Page 36 - 1957-02
P. 36
Pgg 4. DRUMUL SOCIALISMULUI tir. 674
PR A V D A despre alegerile
din R. P. Rommă
G u v e rn u l so vietic este de a co rd I LUCRĂRILE SESIUNII SOVIETULUI MOSCOVA (Agerpres). — Ziarul ,,Frauda” publică in le-
gâtură cu alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţio-
nală a R. P. Romîne articolul in titulat: „SUB STEAGUL SO-
CIALISMULUI", semnat de S. Tiiarenko.
cu convocarea la Londra SUPREM AL U. R. S. S. Comunicatul Comisiei electo în cooperative. Creşte şi bună
rale centrale a Republicii Popu starea maselor ţărăneşti. Se
a subcom itetului Comisiei O. N. U. pentru dezarm are MOSCOVA (Agerpres). — lurgiştilor, minerilor şi construc lare Romîne cu privire la rezul ¦schimbă radical şi aspectul cul
TASS transm ite: torilor de maşini din Sverdlovsk tatele alegerilor de deputaţi în tural al satelor romîneşti.
(Ural) şi Dnepropetrovsk (Ucrai Marea Adunare Naţională, care
au avut loc la 3 februarie, — se Una din cuceririle cele mai re
NEW YORK (Agerpres) TASS TRANSMITE:. La şedinţa din seara zilei de na). spune în articol — nu poate să marcabile ale orînduirii demo-
La 7 februarie V. V. Kuzneţov, şeful delegaţiei sovietice la cea de a 11-a sesiune a Adu 7 februarie a Sovietului Uniunii Nikolai Bobrovnikov, preşe nu bucure pe oamenii sovietici crat-populare din Romînia este
nării Generale a O.N.U., a remis şefului delegaţiei engleze Nobel, următorul m esaj: a continuat discutarea planului şi pe toţi oamenii muncii din rezolvarea problemei naţionale.
economiei naţionale şi a buge dintele Comitetului Executiv al !toate ţările socialiste. Aceste ci Oriunde trăiesc grupuri mai
„Stimate domnule Nobel, în legătură cu pro nul sovietic propune ca această sesiune a sub tului de stat pe 1957.- Sovietului Moscova, a făcut pro fre arată în mod evident că po mult sau mai puţin compacte de
punerea pe care aţi făcut-o la cea de a 11-a se comitetului, să fie ţinută la nivelul miniştrilor puneri consacrate sporirii con porul muncitor din Romînia populaţie de altă naţionalitate
siune a Adunării Generale în numele delegaţii Afacerilor. Externe cu participarea rep'rezenban- Au luat ouvîntul deputaţii din strucţiei de locuinţe şi a arătat sprijină în unanimitate politica decît cea romînă există şcoli şi
lor Marii Britanii, S.U.A., Franţei şi Canadei cu ţiÎoi cu răspundere ai Departamentelor Militare, partea marilor centre industria totodată realizările de pînă a- Partidului Muncitoresc Romîn teatre naţionale, se editează
le ale ţării — Leningrad, Sver cum în acest domeniu. şi a guvernului său iubit. ziare, reviste şi cărţi în limba
populaţiei respective.
Deputatul Grîşin, preşedinte Marea victorie a Frontului De
mocraţiei Populare nu a fost în Poporul romîn se unelte tot
privire la convocarea la Londra la 11 martie p.c. de preferinţă a şefilor Statelor Majore, precum şi dlovsk şi Dnepropetrovsk. le Consiliului Central al Sindi tâmplătoare. Ea a fost rezultatul mai sfcrîns în jurul iubitului său
firesc al activităţii neobosite a Partid Muncitoresc — forţa in
a sesiunii ordinare a subcomitetului Comisiei experţilor corespunzători pentru problemele Deputatul Smirnov a vorbit catelor din U.R.S.S., a subliniat Partidului Muncitoresc Romîn şi spiratoare şi organizatoare în
O.N.U. pentru dezarmare, am fost însărcinat să économisé şi financiare. despre succesele obţinute de oa creşterea neîncetată a alocărilor a guvernului democrat-popular lupta pentru socialism. Partidul
vă comunic că guvernul sovietic este de acord menii muncii din regiunea Le pentru asigurările sociale ale spre binele oamenilor muncii. In mobilizează masele populare la
ca şedinţa subcomitetului să fie convocată la Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că a- ningrad. Ei au hotărît ca în cel muncitorilor şl funcţionarilor. anii orînduirii populare, Romî lupta pentru învingerea greută
Londra la data de mai sus. ceastă propunere, oare urmăreşte să contribuie de al 6-lea cincinal să dubleze nia s-a transformat dintr-o ţară ţilor, pentru dezvoltarea conti
în modul cel mai eficace la rezolvarea problemei producţia pe aceleaşi suprafeţe Cu mare atenţie deputaţii au înapoiată din punct de vedere nuă a economiei şi ridicarea
Pornind de la necesitatea de a aduce o con dezarmării, va fi susţinută de guvernul dv. de producţie şi cu acelaşi număr ascultat expunerea cunoscutei economic, reprezentînd într-un bunei stări a oamenilor muncii.
