nu se face acelaşi lucru
cu cartofii de sămînţă. Cartofii
ar fi parcă fii vitregi ai agri­
culturii. Sînt plantaţi fără a se
şti dacă sămînţa este bună sau
nu.
Nu se verifică puterea de în­
colţire şi aceasta nu pentru că
nu ar fi necesar, ci pentru că
nu se obişnuieşte. Şi fiindcă nu
se obişnuieşte, mulţi cred că nu
este necesară. Acest lucru nu
numai că face ca de la bun în­
ceput cultivatorii să nu fie si­
guri pe o. recpltă bună, dar de­
generarea care an de an face să
scadă recolta, nu mai este com­
bătută de loc.
Cum se lucrează ? Incolţirea
cartofilor trebuie făcută în lunile
ianuarie şi februarie. Din fie­
care cantitate de 1.000 — 10.000
kg. se iau, din diferite locuri şi
din adîncimi diferite, cîte 200
buc. tuberculi de cartofi. Aceşti
tuberculi se pun în lăzi în grosi­
me de cel mult 2 rînduri. Dacă
tuberculii au colţi, aceştia tre­
buie rupţi. Lăzile se aşează la
întuneric întrucît se ştie că la
întuneric cartofii încolţesc mai
bine. In camerele care se pun
cartofii la încolţit este bine să
fie în tot timpul căldură. Lăzi­
le se pot aşeza şi sub paturi în
camerele locuite. Temperatura
cea mai bună în acest scop este:
ziua între + 15° şi -j- 18° C, iar
noaptea între -j- 13° şi + 1 5 ° C.
La 15 zile se face prima nu­
mărare a cartofilor încolţiţi, du­
de MATEI IONESCU
şef de sector la Institutul de
istorie al Academiei R.P.R.
-O - bani, în produse sau în muncă, trăznetului oare .aprinde un rug toşani, Vaslui, R. Sărat şi Ga­ de execuţie, ucişi în faţa fa­
rile de clasă din satul romînesc
nu numai că n-au fost atenuate,
ci s-au ascuţit la extrem : de
la 1888 şi pînă la 1907 au fost
numai puţini şi răzleţi anii fără
răscoale ţărăneşti !
Reforma de la 1864, cu toate
•că a îndeplinit un rol hotărîtor
în dezvoltarea istorică a ţării pe
drumul capitalismului, nu a
reuşit să satisfacă setea de pă-
mînt a foştilor clăcaşi eliberaţi,
n-a reuşit să elimine din viaţa
economică, socială şi politică a
ţării şi a satului, toate vesti­
giile orînduirii feudale. Datorită
faptului că cele mai multe şi
mai bune pămînturi au rămas
în mîinile moşierilor, ţărănimea
a fost constrînsă să primească
sub imperiul foametei cele mai
înrobitoare şi inumane condiţii
ale acestora. In economia rurală
predomina dijma. Şi dijma în
muncă şi dijma în produse şi
ruşfeturile: începînd de la zilele
de muncă cu carul şi cu braţele
şi pînă la muşchiul şi limba de
porc aduse „plocon“ ciocoiului
de crăciun. Ţăranul învoit nu
numai că lucra o suprafaţă mai
mare a moşiei drept plată pen­
tru pămîntul arendat, nu numai
că făcea pe deasupra zile de
muncă pe moşie, nu numai că
plătea chirii exorbitante pen­
tru păşunatul pe islazurile boie­
reşti, nu numai că era silit să
se înVoiască de cu iarnă, cînd
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 674
tr.n o M n tm w a ¦ " - UB
Azi încap adunările săteşti Biblioteca raională din llia
avut circa 200 de oi. Dacă aces­ ale membrilor cooperaţiei de consum poate munci acum mult mai bine
te oi ar fi fost puse să târlească
în fiecare noapte pe cîte o par­ Incepînd de âz’i, în întreaga racterului lor de largi organizaţii Mult s-a scris şi mult s-a vor­ teşti din raion au fost aproape
celă cît de mică, s-ar fi îngrăşat bit despre biblioteca raională complet neglijate, constituie de­
o suprafaţă destul de mare de regiune se desfăşoară adunările de masă. din llia, despre condiţiile total ja o greşală şi trebuie fără ,în-
teren. Dar nici acest lucru nu necorespunzătoare în care aceas­ lîrz.iere remediată.
