Page 37 - 1957-02

3 # m tlm ţtinom a z ile i PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ )

r-'r^n'r-' r~>r

= c zf

' /—1/—' r~' r—* *—' t—>4

c ŞEFUL PARTIDEI
l
l

t Şeful de partidă Ioan Vlad, dinţe, n-am timp. Trebuie să place să lucreze mai mult la ORGANALCOMITETULUI REGIONALRM.R. HUNEDOARASI ALSFATULUI;POPULARREGIONAL\ . N«•A
Í e cunoscut de tovarăşii săi de las vagoanele pe osii. una din aceste baze, îl lăsam 11 .1.
muncă de "la Atelierele C.F.R. Abia cînd maistrul l-a liniştit să lucreze acolo, bineînţeles sub • •* / • . ..V . . • >. »V>J:•**/«< •*‘II»l»i'n.i<:tw».».Vi* r .V 1X¦.<•* >-<«•*.<..V • • .. -li.»iV t\.: \ ,vK- .
t
Í
Í Simeria, serviciul vagoane'¦sub că nu-i vorba de nici o şedinţă, supravegherea mea. N-am dus
t numele de Onu. s-a dat jos. pe nici unul în faţa comisiei de
Anul IX . Nr. 675 Marţi, 12 februarie 1957 4 pagini 20 bani
I ,Intur-unua «d*i»n» zt-inle'nl*e trecute, N« l’am reţinut mult. Ceea examinare pînă nu cunoştea
r cînd am fost pe la el — afla- ce se spunea despre dlnsul, că bine meseria şi niciodată nu

l seni despre el că a calificat a calificat mulţi, tineri, era a- tn-au făcut de rîs. Ca exemplu

l mulţi tineri — l-am găsit ur- devărat. In ultimii ^ani a cali- vot să dau pe Gheorghe Mu- succesem
cat pe longeronul unui vagon. ^ cat vreo 7-8 tineri. Unii din- hoianu, Dumitru Salin, Aron

Făcuse două focuri mari la ca- Ire aceştia erau elevi ai şcolii Roman şi, în general toţi. Dar,
se plînse el, nu prea mi-i lasă
petele longeronului şi striga de ucenici Simeria, iar alţii fu- în partidă. Ii dă pe la altele.
Acum am însă unul în partidă,
spre cineva de la vagonul ve- seseră lucrători necalificaţi,

cin, să fie atent nu ştiu la ce. Tinerii care mi-au fost re-

Neastîmpărat, umbla de la un partizaţi au ieşit meseriaşi bu- de curînd calificat. II cheamă Prima victorie

capât la altul şi în tot acest ni — spunea el. Luam eu seu- Ioan Ardeleana, şi-i, uite, nu­ 8 februarie. Reparaţia lamino­ planului, datorită reparaţiei, tre­
timp vorbea cu cei din jur, ges- ^e Pentru ei, le arătam cum tre- mai atîta. Inimos copil. rului de la Hunedoara a fost ter­ buie neapărat recuperată.
minată. Primul bloc incandes­
ticula, se încrunta uneori şi din buie făcută o operaţie sau alta înainte de a pleca, l-am cu­ cent de oţel lunecă pe role şi, Sfîrşitul celor 8 ore de muncă
nou făcea atent pe cel de la Şi-i ţineam mereu pe lingă mi- noscut şi pe Ardeleanu. E în- aduce odată cu odihna binemeri
tr-adevăr inimos copil. prins între cilindrii laminorului,
antiul îipriti tXB. tată şi satisfacţia împlinirii an
se subţiază văzînd cu ochii. Tov. gajamentului. In carnetul tov
Cînd maistrul Simion Surd Pa’Î ida ?e cf.re 0 conduc e: * Cînd ne-am despărţit, l-am Petru Constantin figurează pri
văzut pe tovarăşul Onu zîm- Petru Constantin, şeful schim­ ma victorie: laminarea a 4 blo
l-a chemat jos, Onu a început xecuta mat multe faze: ridica bind. Probabil că i-a venit în curi de oţel peste planul s.chim
şi laşa vagoanele pe osii, ni­ bului, urmăreşte atent fiecare o- bului său.
minte: ,,Nu mă încurcaţi cu şe­
sa protesteze. ^ tuieşte cutia şi şasîul, îndreap- dinţe, n-am timp". peraţie. Rămânerea în urmă a

