Page 35 - 1957-02
P. 35
7 ‘Ş d r u m u l s o c i a i /• »/i• {//• F ag.
•Vf. 674
, Elemente noi înplanificarea şi organizarea Scrisoare din Sebeş
economică a construcţiilor Sîntem Mărite să cîştigăm din nou întrecerea
Purtînd o grijă permanentă construcţii industriale. Fondu bază din execuţie, oare este şan In grupa noastră sindicală Întrecerea socialistă se des ţionare a maşini sau de sortimentul ce-l execută. COHST&NTPi OLTEANJ
dezvoltării economiei naţionale rile, materialele şi alte mijloace tierul ; trustul poate cunoaşte făşoară cu intensitate lună de lună, Pentru o continuă îmbunătăţire a disciplinii muncii am __ DE PE R M O H ^
pentru îmbunătăţirea traiului ce eliberate pe această cale vor şi ’ satisface mai bine nevoile
lor ce muncesc, Rezoluţia plena constitui condiţiile necesare tehnico-materiale ale acestuia, in următoarele rlnduri voi încerca să redau felul cum dus o muncă susţinută de la om Ia om. Numai aşa se Nici eu şi nici prietenul, în to
rei C.C. al P.M.R. din 27—29 pentru a se realiza, numai în prin aparatul dispecer, iar per a fost organizată această Întrecere pe luna ianuarie. explică faptul că pe luna trecută nu am avut nici un vărăşia căruia ' vizitam complexul
decembrie 1956 stabileşte prin anul 1957, construcţii şi repa sonalul tehnico-ingineresc are de caz de indisciplină. Cel mai de seamă lucru, şi care mă restaurant-berărie-cofetărie. din Hu
cipalele măsuri ce trebuie luate raţii de locuinţe în valoare de rezolvat mai puţine sarcini de Cu ocazia consfătuirii de producţie de ia începutul lu bucură nespus de mult, este faptul că am cîştigat între nedoara, nu-1 invitasem la discuţii.
în acest scop. Astfel, pentru a peste un miliard lei. birou, dînd un ajutor mal sub nii, am chemat la întrecere grupa nr. 4, condusă de to cerea cu grupa sindicală condusă de tovarăşa Ioana Iri- Ba' mai mult, nici măcar nu-i so
se spori partea din venitul na varăşa Ioana Irimle ce lucerază în schimbul următor. In mle. Noi, de pildă, ne-am realizat sarcinile de plan In pro licitasem vreo părere. Se oferise
ţional destinată satisfacerii ce Pe baza hotărîrilor plenarei stanţial producţiei. cadrul acestei consfătuiri ne-am angajat să Îndeplinim porţie de 139 Ia sută, cealaltă grupă rămînînd în urma singur, cu mîna omului priceput în
rinţelor materiale şi culturale cu începere din acest an se in sarcinile de plan în proporţie de 101 ia sută şi să Înde noastră doar cu 0 ia sută. Ceie mai bune rezultate pe toate şi gata oricînd să dea sfaturi
ale populaţiei este necesar să troduce o nouă metodologie de In domeniul aprovizionării se plinim procentul de calitate sută Ia sută. maşini din grupa noastră le-au obţinut tinerele Maria înţelepte:
se reexamineze unele prevederi planificare în construcţii. Pla lărgesc artibiiţiile trusturilor, Bran, Maria Wagner şi Eiisabeta Opincar; II de la
ale Directivelor pentru cel de nul de stat indică numai volu oare, în procurarea unei serii de In baza sarcinilor, de plan defalcate pe maşini, oameni pulovere, care şi-au realizat sarcinile de plan Intre 147— — Asta restaurant? Păi s-a fă
al Il-lea plan cincinal, în sen mul total al lucrărilor pe de materiale, nu vor mai întîmpina şi schimburi, am pornit la întrecere. Rezultatele noastre 174 la sută şl Maria Seidel, de (a şosete pentru copii, cu cut pă Victoriei unu... gigea.
sul micşorării investiţiilor de partamente beneficiare, lista dificultăţile provooate de unele zilnice erau urmărite cu ajutorul unor grafice simple tn o realizare de 107 la sută.