s-a făcut. săteşti ale membrilor cooperati­ Pentru pregătirea adunărilor ta îşi desfăşoară activitatea. Şi
velor de consum. Cu acest prilej săteşti, sfaturile populare şi con­ mult au mai fost tărăgănate mă­ Slab a muncit biblioteca în
Ce s-a pierdut pentru că nu se vor prezenta dări de seamă ducerile cooperativelor de con-' surile ce trebuiau să fie luate ceea ce priveşte concursul „Iu­
s-a procedat aşa ? In primul rînd asupra muncii ce s-a desfăşurat sum săteşti, raionale şi de Ta pentru îmbunătăţirea lucrurilor. biţi cartea“. Deşi este atîta vre­
pămîntul neîngrăşat a dat mal în ultimul an şi se vor dezbate regiune, au sarcina de a ţine In sfîrşit acum s-a trecut la tra­ me de cînd acest concurs a fost
puţin cu 938 kg boabe la hec­ pe larg toate problemele legate consfătuiri cu membrii şi lucră­ ducerea în fapt a acestor mă­ deschis, totuşi pînă acum nu
tar decît cel îngrăşat, diferen­ torii cooperativelor în care să se suri. In momentul de fată, bi­ sînt înscrişi decît 120 de parti­
ţă care, socotită la cele 16 hec- de activitatea unităţilor .coope­ blioteca a fost instalată într-un cipanţi, dintre care numai 25
iare rămase neîngrăşate, totali­ local mult mai corespunzător, ş’-au luat insigna. Aceasta 'do­
zează o pierdere de 15.008 kg. ratiste. Totodată se va discuta discute pe larg activitatea eco- în care fără îndoială că acti­ vedeşte lipsa de preocupare a
Dacă s-ar fi valorificat această vitatea ce va avea loc va fi comisiei pentru bunul mers al
cantitate de grîu, în mod sigur, despre sarcinile membrilor coo­ nomioo-financiară şi organizato­ mult mai prodigioasă. Merită a concursului. De fapt, această co­
venitul realizat iar fi între­ peraţiei de consum în noile con­ rică a cooperativelor respective, misie există doar pe hîrtie. Cei
cut de cel puţin 3 ori ve­ diţii create prin desfiinţarea sis­ fi remarcată preocuparea pe mai mulţi dintre membrii care
temului de cote obligatorii. Adu­ precum şi sarcinile ce le revin care a dovedit-o în această ac­ au compus-o nici nu se cunosc
nitul realizat din vînziarea acestora ca urmare a hofărîrilor ţiune tovarăşul Dragomir Co- între ei. Tovarăşul Gheorghe Mi-
paielor, iar veniturile în natură plenarei C.C. al P.M.R. din 27- Irea, care răspunde din partea
ale colectiviştilor ar fi fost cu comitetului raional U.T.M. de
mult mai mari decît cele obţi­ nările din acest an se desfăşoa­ 29 decembrie 1956. De asemenea, acest lucru, are datoria să ia
nute. măsuri urgente pentru îmbună­
ră sub semnul luptei pentru în­ trebuie să se stabilească măsu­ tăţirea situaţiei. In nici un caz
Din acest calcul reise limpe­ nu trebuie să meargă pe urme­
de importanţa pe care o au în- tărirea economică şi financiară rile ce urmează a fi luate pentru le tovarăşului Leontin Draia
grăşămintele naturale în obţine­ care la precedat şi care n-a a-
rea de recolte bogate. Pentru a cooperativelor, a întăririi, ca­ •îndeplinirea acestor sarcini,, - cordat nici un interes acestei
evitarea acestui neajuns, este probleme.