tribuţie maximă la obţinerea unor rezultate prac de muncitori. trecut apropiat o simplă anexă
tice la apropiatele tratative din cadrul sesiunii Cu respect tractoriste Daria Garrnaş în agrară a marilor state imperia Alegerile pentru Marea Adu
subcomitetului O.N.U. pentru dezarmare, guver- Deputaţii Nikolaev şi Strelni- prezent director al S.M.T.-ului liste, într-un stat industrial-a- nare Naţională au coincis cu
V. V. ICUZNEŢOV Rîbnoe (regiunea Riazan). Ea a gnar independent. cea de-a C a aniversare a sem
arătat că lucrătorii de la S.M.T.- nării Tratatului de prietenie, co
şeful delegaţiei Dniunii Republicilor Socialiste Sovietice urile şi sovhozurile din această In lunile octombrie-noiembrie laborare şi asistenţă mutuală în
anul treout autorul acestor rîn tre Republica Populară Romînă
Scrisori asemănătoare au fost remise şefilor delegaţiilor S.U.A., Franţei şi Canadei. kova au arătat realizările meta- regiune au hotărît să îndepli duri a avut fericirea să fie îm şi U.R.S.S.
nească în anul 1957 sarcinile ce preună cu un grup de ziarişti
sovietici oaspetele ziariştilor ro- Prietenia dintre popoarele noa
lui de-al şaselea cincinal în ce mîni. Vizita de aproape o lună stre s-a făurit în lupta comună
în Romînia ne-a dat posibilita împotriva înrobitorilor fascişti,
Tratativele anglo-vest-germane Expulzarea din Uniunea Sovietică priveşte producţia de lapte, car tea să vizităm oraşe şi sate, fa pentru pace şi socialism. Acea
ne, cartofi şi legume. brici şi instituţii de învăţământ, stă prietenie se întemeiază pe
teatre şi palate ale culturii. Pre principiile de neclintit ale inter
în problema întreţinerii trupelor engleze a doi funcţionari diplomatici am ericani tutindeni am constatat un mare naţi ona lismu1ui prol eta r.
avînt în muncă şi în activitatea
de ocupaţie au ajuns în impas MOSCOVA (Agerpres)1 .— interzise de a fi fotografiate, a- Autorităţile argentiniene politică. Am fost în Romînia în zilele
La 7 februarie 1957, A. A dică se îndeletniceau cu spio cînd în Ungaria vecină s-au
BONN (Agerpres)1. — aproape 800.000.000 mărci pen Gromîko, locţiitor al ministru najul. încearcă să înăbuşe Muncitorii şi ţăranii se simt
tru perioada aprilie 1957—mar lui Afacerilor Externe al U.R.S.S aici adevăraţi stăpîni. Atît con dezlănţuit evenimentele provo
După cum relatează presa tie 1958. Guvernul vest-german Deoarece această activitate a greva feroviarilor
vest-germană, tratativele' anglo- la rîndul său este dispus să plă l-a primit pe dl. Ch. Bohlen, am căpitanului P.R. Uffelman şi a ducătorii cît şi lucrătorii de rînd cate de rebeliunea contrarevo
vest-gerrpane, în problema între tească doar jumătate din suma basadorul S.U.A. în U.R.S.S. ş locotenentului W.S. Lewis — se BUENOS AIRES (Agerpres).