stat pe perioada 1956—1960 şi şantierelor principale în conti repartizări birocratice de la cen care erau oglindite toate realizările noastre. Ce e drept. ¦— Adică ?
al eşalonării pe termen mai lung nuare şi lista şantierelor noi tru : sortimente nepotrivite cu Ia început a mers foarte bine grupa noastră, dar la un Nu pot trece însă cu vederea sprijinul acordat de şefa — Mare, bre. De cîteva ori mai
a unor obiective prevăzute pen peste limită, menţionînd capa necesarul, distanţe lungi de moment dat vreo trei maşini, printre care şl a mea, nu secţiei, tovarăşa Eiisabeta Albu, In aprovizionarea cu mare ca ăsta. Şi elegant modern.
tru această perioadă. Totodată, cităţile ce se pun în funcţiune mai dădeau randamentul scontat. M-am adresat atunci materii prime de calitate şi cel al brigadierei noastre Eli- Are o muzică de te doare memoria.
se indică necesitatea de a se şi termenele respective. Preciza transport etc. Unităţile de con conducerii secţiei care a constatat că tntr-adevfir acest« sabeta Cleşu în repararea maşiniloi. — De unde ştii ? l-a aţîţat prie
perfecţiona metodologia de pla rea volumului de lucrări pe fie strucţii sînt stimulate să recurgă maşini necesită reparaşi urgente. Maşinile au fost re
nificare şi organizare economi care şantier peste limită, pre cît mai larg la resursele locale parate şl s-au putut executa din nou mai multe produs« Acum am început o nouă lună. O parte din mem tenul.
că în diversele ramuri ale eco cum şi a volumului de lucrări de materiale, asigurîndu-şi pro şl de bună calitate. brele grupei noastre sindicale lucrează la două noi modele — Eu, de unde ştiu ? Ha, ha, ha.
nomiei naţionale, printre oare şi sub limită este lăsată în com curarea lor fie prin exploatarea de pulovere. Cu toate acestea insă slntem hotărîte să cîş-
în sectorul de construcţii-mon- petenţa organelor centrale bene şi prelucrarea cu mijloace pro Majoritatea fetelor din grupa noastră stnt absolvente tigâm noi întrecerea. Asta mă distrează. Păi eu sînt bucu-
taj, prin aplicarea consecventă ficiare, de acord cu organele cen prii, fie prin colaborarea cu în ale şcolii profesionale şi pot afirma cu tărie că şi-au reştean, frăţioare. Bucureştean get-
treprinderile sfaturilor populare. însuşit în mare măsură procesul tehnologic. Dar asta au ANISIA VAStO beget. Stau pe Rahova.
trale constructoare. Noul sistem Pe de altă parte, măsurile pentru le împiedică să se ajute una pe alta atunci clnd sînt puse responsabila grupei sindicale nr. 0
sporirea stocurilor tehnice şi a fn fata unor probleme mal dificile, legate de buna func de la fabrica de tricotaje din Sebeş — Şi cu ce treburi la Hunedoara ?
— învăţ aici, la şcoala asta pro
va avea efecte pozitive sub mai rezervelor şantierelor vor per fesională.
a centralismului demooartic. — Bine, dar la Bucureşti nu sînt
Ce avantaje decurg, pentru multe aspecte. Astfel, se asigură mite o producţie continuă şi rit * Maestría fîmplaiifor asemenea şcoli ? Sau poate ai pă
organizarea producţiei de cons includerea în plan, pentru orice mică, evitîndu-se întreruperile ------------- ir— rinţii la Hunedoara.
trucţii, din . aplicarea măsurilor lucrare, a unor valori cu putin în muncă din cauza defecţiuni
preconizate ? ţă de realizat în condiţiile spe lor în aprovizionare, întreruperi Se vinde Care familie nu-şi 'doreşte o muncii. Este vorba de dormi — Da de unde. Părinţii stau la
cifice ale fiecărei organizaţii de oare echivalau uneori cu o ze cu suprapret mobilă frumoasă, lucrată cu toarele tip „Sibiu" şi mobilele Bucureşti. Numai eu am venit aci.