necesar ca întreaga cantitate Ir fP jan preşedintele sfatului popu­
de pleavă şi paie rămase după O atenţie mult mal mare tre­
ce s-a repartizat colectiviştilor lar raional, care s-a interesat
pentru zilele-muncă, să fie folo­ buie să le fie acordată şi vitri­
îndeaproape de rezolvarea aces­ nelor cu cărţi şi panourilor cu
sită pentru producerea de bă­ coperte false. Deşi colectivul
tei probleme atît de mult pome­ de muncă al bibliotecii s-a con­
legar. Consiliul de conducere vins adeseori de rezultatele-bu­
Cum putem păstra dantura în bună stare nite. ne pe care acestea le dau, to­
trebuie să ia măsuri pentru în- Cu toate că activitatea s-a tuşi, în ultimul timp aproape
că au renunţat a le mai organi­
igrăşarea întregii suprafeţe oe Foarte important pentru menţinerea şi nu mal rar de două ori pe an. Prin desfăşurat greu pe timpul zile­ za. De-asemenea, trebuie să se
danturii în bună stare este igiena gu­ acest control periodic — cu prilejul lor de mutare, totuşi, ea nu a depună mai mult interes în
se via însămînţa. rii. Zilnic, şi dacă este posibil după căruia se pot descoperi, cariile, s.e poa­ stagnat. Rezultatele obţinute în ceea ce priveşte terminarea ca­
fiecare masă, dinţii trebuie curăţaţi te începe un tratament în care bol­ acest an, demonstrează că to­ taloagelor alfabetice pe autori
PETRE F cu ajutorul periei de dinţi. întrebuin­ navii pot fi scutiţi de o serie întrea­ varăşele din colectivul bibliote pe materii.
ţarea pastei de dinţi nu este numai gă de neplăceri. Cu mijloacele care
decît necesară. Important este ca din­ stau la îndemînă, medicul stomato­ cii muncesc cu mult interes. Noile condiţii în care bibliote­
ţii să fie frecaţi cu peria mai ales sea­ ca raională din llia lucrează,
ra, înainte de culcare. Felul în care log poate descoperi o carie chiar la Aşa de pildă, datorită metode­ presupune o activitate de viitor
folosim peria de dinţi nu este de loc început, cînd e posibil ca îrftr-o sin­ mult mai rodnică. Tovarăşele
indiferent. De obicei, omul grăbit, di­ gură şedinţă să o cureţe şi să aplice lor de popularizare şi difuzare din colectiv dispun de largi po­
mineaţa pune puţină pastă pe pe­ plomba scutind astfel pe bolnav de a cărţii ce au fost folosite de sibilităţi în această direcţie şi
riuţă, dă cu periuţa la repezeală, la neplăcerea unui tratament îndelungat sînt hotărîte să obţină rezultate
dreapta şi la stînga pe suprafaţa din­ şi cu multă pierdere de timp. Q carie ele pînă acum, la bibliotecă au care să situeze biblioteca prin
ţilor, în direcţie orizontală şi apoi fost înscrişi 300 de noi cititori tre cele fruntaşe din regiune. A
pleacă cu sufletul împăcat că şi-a făcut netratată la vreme se adînceşte, atacă şi au fost difuzate 689 de volu­ cest elan al lor trebuie însă me
datoria în materie de igienă a dantu­ me In comuna llia au mai fost reu întreţinut, iar oameni ca to
rii. Pentru a face o bună curăţenie a create 11 cercuri de citit, care varăşul Tudor Piţu de la sec
dinţilor trebuie să îndepărtăm toate activează pe bază de planuri ţia administrativă a sfâtulu
resturile alimentare dintre dinţi şi popular raional, care în repeta
acest lucru nu se poate face decît dacă nervul dintelui şi astfel încep durerile. şl sînt îndeaproape sprijinite te rînduri a împiedecat şi în
perii periuţei pătrund în spaţiile inter­ curcat acţiunile bibliotecii, tre
dentare. In acest scop trebuie să miş­ Mulţi socotesc că, daci s-a omorît de căite comisiile de femei şi buiesc serios combătuţi şi traş
căm periuţa nu numai în direcţie ori­ Ia răspundere cu toată hotărî
zontală ci şi în direcţie verticală. Pen­ nervul nu vor mai avea niciodată du­ învăţătorii din localitate. In ca­ rea.