— Alu acum. După orele de ^ şi confecţionează şasiuri.

servici. Nu mă încurcaţi cu şe- Dacă vedeam că unui tînăr îi A. CONSTANTINESCU

R E V I Z O R I I DE V A G O A N E In faţa unor grafice

Puţini sînt desigur călătorii liberă. Vagonului i s-a făcut nului pentru reparaţie. Bineîn­ Cele două grafice de produc­ Printre muncitoarele oare au In secţia de sortare a hîrtiel de la fabrica „1 Mai" din Petreşti, mun­
care să se gîndească în timp ce numai ungerea la osii cu scoa- ţeles, aceasta nu s-a făcut în ţie de La fabrica de tricotaje citoarele sortează, numără împache tează şi expediază hîrtia beneficiarilor.
parcurg o distanţă mai mică terea capacelor cutiilor, detrimentul siguranţei ¦ circu­ din Sebeş, oglindesc realizările contribuit la aceste realizări sînt Toată hîrtia sortată în această secţie este fără defect.
sau mai mare, la oamenii, pe Călătorii pleacă mulţumiţi fă- laţiei. ¦din ultimii doi ani. Atît în 1955
care-i văd în gările unde trenul ră să bănuiască cîtuşi de puţin cît şi în 1956, colectivul acestei tovarăşele Letiţia Bion, Paulina In oLiişeu: un aspect din secţia sortare a fabricii de hîrtie „1 Mai"
stă mai mult, cu un ciocan pre- că lăcătuşii Traian Dobrcată, Dacă încercăm să oglindim fabrici, n-a rămas nici o lună Draşoveanu, Rozina Kir, Vic­ din Petreşti.
văzut cu o coadă neobişnuit de Teodor Breazu, Ioan Avram sau în cifre activitatea colectivului toria Popa şi altele.

reviziei de vagoane din Teiuş sub plan. Liniile de pe gnafic
lungă, ciocănind roţile vagoa- meseriaşii Ioan Lazăr, Silvestru se poate vedea că planul glo­ indică realizarea planului lună
nelor şi punînd dosul mîinii pe Copîndeanu, electricianul An­ bal pe luna ianuarie a. c„ deşi Şantierul nafional nr. 5 Uricani fruntaş pe fără