Se reduce dispersarea exce construcţii-montaj. Se elimină, cime din fondul total de timp de gust ? ... Fireşte, fiecare. Coope de bucătărie tip „Păltiniş", mult
sivă a capacităţii tehnico-mate- prin urmare, cazurile — frecven lucru In ultimul timp restaurau rativa meşteşugărească „Unirea" apreciate şi căutate de cumpă Şi discret, cu înfăţişarea omului
riiale a organizaţiilor de cons te pînă acum — cînd sarcinile din Sebeş confecţionează o ase rători, atît pentru frumuseţea ce desconspiră cine ştie ce ta in ă :
trucţii. Printre oauzele care au valorice de plan ale unor şantie Alături de întreaga industrie, ^ tul din Orăştie şi-a schimbat -j menea mobilă trainică şl fru cît şi pentru trăinicia lor.
determinat, în ultimii ani, ne- re se stabileau în mod birocra şi sectorul construcţiilor va pro moasă, accesibilă oamenilor — Bine, frăţiorilor, credeţi voi că
respectarea termenelor de pune tic, fără cercetarea condiţiilor fita de efectul altor măsuri eco [ mult aspectul. Peste tot j la Bucureşti mi-ar merge ? Gu poan-
re în funcţiune a unor noi con reale de lucru, şi cînd interve- nomice cu caracter general in- .tele care le fac eu, nici douăzeci şi
strucţii s-au numărat şi unele e- neau din această cauză modifi diaate în rezoluţie, în legătură Cdomneşte curăţenia, ospătarii ] Maiştrii de la atelierul nr. 2 patru de ore nu m-ar ţine în şcoală.
xiagerări în planificarea invas- cări care necesitau o procedură cu îmbunătăţirea salarizării,
tiţiilor capitale, al căror volum greoaie şi complicată. Creşte răs constituirea şi folosirea fondului [¦servesc mulţumitor, bufetul 1 — Şi aici de ce te ţin?
tindea să depăşească resursele punderea beneficiarilor de in întreprinderii, lărgirea drepturi — Aici îi altă chestie.
şi posibilităţile reale ale econo vestiţii pentru respectarea disci lor în gospodărirea fondului de [ şi barul sînt aprovizionate cu 1 Iată-l pe tîmplarul Nicolae nisaj. Lustruitul placajului este Se apropie de noi şi şopteşte cu
miei naţionale. Aceasta impunea plinei de plan în ce priveşte a- salarii etc. Lâncrînjan croind la ferăstrăul executat de Victor Muscaliuc şi. tezător :
unităţilor de construcţii să lu 1ocarea sumelor necesare. în l tot felul de bunătăţi (gustări ] panglică nenumărate bucăţi de Ioan Petra, operaţie de a cărei — Pedagogii, frăţiorilor, pedago
creze concomitent pe un mare cheierea contractelor între bene ? materiale. Ajutorul său, Traian reuşită va depinde în mare mă gii. Aici ti am.
număr de şantiere, fărîmiţîndu-şi ficiar şi organizaţia de antrepri l reci şi calde, băuturi etc.) j] sură aspectul frumos al mobilei. Şi-şi pocneşte prin apăsare pe
efectivul de muncitori, parcul ză nu mai tărăgănează ca pînă Traducerea în viaţă a hotărîrî- Galaţâ, rindelează cu dexterita vîrf, unghia degetului mic. Apoi
de utilaje, personalul de îndru acum, în tot cursul trimestrului lor adoptate de plenara C.C. al L Totuşi pe motiv că aci nu e- ^ te seîndurile de fag, apoi rin- La această operaţie s-au spe sarcastic:
mare tehnică. Pe de altă parte, I pentru precizarea diverselor P.M.R. din decembrie 1956 cere delate şi croite, seîndurile încep cializat toţi membrii echipei, în — Ţigaret, Mafoamea şi Sprin-
exista tendinţa unor departa elemente, aşa că lucrările pot fi din partea oamenilor muncii din xistâ halbe, berea se serveşte -j să ia forma viitoarelor piese trucît este cea mai importantă ţulache, nu m-ar da afară nici în
mente beneficiare de investiţii ataaate scurt timp după apro construcţii o activitate intensă componente ale dormitoarelor în sectorul finisaj. încheiatul ruptul capului. Li-e tîrşeall de
ca, din fondurile alocate din bu barea planului. Darea în funcţiu şi susţinută. Trebuie folosit din l numai la ţap, încasîndu-se 2 j tip „Sibiu". Urmează apoi ope mobilei este făcut de şeful bri gaşcă.