tru dinţii superiori peria se poartă
pă care în lăzi se lasă numai dinspre gingie de sus în jos, iar pentru reri. Din nefericire, lucrurile nu , stau drul acestor cercuri au fost pre­ In acest fel lucrurile se vor
cartofii care nu au încolţit. O a dinţii inferiori la fel, însă de jos în sus, desfăşura la nivelul dorit.
doua numărare se face la 4 zi­ cu mişcări nu prea repezi. Numai după chiar aşa. Necazul vine de la faptul lucrate un şir de documente
le după prima, adică în ziua a aceia se freacă suprafeţele triturante V.D.
19-a, iar ultima numărare se că odată cu distrugerea şi scoaterea importante ca rezoluţia din 27—
face la 2 zile după a doua a- nervului se distrug şi vasele care hră­ 29 decembrie 1956, sau broşu­ NOTE
dică în ziua a 21-a după ce s-a nesc dintele bolnavului, fără să se rile : „Cum a devenit ţărănimea
pus proba. Dacă după ultima mai poată curăţ! toate părţile ;moi muncitoare stăpînă pe pămîntul Din pricina „capriciilor"
numărare se constată că au în­ oare alcătuiesc ceea ce se numeşte ne care îl munceşte“ şi altele.
colţit 180 cartofi, înseamnă că Pe distanta Deva-Rişculiţa
puterea de încolţire este de pulpa dentară. Aceste resturi de pul­ Metodele folosite de colectiv circulă un autobus care aparţine
90 %. Dar din aceşti 180 car­ au constat în popularizarea căr- de I.R.T.A. Nu se poate spune
tofi unii pot avea colţi subţiri pă — fiind lipsite de circulaţia san­ s til prin recenzii făcute la sta- că nu sînt călători, mai ales de
(filoşi). Aceştia vor da plante guină, intră în putrefacţie, iar le ’ Va de radioficare, consfătuiri la Brad la Rişculiţa. Aceştia sînt
slabe care în timpul vegetăţiei vîrful rădăcinii dintelui respectiv ae cu cititorii pe marginea diferite­ în fiecare zi în număr destul de
vor pieri. Dacă din cei 90%, a- formează o punguliţă cu puroi. m are; rău este însă că autobu­
vem 20% tuberculi filoşi (cu lor romane şi în special a fost sul nu circulă cu regularitate şi
colţuri subţiri), înseamnă că ne- aceasta din pricina unor şo­
apart în primăvară va trebui fă­ ale măselelor. Unele persoane refuză să Din cele spuse reiese clar că este Întrebuinţată metoda sovietică feri „capricioşi“.
cută iarovizarea cartofilor pen­
tru a nu se planta cei necores­ întrebuinţeze peria de dinţi pentru că de mare importanţă ca într-o carie a colportajului. Acum tovarăşe­ La 18 ianuarie, de exemplu,
punzători. erau vîndute de taxator 10 bilete
gingiile lor sîngerează la cea mai mică dentară să se intervină de la început. le din colectiv studiază posibili- pentru distanţa Brad-Rişculiţa.