im capac, sau alteori trăgînd ton Revede, sau cine ştie cum majorat în comparaţie cu anul de lună. Anul 1956 a fost în­ 10 februarie. Pentru brigadierii de taşi de la Uricani. Cu interes deosebit au fost ascul­
de o sîrmâ aşezată undeva de- se mai numesc, n-au făcut de­ trecut, a fost realizat în pro­ cheiat cu o depăşire a planului pe şantierul naţional nr. 5 din Uri­ Numeroşi brigadieri printre care tate cuvintele rostite de tovarăşul CorJ
desubtul vagonului. Ba unii se cît să înlăture defecţiunile cu porţie de 101,08%, planul la de 4,08 la sută. Lîngă cele două cani, această zi a fost prilejul unei bu­ nel Covaliov, care, vorbind în numele
grafice, acum a apărut unul nou : curii m ari: şantierului de aici — cla­ Constantin Cojocaru, şeful brigăzii a brigadierilor de pe şantierul Bluming-
supără cînd aceiaşi oameni in- care vagoanele au ajuns în ga- osii unse cu desfacerea cutiilor a „Graficul anului 1957“. Şi pe sat al doilea pe ţară — i s-a decernat doua şi Eftimie Pană şi-au luat, anga­ Hunedoara, a spus printre altele:
trâ in vagon, trîntesc uşile, a- ra Teiuş. fost depăşit cu circa 5%',- iar T acest grafic, linia roşie care in­ diploma de şantier fruntaş pe ţară. jamente sporite în muncă. Şi ei sînt „In noi, brigadierii de pe şantierul na­
dică realizarea planului lunar, hotărîţi să-şi îndeplinească angaja­ ţional din Hunedoara veţi avea' un
prind lumina, uitîndu-se bănui- Un tren a plecat şi peste pu- imobilizarea vagoanelor cu de­ în luna ianuarie s-a ridicat pînă La festivitatea care a avut loc, bri­ mentele. Chezăşie stau rezultatele ob­ adversar de temut. Lupta este des^
ior la fiecare şurub din vagon, ţin timp soseşte altul. Aceiaşi fecte occidentale n-a fost pre­ la cifra de 105,01. Acest 5,01 1-a gadierii au fost felicitaţi de reprezen­ ţinute de ei în acest an. In luna ia­ chisă şi rezultatele vor decide".
lungită peste termenul admis. sută parcă nu spune mare lu­ tanţi ai birourilor comitetelor regio­ nuarie brigada a patra condusă de
Dar, cei care privesc cu mai oameni, dacă tura nu s-a cru. Dacă arătăm însă că repre­ nale P.M.R. şi U.T.M., de reprezentaţi liinca Radu a primit steagul de bri­ Entuziasmul şi veselia, sărbătoririi
maca atenţie prin gară, vor ve- schimbat, revizuiesc instalaţiile Desigur, cifrele nu pot arăta zintă cele 300 perechi ciorapi ai ministerului şi ai C.C. al sindica­ gadă fruntaşă, iar cea condusă de acestui succes au ţinut pînă noaptea
dea cîfiva oameni îmbrăcaţi în vagoanelor, iar odată ajunşi la în întregime străduinţa unui bumbac date peste plan, 100 pe­ tului muncitorilor din construcţii, pre­ Constantin Cojocaru şi-a depăşit cu 77 tîrziu.
haine unse, repezindu-se cu cî- capătul trenului, ridică cioca- colectiv care munceşte cu toată rechi ciorapi mătase, 180 pere­ cum şi o delegaţie de mineri frun­ la sută planul de producţie.
teva chei în mină la un vagon nul în sus, semn că totul e în convingerea pentru el şi mai chi ciorapi lînă, 800 buc. tri­ GH. DUM1TRESCU
oarecare şi fără să stea mult ordine. Trenul pofte pleca, ales pentru mulţi, foarte mulţi cotaje de bumbac, 500 buc. tri­
pe gînduri, încep să desfacă Reviziei de vagoane Teiuş îi oameni. Cuvintele şefului revi­ cotaje de lînă şi 300 buc. trico­ Campania agricolă de primăvară
niscaiva şuruburi. Unii călători e proprie străduinţa de a repa- ziei, iov. Vasile Bretoiu,slnt e- taje de mătase date peste plan,
dificatoare: atunci ne dăm seama că harni­ să ne găsească temeinic pregătiţi !
gîndesc că vagonul e defed şi ra vagoanele găsite cu defec- cul colectiv el fabricii a muncit
din cauza aceasta va întîrzia ţiuni, chiar în garnitură. Aşa — Asigurăm prin munca cu multă sîrguinţă în întrecerea
trenul. Grijă zadarnică. La tim- se face că în luna trecută, ¦din _n_o_a_s_tr_ă___se_c_u_r_it_ate_a vieţii _m_u_l- în cinstea alegerilor.
pu/ prevăzut — dacă trenul n-a cel& 02 vagoane de marfă şi 238 ţor oameni ce frec prin
Şi după alegeri, întrecerea în
întlrziat cumva prin alte părţi vagoane de clasă găsite cu de- staţia Teiuş şi securitatea mâr- această fabrică continuă cu ace­
laşi entuziasm. Numai pînă la
— impiegatul de serviciu apare fecte mai mart, nici unul n-a furilor od*e multe milioane pro­ S. M. T. Alba-lulia fixată. Echipa de mecanici agri­ obţinem producţii şi mai mari.-
cu paleta în mină şi-i dă cate fost scos din componenţa tre- duse de aceşti oameni. Munca fruntaş la reparaţii coli condusă de Ocbavian Răhă- Am şi început bătălia în acest
ianu, a avut sarcina să repare scop.
J J v u J u f w J i — t V. t. noastră pare unora neînsemna­ ] întrecerea socialistă i-a mo­ semănătorile şi grapele. înainte
t tă, dar îşi are importanţa ei în bilizat pe mecanizatorii de la Aşa spunea într-una din zile
icetia eóleetioqUlar c complexul activităţii celorlalţi