get, să înceapă simultan un ne a investiţiilor la capacitatea plin instrumentul atît de eficace raţiile de cepuire şi găurire, du găzii, ajutat de Anton Vantor- — Gare gaşcă ?
număr cît mai mare de lucrări şi termenele planificate devin oare este proiectul general de or f lei în loc de 1,80 lei. La bu- ) pă care cu ajutorul circularului schi. Ş i bilanţul muncii echipei — Gaşca mea. Băieţi unu şi unu.
capitale, fără să aibă asigurată indicele principal în planul de ganizare ; numai în conformita maistrul Lăncrăjan dă formă de Mă fac a nu pricepe şi-i zic nedu
posibilitatea financiară de a le construcţii-montaj. te cu indicaţiile lui vor fi re ; fet, pentru o porţie de friptu- finitivă pfeselor din seînduri şi de finisaj este destul de frumos. merit :
termina într-o perioadă scurtă. partizate mijloacele de produc placaj. — N-am înţeles o boabă : Cine-i
Sînt de aşteptat urmări favo ţie, asigurîndu-se reducerea râ se încasează 5 lei în loc .j Patru dormitoare finisate peste Ţigaret ?
Din această câuză lucrările de rabile ale noii metodologii de maximală a dispersării. Capătă ...Piesele confecţionate sînt — Nu ştii ? Teribil 1 Să-ţi explic.
construcţii tărăgănau, şantiere planificare şi în ce priveşte în o importanţă primordială lupta [ de 3,50 lei. -j luate în primire de echipa tul sarcinile de plan este un fapt Ţigaret ăsta e unul din pedagogii
le realizau indici tehnico-econo- săşi munca fiecărui constructor. pentru folosirea tehnicii noi, prin Danii Ordean, ce lucrează la fi şcolii. De fapt îl cheamă Gavriloiu,
mici nesatisfăcători, iar cheltuie Existenţa unui plan echilibnat şi mecanizarea largă a lucrărilor, C Ce are de spus conduce- j care ne scuteşte de alte comen dar noi l-am botezat aşa fiindcă ne
lile pentru clădirile şi utilajele realist, eşalonarea termenelor în prin industrializarea lor pe ca ia ţigările şi le fumează el. Mafoa
tehnologice ale unor asemenea execuţie simultană vor aduce du lea prefabricării şi prin aplicarea i- rea restaurantului înlegătură I tarii. mea îi Tacea, omul care haleşte
noi fabrici sau secţii industria pă sine reducerea fluctuaţiei e- procedeelor avansate de lucru. trei'porţii din hrana aliaţilor, iar
le nu deveneau productive decît fectivelor de muncitori, posibili Extinderea organizării muncii în [ cu aceasta ? ) Spriţulache-i David, pedagogul pa
după o perioadă mare de timp. tatea de a le transforma în ca brigăzi complexe şi de speciali harului. Suge ăsta cît trei schim
In prezent se tinde spre lichi dre permanente. Se vor putea tate, repartizarea muncitorilor 1 buri de oţelari. Să-i vezi seara in-
darea treptată a şantierelor cu preveni şi înlătura atît perioa după pregătirea lor profesiona trtnd în dormitor, te strici de rîs.