Este bine ca această lucrare Călătorii aşteptau plecarea, dar
să se facă de fiecare unitate a- atingere. In acest caz avem de lucru Numai în acest chip se poate menţine, latea de a introduce în munca şoferul care era de serviciu în
gricolă şi de fiecare cultivator cu o boală numită gingivltă. Dar şi ziua respectivă nici vorbă să
individual. Inginerilor şi tehni­ în acest caz putem şi trebuie să folo­ prin păstrarea nervului şi vaselor, vi­ lcr metoda micii recomandări, plece. Nu de alta, dar n-avea
sim peria de dinţi. omul 'chef, sau probabil era
cienilor de la punctele agricole talitatea şi deci rezistenţa la infecţia y rare constă în aşezarea în volu- prea cu „chef“. Nu voia să plece
le revine sarcina de a urmări Pentru a preveni agravarea cariei dintelui. De aceia trebuie tă convin- .’ mele ridicate de cititori a mici şi gata. In această situaţie ce
şi de a da îndrumări tehnice ca dentare şi a gravelor complicaţii ce gem pe toţi cunoscuţii noştri despre recomandări despre cărţi, cît şi poţi face ? Lucrul cel mai cu­
încercarea puterii de încolţire a urmează unei carii neîngrjiita'îa timp, minte : o iei pe jos, ori aştepţi
cartofilor să se facă în toate este necesar să mergem la medicurdeTi- metoda scrisorilor la domiciliu, la infinit. Călătorii din ziua ace­
gospodăriile agricole. tist pentru control, la Intervale regulate. avantajele menţinerii danturii în stare care au menirea să informeze ea au luat-o pe jos. .
Se recomandă ca acest control perio­
Ing. N. CINDEA dic să fie repetat la flecare trei luni bună, printr-o îngrijire minuţioasă zil­ pe diferiţi cetăţeni despre ulti­ După plecarea călătorilor şo­
ferul, de bucurie că şi de data
Alajoritatea gospodă­ nică şi prin consultarea regulată a mele noutăti Intrate în biblio­
medicului dentist. tecă.
riilor colective au tur­
Dr. QRUN WILLAM Un sector în spre care colec­
me de oi. In total gos­ tivul de muncă al bibliotecii va
podăriile colective din trebui să-şi îndrepte şi mai mult
regiune au peste 12.000 oi. Acum, Grija atenta oilor gestante şi mieluţilor | atenţia în viitor este cel al în­
tăririi activităţii bibliotecilor să­
în perioada de tătare, oile au ne­
teşti. Se ştie că ţăranii munci­
voie de o îngrijire şi hrănire a»
tentă. tori se îndreaptă tot mai mult
In clişeu : colectivistul Vasile în spre făgaşul noii gospodării
Reduţan, ciobanul gospodăriei co­ colective. Or, în această muncă,
lective din Sîntandrei, îngrijind oile cartea le este de un real aju­
gestante şi mieluţii. tor. Iată dar pentru ce ea tre­
buie stăruitor răspîndită prin­
ţi e ei. Faptul că biblioteca ra­
ională din llia, şi-a orientat în
ultimul timp activitatea mai
mult spre biblioteca din Gura-
sada, bibliotecă nu demult des­
chisă, este un lucru bun. Gă-
sindu-se în perioada de început,
această bibliotecă a avut într-
adevăr nevoie de un ajutor mult
mai conslant decît altele. Dar,
faptul că celelalte biblioteci să-
asta a „învins“, s-a aşternut cu
unei formidabile explozii revo­ şi încordare, se împlinea cu o ganizat reprimarea sîngeroasă adevărat pe chef.