ţinerii trupelor engleze de ocu de 350.000.000 mărci pe care a i-a remis o notă în care se ara arată în notă — este incompa De o săptămînă continuă manifestă o grijă permanentă luţionară a forţelor antipopulare.
paţie din Germania occidentală plătit-o în perioada precedentă. tă că la 25 ianuarie a.c. căpi tibilă cu statutul funcţionarilor greva feroviarilor din Argenti
au ajuns într-un nou impas. Du Cercurile de la Bonn se tem că tanul P.R. Uffelman şi locote diplomatici acreditaţi, Ministe na Greviştii cer majorarea sa pentru avîntul economic şi cul Propaganda imperialistă a răs-
pă cum se ştie, aceste tratative în cazul cînd vor satisface pre nentul W. S. Lewis, ataşaţi na rul declară că rămînerea lor lariilor. Greva a paralizat ac
au fost întrerupte săptămîna tre tenţiile engleze, S.U.A. şi Fran mai departe în Uniunea Sovie tivitatea transportului feroviar tural al ţării. pîndit în întreaga lume minciuni
cută, pentru ca delegaţii englezi ţa vor insista ,şi ele asupra du vali adjuncţi ai S.U.A., au fost din ţară.
sosiţi la Bonn să poată cere noi blării cheltuielilor de întreţine surprinşi fotografiind un obiectiv tică este indezirabilă. In continuare, autorul împăr şi calomnii, încercînd să pre
instrucţiuni de la Londra. re a trupelor lor de ocupaţie. de importanţă defensivă din Le Primind nota, ambasadorul Pentru a înăbuşi greva, gu
ningrad. La developarea filmului vernul argentinian a declarat tăşeşte impresiile sale de la vi zinte într-o lumină falsă rela
Revista vest-germană „Deut In legătură cu !aceasta, revis s-a constatat că ataşaţii na Ch. Bohlen a declarat că căpi mobilizarea generală a ferovia
sche Woche“ subliniază că „tra ta financiară vest-germană „Der vali ai S.U.A. fotografiaseră o- tanul Uffelman şi locotenentul rilor pe baza decretului cu pri zita făcută la uzinele „23 Au ţiile U.R.S.S. cu ţările democrat-
tativele se desfăşoară extrem de Volkswir“ scrie că puterile occi biective de importanţă defensivă Lewis vor părăsi în următoa vire la decretarea stării de a-
greoi“. Toate speranţele într-o dentale de ocupaţie cer Germa rele zile Uniunea Sovietică. sediu în ţară. La staţiunile de gust“ din Bucureşti şi de la populare. Dar, tocmai în !acele
încheiere grabnică ia tratativelor niei occidentale să plătească pe cale ferată au fost trimise de zile oamenii muncii din Romî
s-au dovedit a fi nejustificate. exerciţiul 1957-1958 suma de trei In ultimele zile au avut loc taşamente de poliţie şi trupe Ploeşti.
Englezii cer Germaniei occiden înzestrate cu mitraliere şi tan nia au pronunţat cu un senti
miliarde mărci, ceea ce reprezin Noi agresiuni engleze împotriva Yemenului curi. Creşte şi se întăreşte — se
tale să contribuie la întreţinerea ment deosebit cuvinte de salut
tă dublul cheltuielilor de pînă m CAIRO (Agerpres). — ? spune mai departe în articol —
trupelor engleze staţionate în După cum relatează agenţia Men, agresiunea armată en- în cinstea prieteniei veşnioe cu
acum. BUENOS AIRES (Agerpres). noua clasă muncitoare, eliberată
Republica Federală cu suma de !§ gleză împotriva Yemenului continuă. Agenţia Associated Press a- Uniunea Sovietică. Recentele
H Din ziua de 4 februarie trupele engleze desfăşoară opera- riunţă din surse apropiate de de exploatarea capitalistă, de-de-
EISENHOWER g ţiuni militare la sud-est de ora şui Harib, folosind tancuri şi Ministrul de Interne al Argen tratative dintre delegaţiile gu
SPRIJINĂ EURATOMUL (a v io a n e . In rândurile populaţiei Yemenului s-iau 'înregistrat-nu tinei că de, la căderea regimu pendenţa. umilitoare şi împovără
l i meroase victime. Potrivit relatărilor agenţiei, ofensiva-trupelor lui lui Peron guvernul Pedro vernamentale ale Uniunii Sovie
WASHINGTON, (Agerpres) cat în care reafirmă că preşe M engleze împotriva tribului Taheif este una din cele mai mari Aramburu deţine în stare de a- toare faţă de oapitaliştii străini
dintele Eisenhower doreşte ca rc-st un număr de 586 persoane tice şi Republicii Populare Ro
Preşedintele Eisenhower a Euratomul să fie înfiinţat cît M de la începutul agresiunii engleze. fără a li se fi intentat vreo ac şi oapitaliştii proprii.