valori mici de lucrări, astfel oa dele de „asalt“, cît şi golurile lă, respectarea lanţului de opera [Cofetărie nerentabila ] Le punem cearceafurile în cap şi
trimestru de trimestru să fie da în producţie, astfel aa lucrul să ţii şi eliminarea neprevăzutului dă-i... Numai Popescu şi Grindeanu
te în folosinţă cît mai multe din se desfăşoare ritmic ,respectîn- în redistribuirea efectivelor vor L In cadrul cooperativei „Fi- ] de n-ar fi I
investiţiile începute în anii tre du-se proiectele de organizare. ajuta de asemenea la creşterea Oftează, apoi continuă :
cuţi. Bineînţeles că aceasta va in productivităţii. [ limon Sîrbu” din Orăştie, ]
fluenţa şi asupra cîştigului cons — El ne face zile negre. încolo...
¦Noua structură a investiţiilor tructorilor, în sensul menţinerii întrecerea socialistă a con Cfuncţionează o cofetărie care } să tot fii intern.
dă posibilitatea ca, paralel cu lui la un nivel corespunzător structorilor trebuie să aibă ca
eforturile continue pentru dez productivităţii înalte a muncii. principale obiective respectarea ţ- de ani de zile are aspectul ţ Ii urmează îndeaproape Ne-a zîmbit familiar, apoi s-a pre
voltarea diferitelor ramuri ale termenelor de dare în folosinţă zentat laconic: Constantin Olteanu
economiei naţionale, să se asi a lucrărilor, reducerea preţului ^ interior acelaşi, cum de alt- j Nu pol fi trecute cu vederea de la finisaj, sînt tn fruntea lup de pe Rahova. Vă rog să mă ier
lor de cost faţă de deviz, satis (_fel aceeaşi este şi calitatea ] nici realizările colectivului ateli tei pentru realizarea planului. E taţi — plec. M-a trimis Manole după
erului nr. 1 care lucrează la mo 'drept că n-au făcut garnituri în ţigări. De întîrzii face şucăr.
Lprăjiturilor. Duminicile, de o- bilă tip „Sibiu". Brigăzile con tregi peste plan dar au dat tn
duse de Avram Andone de la schimb peste plan 21 paturi şi
[¦bicei cofetăria este închisă, -j maşini, cele conduse de Nicole 104 noptiere, fapt pentru care
Haţegan şi Rotând Schoppelt merită toată lauda.
Ar fi bine ca şi duminicile ]
[ mai ales dimineaţa, cofetăria 1
Csă fie deschisă. ^
ION BUGNARU Mobilă de bucătărie
Í
J i- J y -J x_/ *
IN A TEN ŢIA
ABONAŢILOR NOŞTRI Mobila de bucătărie este in de diferite nuanţe, durabile şi
frumoase.
Intrucît ziarul nostru, începînd cu , dispensabilă oricărei gospodării.
! Vasele, tacîmurile, paharele une- Peste planul lunii ianuarie
data de 24 ianuarie a.c., apare zil s-au dat 5 garnituri de mobilă
nic, iar costul abonamentelor, este 1 le alimente etc. trebuie să fie tip „Păltiniş". Acesta este meri
de 5 lei pentru abonamentele indi păstrate într-o astfel de mobilă. tul brigăzilor conduse de Ioan
Or, bucătăriile tip „Păltiniş" co Schwartz şi Avram Besoi.
viduale şi 4 lei pentru cele colec respund pe deplin acestor cerin
tive, abonamentele contractate şi a- ţe, sînt estetice, lucrate în culori GH. TĂL1TAN
chitate pe anul 1957 se anulează
după cum urmează :
gure capacitatea de construcţii Prevederile din Rezoluţie cu facerea cerinţelor de calitate Cei care au achitat costul abona
necesară economiei naţionale, să privire la înlăturarea centralis prevăzute prin proiect. mentului pe trim. I 1957 (după ve Pe urmele materialelor publicate Glăsuieşte un proverb vechi, că de
In condiţiile planificării mai chiul iarif) vor primi ziarul pînă la n-ar bate vîritul n-ar mişca frunza.