Lucrurile s-au, repetat la 28
luţionare. Pe acest fond sinistru furie rar întîlnită. Cu toate că a răscoalei. Din ordinele directe
ianuarie. Autobusul a ajuns la
al mizeriei, mîniei şi revoltei, a în conducerea mişcării munci­ ale lui Ion Brătianu au fost Brad în jurul orei 20,15 minute,
sosit în oraşele şi satele Romî- toreşti şi socialiste precumpă­ ucişi «peste 11.000 de ţărani. De Ruta trebuia parcursă în conti­
nuare pînă la Rişculiţa, însă
în schimbul unui sac de mălai niei vestea izbucnirii primei re­ neau pe atunci elementele opor­ subliniat că imensa majoritate din cauza aceluiaşi „capriciu“
accepta preţuri ale muncii sale voluţii ruse. Ecoul revoluţiei tuniste care au dezavuat răs­ a acestora şi-au găsit moartea al şoferului, care a luat cu
de două ori mai mici decît cele ruse a fost unul din factorii de­ coalele ţărăneşti, totuşi la Paş­ după înfrîngerea răscoalei. Sate un pahar mai mult, cursa nu
existente în sezonul agricol, dar terminanţi ai renaşterii mişcărif cani, la Buhuşi, la Galaţi şi pe întregi au fost bombardate cu a fost reluată decît la orele
jaful ajunsese pînă acolo, îneît muncitoreşti în anii 1905 şi V alea. Prahovei, ca şi cu prile­ artileria, sute şi mii de ţărani 21,30, şi atunci cu risc, că, de...
ţăranii trebuiau să plătească în 1906. La sate a fost aidoma jul- ciocnirilor din oraşele Bo­ cădeau fulgeraţi de plutoanele vă închipuiţi.
pînă şi pierderile de recoltă ale gata pregătit. Şi astfel, masele laţi, muncitorimea a participat miliilor lor. Moşierii au întocmit Ce ar fi dacă I.R.T.A. Deva
boierilor cauzate de ciori, pînă de milioane ale satelor romî- la acţiunile revoluţionare ale liste de proscrişi chiar şi în ar lua măsuri pentru !a tem­
şi lintiţa ce o mîncau raţele pe neşti s-au pus în mişcare cu o răsculaţilor sau şi-a manifestat comunele nerăsculate, liste al­ pera asemenea „capricii“ cos­
baltă, ca să nu mai vorbim de forţă nemaiîntîlnită în istoria activ solidaritatea frăţească faţă cătuite din ţărani care obişnuiau tisitoare. -
chiria fîntînilor, a pîraielor şi Romîniei moderne. de lupta lor. să-şi ridice glasul împotriva a-
N. RIŞCUŢA
chiar a drumurilor de pe moşie începută la mijlocul lunii fe­ Elerftentele revoluţionare din supririi şi pe care ofiţerii călăi
Spre sfîrşitul secolului al XÎX- bruarie, la Flămînzi în judeţul mişcarea muncitorească, în frun­ îi executau fără judecată, chiar corespondent
lea şi începutul secolului al Botoşani, cu lozinca „25 de lei te cu luptătorii socialişti Şte­ în curtea conacului sau a pri­
XX-lea, sporirea exportului de falcea“, răscoala a ajuns în fan Gheorghiu şi M. Gh. Bu­ măriei. Generalii Gigîrtu, Lam- Lumină electrică
cereale făcuse să crească preţul martie 1907 la celălalt capăt al jor, au manifestat deschis prin brino, Wertiade au dat ordin să cu... picătura
pămîntului şi deci şi al arenzi- ţării cu strigătul de cumplită acţiunile lor în zilele răscoalei, nu se ia prizonieri: „Să-i îm­
lor. An de an, situaţia se înrău­ mînie adresat moşierilor : „Vrem hoiărîrea de a sprijini pe ţăranii puşte ca pe cîinii turbaţi“ era Dacă ar fi vorba de o reţetă
tăţea şi condiţiile deveneau mai capul vostru“. Rînd pe rînd ora­ răsculaţi. In „Romînia Munci­ cuvîntul de' ordine. medicală oamenii n-ar mai spu­
greu de îndurat. Starea de mi­ şele şi tîrgurile Botoşani, Bu- toare“ a apărut celebra chema­ Cruzimile înfiorătoare ale re­ ne nimic. Fiind însă vorba de