primit în audienţă pe reprezen mai curînd. Agenţia adaugă că trupele engleze sînt concentrate în re ţiune judiciară. Mulţi dintre cei mîne, Declaraţia dată publicită
tanţii Franţei, Germaniei occi deţinuţi „la dispoziţia puterii Intr-un chip nou trăieşte şi
dentale şi Italiei în proiectata In legătură cu acest comuni f l giunile Ad-Dalia, Al-Azvil şi Beihan. Se !anunţă că în ultimele executive“, printre oare frun ţii la încheierea acestor tratati
„comunitate europeană pentru cat, presa vest-europeană scrie M zile, agresorii au întreprins cîteva atacuri împotriva regiunilor taşi sindicali şi membri !ar parti munceşte astăzi ţăranul romîn.
folosirea energiei atomice“. (Eu- că el trebuie apreciat ca un în j§ Kataba, Ad-Dalia şi Es-Sudanin. dului comunist, au fost depor ve au constituit o nouă dovadă
ratom ). Aceştia au sosit la demn adresat celor şase viitoare taţi în regiunile sălbatice ale La sale iau o dezvoltare tot mai
Washington pentru a obţine in membre ale Euratomului de a Membri ai guvernului de ia Bonn vor vizita Turcia Pafagoniei din sudul Argenti- a întăririi prieteniei sovieto-ro-
formaţii în legătură cu spriji încheia mai repede tratativele nei. mare formele socialiste de eco mîne, o importantă contribuţie
nul pe care sînt dispuse Statele care durează de un an şi jumăta BONN (Agerpres). — ANKARA (Agerpres). —
Unite să-l acorde Euratomului te. Totodată se aminteşte că Corespondentul ziarului el Ziarul „Son Posta“ anunţă S IS T E M nomie — cooperativele agricole, la întărirea continuă a coezi
în ceea ce priveşte realizarea S.U.A. a avertizat în repetate veţian „Die Tat“ anunţă din că o comisie militară din Ger
programului de producţie a e- rînduri ţările care au manifes cercurile guvernamentale de la mania occidentală a sosit în de securitate colectivă staţiunile de maşini şi tractoare, unii întregului lagăr socialist.
tat rezerve faţă de Euratom, ca Bonn că Strauss, ministrul Turcia la începutul lunii fe
nergiei atomice. Se urmăreşte vest-german al Apărării va face bruarie pentru a cumpăra mu propus de Ollenhauer întovărăşirile pentru lucrarea în Oamenii muncii din Romînia,
Franţa sau Belgia, că în viitor o vizită în Turcia la începutul niţii în valoare de 700.000.000
obţinerea din partea Statelor U- lunii aprilie, cînd va însoţi pe mărci. Paralel cu efectuarea a- BONN (Agerpres“. <~~ comun a pămîntului. In ţară e- oa şi oamenii sovietici, ştiu bine
nu le vor mai acorda nici un fel preşedintele Republicii, Theo cestei tranzacţii s-a discutat
nite a unui ajutor tehnic şi ma dor Heuss. Turcia va fi de ase despre posibilitatea fabricării Vorbind la 7 februarie la ra xistă deja raioane în oare toate că unitatea de neclintit a ţărilor
de sprijin în domeniul energiei a- menea vizitată de ministrul de de armament pentru noul Wehr dio, E. Ollenhauer, preşedintele
terial concret încă înainte de a Externe von Brentano. macht în întreprinderile tur partidului social-democrat din gospodăriile ţărăneşti au intrat socialiste constituie chezăşia se
tomice decît prin această organi ceşti sub controlul specialişti Germania, a formulat cinci prin
lua fiinţă „Euratomul“. cipii care, după părerea sa, tre curităţii şi prosperităţii lor.