se asigure capacitatea de con mului excesiv aduc şi în con sfîrşitul lunii februarie: cei care au O com isie sportiva n eg lija tă a Aşa că dacă pedagogi ca Gavriloiu,
strucţii necesară pentru executa strucţii forme noi de organizare. bune şi ale unei organizări ju achitat abonamentul pe semestrul I, Tacea său David nu s-ar preta la
rea masivă a locuinţelor. Subli Se lărgeşte şi se îmbunătăţeşte dicioase, seotorul de construcţii- vor primi ziarul pînă la sfîrşitul lu In ziarul „Drumul socialis medierea acestei situaţii la Cu intimităţi nesocotite cu elevii, dacă
niind că dezvoltarea producţiei sistemul trust-şantier, aplicat montaj va putea spori eficacita nii marlie, iar cei care au achitat mului“ nr. 666 din 1 februarie gir, prin tragerea la răspundere ei înşişi ar fi corecţi, spusele şco
şi a productivităţii muncii poate pentru prima dată anul trecut. In tea contribuţiei sale — pe linia abonamentul pe întreg anul 1957, a.c., a fost publicată o infor a celor vinovaţi de slaba activi larilor n-ar semăna cu cele ale lui
fi obţinută în primul rînd prin cadrul acestui sistem dispar ve trasată de partid — la dezvol vor primi ziarul pînă la sfîrşitul lu maţie intitulată „O comisie tate în cadrul spartachiadei de Olteanu. Iar prestigiul pedagogilor
rigile intermediare în conduce tarea economiei naţionale, la nii mai. sportivă neglijată“, în care era iarnă“. Rău este că acest organ în rîndul elevilor ar ocupa locul
Folosirea m ai'bună a tehnicii şi rea producţiei—întreprinderilor. îmbunătăţirea traiului celor ce s-a mulţumit să anunţe măsurile cuvenit. Dar aşa...
prin modernizarea unor între Ca urmare, devin mai operative muncesc. Pentru a putea primi neîntrerupt criticată lipsa de activitate pe oare le va lua, însă de luat,
prinderi. Rezoluţia plenarei din ziarul „Drumul socialismului“, re- nu a mai luat nici o măsură Ceva în legătură cu modul în care
decembrie 1956 oere să se evite legăturile între organizaţia de înnoiţi-vă din timp abonamentele 1 privind spartachiada de iarnă a pînă acuma. elevii vorbesc despre profesori şi pe
pe cît posibil proiectarea de noi construcţii-montaj şi unitatea de colectivului sportiv „Energia“
din Cugir.
ţî©a»3©@©®©©®©©0©«sa®e®©©3®©©©©®©®3©®a®0®®@®©©®®®©©®©©s*©©o©0®®s®o©©o®©®®®®9@®@®®©®o©®©®©®©©@®©©©®®ea©0© In legătură cu aceasta Comi Aşteptăm ca tov. D. Bigheţ, dagogi, ceva în legătură cu însăşi
tetul regional pentru Cultură preşedintele C.C.F.S. regional, educaţia acestora, ne pot spune şi
Se schimbă de la o zi la alta Pe drumul progresului din triaj-Peştiş, eliminîndu-se Fizică şi Sport ne-a răspuns ur să ne facă cunoscute în cel mai tovarăşii din conducerea şcolii pro
înfăţişarea agregatelor. Numă tehnico-organizatoric astfel strangulările din triajul mătoarele : „Atît comisia re scurt timp măsurile luate pentru fesionale din Hunedoara. Nu-i aşa ?
rul braţelor de munca scade pe actual şi uşurîndu-se gruparea gională, cît şi C.C.F.S. regional remedierea lipsurilor semnalate.