re scrisă de M. Gh. Bujor, adre­ neregularitatea cu care este fur­
zerie cumplită în care ajunsese cecea, Podul Iloaiei, Hîrlău, Tg. sată armatei, prin care soldaţii presiunii n-iau putut sil-i ţărăni­ nizat curentul electric locuitori­
ţărănimea poate fi oglindită şi Frumos, Paşcani, Vaslui, Bu- erau îndemnaţi să nu tragă în lor din Sebeş şi Petreşti, se
numai printr-un singur exem­ huşi, Panciu, Galaţi, R. Sărat, fraţii lor ţărani, ci chiar să se mea să renunţe la luptă. Fluviul iveşte o întrebare : de ce înlr-o
plu : la începutul secolului nos­ Alexandria, Calafat, au cunos­ alăture lor. Dar din cauza că de sînge din 1907, vărsat din zi poate fi curent continuu şi în
tru, procentul tinerilor ţărani cut furia răsculaţilor. Barierele proletariatul din vremea aceea ordinul lui Carol I, al Brătie- următoarele 3-4 zile becurile lu­
respinşi la recrutare ca inapţi şi împrejurimile oraşelor Iaşi, era slab dezvoltat, cu o con­ nilor şi al întregii clase stăpî- minează parcă... ar trage să
pentru serviciul militar se ridi­ Dorohoi, T. Măgurele, Craiova, nitoare n-a făcut decît să adîn- moară ? De ce ? Pentru că tran­
cească — aidoma unui torent sformatoarele nu sînt verificate,
case aproape pînă la 50 la sută ! Tîrgovişte, Buzău şi chiar Bu­ ştiinţă revoluţionară abia în de munte — prăpastia dintre după cum nu sînt controlate
cureşti, au fost atacate de co­ formare, şi mai ales din cauză nici racordările de linii. Electri­
Procesul de degradare biologică loanele miilor de ţărani răzvră­ că el era lipsit de un partid re­ popor şi călăii săi. cianul Stricatu, în loc să se în­
datorat pelagrei, tuberculozei, tiţi. voluţionar marxist şi de o con­ grijească de rezolvarea sarcini­
sifilisului, alcoolismului, hranei ducere revoluţionară, el nu a Istoria ira ţintuit pe aceştia la lor ce-i revin, se ţine de alte
mizerabile şi muncii istovitoare, Dacă în satele Moldovei ţă ­ putut să conducă ţărănimea stîlpul judecăţii ei necruţătoare. treburi, care nu-i fac cinste.
atinsese culmi inexistente în ţă ­ ranii au devastat conace şi au răsculată, nu a putut să o în­ Iar poporului, istoria i-a dat
ars condicile de învoieli, în c'îm- drepte pe făgaşul luptei con­ răsplata b.ine m eritată: astăzi, Efectul nepăsării faţă de ali­
rile europene şi comparabile nu­ pia Dunării moşierii şi aren­ ştiente şi organizate. Uriaşul mentarea cu curent electric îl
mai cu situaţia din colonii. daşii au cunoscut din plin mi- elan revoluţionar al ţărănimii în Romînîa populiară, singurii simt din plin cetăţenii care sînt
nia celor asupriţi. De la Bucu­ n-a putut da rezultatele scon­ nevoiţi datorită acestui fapt să-
Trecerea capitalismului în fa­ reşti şi pînă la T. Severin, de-a tate, n-a putut învinge fărîmi- stăpîni pe brazdă sînt urmaşii şi lumineze casele cu lămpile
za sa imperialistă într-o ţară ca lungul liniei ferate, cerul era ţarea mişcării. celor de la 1907. Sub conduce­ de petrol.
Romînia, unde „calea prusacă“ noaptea mereu roşu : ardeau cu rea clasei muncitoare şi a par­
sutele aşezările boiereşti. Ră­ Intre timp, guvernul liberal tidului ei, ţărănimea a înfăptuit VLADIMIR VACARESCU
de dezvoltare a agriculturii dă­ fuiala aşteptată cu atîta mînie în vremurile noastre visul pen­
chemat la putere de rege, a or­ tru care au luptat şi au pierit corespondent
dea naştere unor fenomene atît acum o jumătate de veac, răs­
de monstruoase, nu putea să nu culaţii anului 1907.
pună la ordinea zilei izbucnirea