zaţie. lor vest-germani. buie să stea la baza unui tratat
!t Casa Albă a dat un comuni de securitate colectivă în Euro M A G A ZIN
pa. Aceste cinci principii s în t:
11 şi 12 FEBRUARIE 1957
1 Obligaţia reciprocă a sta
telor — participante la tra SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
tat — de a nu se ataca unul pe
In anul care a trecut, economia ţă Ţările de democraţie mintite, cît şi ale celorlalte din Eu celălalt. DEVA: Tata, mama, nevasta şi eu TIE: Carola L'amberti (film german);
rilor de democraţie populară a re populară, în plină dezvoltare ropa şi Asia, sînt indisolubil legate (film francez); HAŢEG: Papa dolar BARU MARE: Argentina-Mexic (film
purtat succese însemnate. de folosirea experienţei Uniunii So 2 Reglementarea tuturor pro (film maghiar); PETROŞANI: Unde ceh); ALBA-IULIA: Papa dolar (film
ori în comparaţie cu anul 1948. De 1.130.000.000 de metri, cea de ţesă vietice în opera de construire a so- V blemelor litigioase pe cale paş nu zboară vulturii (film englez); maghiar); SEBEŞ: Brigada de tan-
Marele popor chinez de 600 mili asemenea, şi în celelalte ţări de de turi de lînă cu 3.300.000 metri, iar cialismului şi de ajutorul concret şi nică, prin arbitraj. ZLATNA: Muzică şi dragoste (film chişti (film sovietic); SIMERIA: Roşu
oane de oameni, luptînd pentru a mocraţie populară, oamenii muncii cea de zahăr cu 110.000 tone. Anul multilateral oferit de aceasta. Fără o cehoslovac); IL1A: Star fără voie şi negru seria Il-a (film fran cez);
făuri orînduirii socialiste o bază au repurtat victorii însemnate în 1956 a adus populaţiei din R. P. Al acest ajutor, aceste ţări, libere as- a 3 Limitarea înarmărilor şi (film german); APOLDU DE SU S: TEIUŞ : Drum însîngerat (film iugos
economică puternică, a repurtat în munca de industrializare a ţării. bania cantităţi mai mari de peşte, tăzi, n-ar fi reuşit niciodată să în- 9 controlul armamentelor pe teri Star fără voie (film german); BRAD: lav): LONEA: Cazul pilotului Mareş
anul care a trecut, victorii însem carne, fasole, brînzeturl. lăture înapoierea economică în care ^ toriile din raza de acţiune a tra Vizita în Anglia (film sovietic); ORAŞ- (film polonez).
nate în domeniul industrial. 140 de Anul 1956 a însemnat pentru toa erau ţinute de regimurile capitaliste O tatului.