măsura introducerii dispozitive vagoanelor pentru expedierea L. ZEICONI*1
lor perfecţionate, iar eforturile lor la C.F.R. In depozitul meca vor lua. neîntîrziat măsuri de re
fizice se uşurează treptat. Omul nizat din Peştiş va fi prelungită
supune voinţei sale puterea u- cu încă 200 m. estacada, -adică Tot mai multe bunuri de larg consum
rlaşă a maşinilor. Şi, energia minarea fisurilor ivite la lami merat şi comportarea furnalului va fi mărit mult frontul de des In 1951 se afla la marginea o- de mălai, fapt care a avut o in lui gater va creşte producţia la
lor, chibzuinţă materializată a cărcare pentru reducerea staţio raşuluî Orăştie o făbricuţă rudi
sutelor de proiectanţi şi con natele aliate. Gropile vor asigu la folosirea lui. In felul acesta nărilor. Ani de-a rîndul pe mă mentară de cărămidă cu o capa fluenţă pozitivă asupra pieţei cherestea din buşteni cu aproxi
structori, creează fluxul noii sura dezvoltării sectoarelor cu citate redusă. Cine şi-ar fi închi
tehnologii —. tehnologia moder ra răcirea lentă a metalului pro se obţin date şi observaţii pre foc continuu, depozitarea mate- puit că în jurul acestei făbricu- neorganizate. Calitatea produse mativ de 6 ori şi jumătate faţă
nă a zilelor noastre. riior prime a generat greutăţi ţe se va naşte un adevărat com
dus de cuptoarele Siemens Mar ţioase privind regimul de lucru serioase. Ba chiar a pricinuit plex de producţie, aşa cum es lor noastre în special la prepa de situaţia precedentă, cînd se
Pentru laminarea metalului — aşa cum arăta mai înainte — te astăzi întreprinderea noastră
tin existente şi a celui de la al furnalelor şi indicaţii pentru penalizări la nivelul milioane „I.C. Frimu“ ? rate de carne şi la mobilă de folosea gaterul cel vechi şi ru
In acest an va intra în func lor. Iată însă că, treptat, pe mă
ţiune la laminoare încă un cup cuptoarele electrice, oare vor in genenalizarea folosirii aglomera sura posibilităţilor tehnice şi or Analizînd activitatea com bucătărie este foarte mult apre dimentar. In urma acestui fapt
tor cu două camere de încălzire. ganizatorice, astfel de greutăţi plexului nostru de producţie,
Capacitatea de lucru a secţiei tra în exploatare în trimestrul tului autofondant. sînt înfrînte. pe' anul 1956, constatăm cu sa ciată de cumpărători. vom trece la producţia unor
va creşte cu 6 la sută, iar tim tisfacţie că s-au obţinut succe
pii de oprire a liniei de lamina trei al acestui an. Tot anul acesta vor începe lu Anul acesta ' se va executa se frumoase în direcţia asigu Sfatul popular raional şi re noi bunuri de larg consum, cum
re, din lipsa de „oald“, vor fi prelungirea silozului de la fa rării oamenilor muncii cu tot
mult reduşi. Noul cuptor va a- crările pentru introducerea la brica de aglomerare, mărindu- mai multe produse de larg con gional, prin secţia de industrie sînt mobilele tip „studio“, du
siguna de asemenea utilizarea se capacitatea de însilozare a sum. Aşa de pildă, planul pro locală, au dat un sprijin califi lapuri şi catedre şcolare.
¦mai raţională a agregatelor de La oţelărie furnalul 6, a vîntului cu umidi materiior prime şi • frontul de ducţiei globale a fost realizat în
încălzire, prin respectarea gra tate condiţionată. descărcare a minereului de Kri- proporţie de 109%, iar produc
ficului de reparaţii şi evitarea voirog. Paralel vor continua lu ţia marfă în proporţie de 104%. cat pentru rezolvarea cu forţe Printre principalele măsuri
uzurii premature. Un colectiv de ingineri şi crările pentru terminarea gării De altfel întreprinderea noastră
mici, în scopul sporirii posibili şi-a realizat planul la produc locale a feluritelor probleme e-- tehnico-organizatorice ce le vom
In aceeaşi secţie vor fi intro tehnicieni studiază schimbarea In transporturi tăţilor de transport pe linia Hu ţia globală încă de la 28 no
duse anul acesta strungurile de nedoara—Ghelar. iembrie, dînd la această dată conomice şi gospodăreşti. lua în seamă sînt următoarele :
cojit laminatele rotunde şi vor aotualului regim de lucru a cup produse în contul anului 1957.