înireprinderi industriale importante te ţărle de democraţie populară, un Politica înţeleaptă a partidelor co SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
au început să producă. Au fost date an plin de succese pe drumul dez muniste şi muncitoreşti din ţările de 4 Obligaţia statelor partici
de asemenea în exploatare două voltării unei agriculturii socialiste. democraţie populară asigură conti şi moşiereşti. O pante la tratat de a-şi acorda a- Luni 11 februarie 1957 — PRO cat" ; 9,00 Dansuri din opere; 9,30
furnale şi 8 cuptoare Martin, peste Oamenii muncii din aceste ţări şi-au nua creştere a nivelului de trai al jutor reciproc în cazul unui a- GRAMUL I 7,35 Să cunoaştem folclo Emisiunea pentru copii şi tineret:
20 de uzine constructoare de ma unit eforturile pentru a traduce în celor ce muncesc. Intr-o serie de Trebuie de asemenea remarcat fap tac, urmînd ca dreptul de veto rul popoarelor; 8,00 Muzică distracti „Prietena noastră cartea"; „Povesti
şini, peste 40 centrale electrice şi viaţă programele de dezvoltare a a- ţări, printre care şi ţara noastră, să nu fie folosit. vă ; 9,30 Emisiunea pentru cop ii: rile lui Mărunţelu" do I. Agîrbiceanu;
mine de cărbuni, fabrici de ciment, griculturii ale partidelor comuniste unde a fost ridicat sistemul de a- tul că fără o colaborare frăţească „Ştiinţa învinge“ ; 10,30 Cinci minute 10,00 Din muzica popoarelor; 10,30
rafinării de petrol etc. Dacă vom a- şi muncitoreşti. Investiţiile în agri provizionare pe bază de cartele, au 5 Obţinerea unor garanţii din cu medicul nostru; 10,35 Muzică uşoa Sfaturi gospodăreşti; 11,03 Muzică de
naliza producţia principalelor tipuri cultură, precum şi înzestrarea ei cu avut loc reduceri de preţuri ca ur între ţările lagărului democratic nu partea S.U.A. şi a Uniunii So ră; 11,45 „Traista cu poveşti": Giu- estradă; 15,05 Prelucrări de folclor
de produse industriale vom constata mai multe maşini şi tractoare, cît şi mare a creşterii producţiei indus vietice. boţelele ogarului“ de Călin Gruia; 14,00 ale compozitorilor n oştri; 15,50 Muzi
că a crescut mult. De exemplu, pro cointeresarea ţărănimii muncitoare, triale şi agricole. In Cehoslovacia s-ar fi putut realiza întărirea bazei Muzică uşoară romînească; 15,05 Con că uşoară romînească: 16,15 Emisiu
ducţia de oţel în 1956 faţă de 1955 au dus la sporirea producţiei agri în anul 1958 s-a înfăptuit cea de-a Ollenhauer !a subliniat că sis cert simfonic; 15,46 Muzică uşoară: nea pentru copii şi tineret: „Vreau să
s-a mărit cu aproape 1.500.000 ite cole. De exemplu, în R. Cehoslo şasea reducere de preţuri, în special economice a acestor ţări. Asemenea temul de securitate colectivă în 16,45 Din cîntecele popoarelor; 18,15 ştiu“ ; 17,45 Muzică din operele lui
tone, iar cea de fontă cu 1 .000.000 vacă în 1956 în decurs de cîteva zile la produsele alimentare. Datorită Europa, propus de el, poate fi Concert de estradă; 19,45 Emisiunea V erdi; 18,15 Să învăţăm limba rusă
de torje. s-au fabricat tot atîtea tractoare cîte acestui fajff populaţiei i s-a vîndut relaţii cu adevărat frăţeşti nu s-au înfăptuit numai cu condiţia u- „Răspundem ascultătorilor"; 19,55 E- cîntînd: „Gîntec minune" de Liadova;
s-au fabricat în vechea Cehoslova cu 53.000 'tone mal mult zahăr, cu nificării Germaniei. misiunea „Noapte bună, copii“ : „Gă 18,35 Program de muzică populară;
Anul 1956, primul an al planului cie în tot cursul anului 1937. De a- 36.100 tone îhai multă carne şi cu pomenit în tot cursul istoriei. Strîn- leata şi fîntîna“ povestire după Moricz 19.10 Muzică de estradă: 19,55 Emisiu
cincinal polonez, a însemnai mari semenea, cooperatorii din R. P. Bul 14.400 tone' mai mult unt decît în ---- o---- Zsigmond; 21,10 Emisiunea „Părinţi nea „Noapte bună, copii": „Cum s-a
realizări în ceea ce priveşte indus garia dispun de aproximativ 21.500 1953. In acelaşi timp a crescut în sa legătură ce există între ţările şi copii“ ; 21,25 Cîntece ale compozi dus motanul împreună cu vulpoiul să-
tria grea a R. P. Polone. In anul de tractoare, peste 4.000 de combine mod simţitor vînzarea produselor Monumentul de la Cyor torilor noştri şi jocuri populare romî şi cumpere cizmuliţe", basm popular
care s-a scurs, în Polonia s-au dat şi alte maşini. In R. P. Albania în industriale. Grija faţă de oamenii democraţiei şi socialismului a fost al ostaşilor sovietici neşti ; 23,30 Muzică uşoară; PRO ucrainean; 20,00 „Din melodiile care
în exploatare circa 600 de noi în 1956 în comparaţie cu 1955 supra muncii din ţările de democraţie va fi reconstruit GRAMUL II 15,15 Arii şi duete din v-au plăcut în decursul anilor" 22,30
treprinderi industriale. Au fost de feţele însămînţate au crescut cu 3,1 populară este viu reflectată prin mă clar reflectată prin ajutorul oferit operetei 15,40 Cîntă la nai Fănică Cu cîntecul în liniştea nopţii; 23,00
păşite sarcinile în ceea ce priveş la sută. rirea pensiilor muncitorilor şl func BUDAPESTA (Agerpres). — Luca ; 16,45 Muzică uşoară; 18,55 Sfa Concert de noapte; PROGRAMUL II.