intra în lucru gropile pentru ră toarelor Siemens-Martin, In a- In una din lunile anului tre -k Ca sortimente noi, întreprinde Şi în noul an de muncă s-au repararea tuturor utilajelor de
cirea lenta a laminatelor aliate. cest an, potrivit planului de mă- ¦ cut, Combinatul siderurgic din rea noastră a livrat blocuri de
Se rezolvă astfel un vechi liti suri, va fi realizată la toate Hunedoara a fost penalizat cu Sînt doar cîteva date. Cîteva beton, ţiglă de ciment, garni obţinut deja realizări însemna la fabricile de cărămizi pînă la
giu cu beneficiarii: calitatea me cuptoarele automatizarea inver locaţii a căror valoare întrecea fapte din -noianul celor multe/ turi de bucătărie, bănci şcolare
talului livrat. Aceasta, întrucît sării focului şi introdus un nou suma de nouăsprezece milioane. Ele exprimă. însă, cu convinge etc. te. La sectorul forestier, la pre 1 martie 1957, organizarea ca
sistem de uscare a rinelor. Se . Ba chiar în mod frecvent, su re, progresul tehnico-organiza
procentul de rebuturi va fi mult va trece, în 1957, la mecaniza mele ce trebuiau achitate CFR- toric; străduinţa de a uşura De remarcat este faptul că paratele de carne, la atelierele rierei de la fabrica de cărămi
rea operaţiei de întreţinere a ului pentru staţionarea vagoa munca omului: de a-i creia po ia fabrica de cărămidă din
redus prin curăţirea — cu aju stîlpilor de la cuptoare şi la nelor destinate combinatului sibilitatea ca să muncească as-' Orăştie s-a dat peste planul a mecanice şi de tîmplăfie, sar dă din Pricaz şi înzestrarea ei
montarea ciocurilor frontale la peste timpul admis, întrecea de- tăzi mai bine decît ieri şi mîi nual 900.000 bucăţi cărămizi.
torul celor 4 strunguri — a de oalele de oţel pentru captarea obicei, .ordinul sutelor de mii. ne mai bine decît -astăzi. De asemenea, populaţia a fost cinile de plan au fost realizate cu un screper, iar cu ajutorul
în proporţie de 110%, iar pre sfatului popular, sperăm să ob
ţul de cost redus între 2—5%. ţinem şi un excavator.
zgurei în vana de sub agregate. Spre sfîrşitul anului încheiat, In atelierul de tîmplărie, de pil Cele expuse pînă acum,
dă, planul la. mobilă de bucătă arată cît de numeroase şi de
şi mai ales în 1957, proporţia rie tip „1 Mai“ a fost depăşit variate sînt posibilităţile noas
cu 53 garnituri, iar la bănci tre în direcţia aprovizionării po
La aglcmerator şi furnale locaţiilor a scăzut treptat. Se şcolare cu 250 bucăţi.
tinde ca în acest an, despre ase pulaţiei cu bunuri de larg con
Pentru sporirea producţiei bu sum. Ştim că nu sînt uşoare
nurilor de larg consum pe anul
1957, vom reutila întreprinde sarcinile ce ni le-am propus, dar
De îndată ce soseşte calcarul, menea cheltuieli nici să nu se rea cu noi utilaje şi vom lua avem certitudinea că harnicul
la aglomerator va începe expe mai vorbească la calculul preţu o seamă de măsuri tehnico-or- • nostru colectiv' de muncitori le
rimentarea "producerii aglomera lui de cost. In acest scop se şi
•ganizatorice. Pe primul plan va duce cu cinste la îndeplinire.
tului autofondant. In' acest an execută vaste lucrări.
se va urmări îndeaproape pro Se va termina, în 1957, con se află gaterul de 9 tone, a ALEXANDRU JUDE
fectelor de suprafaţă şi prin eli- cesul de formare a noului aglo strucţia grupei de exploatare cărui instalare a fost terminată Şeful producţiei — întreprinderea
SERGIU VIŞAN aprovizionată cu mari cantităţi la 4 februarie. Cu ajutorul nou „I. C. Frimu" — Orăştie