te producţia de oţel, fontă, lamina ţionarilor, precum şi prin mărirea de ele R. P. Ungare, care datorită Din iniţiativa autorităţilor lo 14,03 Muzică uşoară romînească; 14,40
te, cărbune. Ţările de democraţie populară au salariilor muncitorilor cu salarii mici cale şi a oamenilor muncii, în tul m edicului: Anemia prin lipsă de Cîntă Ioana Radu; 15,15 Concert sim
dezvoltat producţia de bunuri de larg şi desfiinţarea cotelor obligatorii Ia reacţiunii interne şi internaţionale ai oraşul Gyor a început reconstru fonic dirijat de George Georgescu;
Producţia industrială a luat o lar consum, acordînd o atenţie deose unele produse agricole. irea monumentului ostaşilor so fier; 19,15 Teatru la microfon: „Ru- 18.10 Din dansurile popoarelor: 18,55
gă dezvoltare şi în Cehoslovacia un bită industriei uşoare şi alimentare. trecut prin'tr-o situaţie destul de grea. vietici, distrus de contrarevolu Sfatul m edicului: Amigdalita pultacee
de sute de mari întreprinderi indus In R. P. Chineză producţia de ţesă Marile succese obţinute de ţările ţionari în zilele putchului fas- salka" poem dramatic de A. S. Puş- la copil.
triale au îndeplinit înainte de ter turi de bumbac a crescut cu de democraţie populară mai sus a- Cercurile reacţionare imperialiste cisto-horthyst din octombrie. Pî
men planurile anuale de producţie. nu privesc cu ochi buni drumul nou nă în ziua celei de-a 39-a ani kin, traducere de Ion Costih, adaptare Buletine de ştiri: 5,30; 7,00; 3,15;
In Bulgaria, In 1956 producţia de pe care merg ţările de democraţie versări a Armatei Sovietice mo
energie electrică a crescut de pa- populară. Prin diferite manevre cau numentul va' fi complect recon radiofonică de George TeodoPesou; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
tru ori, extracţia de minereu de 6,5 tă să dezbine unitatea acestor ţări şi struit.
să le supună din nou exploatării 20,27 Muzică populară romînească; 22,00; 23,52 (programul I ) ; 14,00;
nemiloase, de pe urma căreia au a- 16,00; 18,00; 20,00; 21,00 şi 23,00
vut ani de-a rîndul profituri imense. 22,20 Muzică uşoară. (programul II).
Ţările de democraţie populară nu Marţi 12 februarie 1957. — PRO
vor renunţa însă la libertatea lor.
Manevrele imperialiste nu le înspăi- GRAMUL I. 6,45 Emisiunea pentru
mîntă. Puterea lor economică şi po
litică este atît de mare încît nimic copii şi tineret: „Fluieraşul ferme
şi nimeni nu va fi în stare să le
oprească din drumul pe care merg
cu hotărîre pe drumul construirii so
cialismului şi apărarea păcii tuturor
popoarelor.
?<X>0<X)00<><><>0^<><><><>0$0<><><*><><*0*><><><>0<>C<>0000000<>C<>000<><>0^^
Redacţia şl administraţia ziarului şir, 6 M(?îMe nr, 9, Telefon: 188^189. Taxa piatitS in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale E.T.T.R, nr, 236,320 din 5 noievibrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.