i oameni ai muncii din ţară.
Pe frumoasa v^lf. a Mureşului. Acum, echipa se pregăteşte del Privind atent şi în mod o- 8 februarie, au fost date peste S.M.T. Alba în lupta pentru rea­ cu două zile de data fixată, şe- preşedintele gospodăriei colec­
în Bretea Mureşană la gospodă- zor cu piesa „Bărbatul fără;.- biectiv activitatea celor de la plan 466 bucăţi tricotaje de lizarea planului de reparaţii îna­ fuTechipei a raportat conducerii tive din Cîlnic unui cunoscut al
L revizia de vagoane, trebuie să bumbac, lînă şi jnătase, şi 560 inte de termen. Echipa a treia staţiunii că a terminat de repa­ său.
ria colectivă, viaţa culturală opinci“. dăm dreptate şefului de revizie perechi de ciorapi. rat toate maşinile agricole şi
grapele.
umple sala de spectacole cu co- Brigada artistică de agitaţie^ din Teiuş. A. CIBIAN Mai mulfe bunuri s-a situat tot timpul în fruntea La ce se referea el cînd i-a
lectivişii, oare vin să-şi îmbo- oaută să îndrepte lacunele sia-L întrecerii. Ba a reuşit să reali­ Pînă la data de 8 februarie l;a spus că au început bătălia ? ¦Se
găţească cunoştinţele şi să se tului, prin critica constructivă^ ’ zeze planul de reparaţii cu 12 S.M.T. Alba, se terminase repa­ referea la pregătirea campa­
recreeze. Programele artistice adresată tuturor celor ce pă- zile înainte de data fixată. Trac­ niei de primăvară. Şi intr-ade­
J \— f l J »— t !— J u

prezentate pe scenă, le înfrumu- şese alături cu drumul. Aşa de de larg consum toristul Ladislau Covaci, şeful ratul unui număr de 21 tractoa­ văr, în această gospodărie co­
echipei, este fruntaş pe staţiune. re din cele 22 planificate. Repa­ lectivă, însămînţările pot începe
setează viata şi le descreţeşte exemplu, la anul nou, au fost AGENŢIILE DE PRESA In secţia turnătorie a uzinei El şi-a realizat sarcinile de plan raţiile la plugurile de tractor, se­ chiar în mustul zăpezii, fiindcă
TRANSMIT: „Victoria“-Călan, se produc nu­ cu o lună înainte de termen, mo- mănători, discuitoare, remorci totul este pregătit. Plugurile,
fruntea. cr-itioaţi o serie de cetăţeni din meroase bunuri de larg consum. bilizînd astfel prin exemplu per­ de tractor, Temorci-cisterne, gra­ maşinile de semănat, grapele,
• Primul ministru francez Guy sonal, pe toţi mecanizatorii din pe stelate şi grape cu colţi au căruţele, în sfârşit toate maşinile
In fiecare lună odată, forma- sab delegatul sătesc ş.a.m.d. Mollet s-a pronunţat în sprijinul po­ In prima decadă a lunii fe­ echipa sa la terminarea, repara­ fost •terminate în întregime. şi uneltele agricole, au fost re­
liticii sale de „integrare europeană". bruarie, colectivul acestei secţii ţiilor intr-un timp scurt. parate unse şi rînduite cu grijă
(iile artistice, de cor, dans şi EchiP'a ’de dansuri, se străduieş- a înregistrat succese însemnate. Pricepere şi spirit gospodăresc gospodărească în remize. S-a
teatru, se prezintă în faţa spec­ te să înveţe şi prezintă mereu • Despre puterea monopolurilor Echipele conduse de Ştefan Va- Cuvinte de laudă se pot spu­ făcut de asemenea revizia la
tatorilor din sat, colectivişti şi noi dansuri. La fel de lăudabilă americane. sas, Nicolae Piţigoi, Gheorghe ne şi despre echipa de fierari In anul trecut am obţinut
individuali, pentru ca aceştia să este şi activitatea echipei de Bărbon şi Ion Ţipţer şi-au depă­
le aprecieze strădaniile. Răs­ cor. • Scumpirea vieţii în Olanda.
plata nu se lasă aşteptată. Pu­ Pentru a satisface viaţa cul­ • Sesiunea Sovietului Suprem al
blicul aplaudă încurajînd şi pe turală a satului şi pentru a-şi şit în această perioadă sarcinile condusă de Teodor Munteanu, producţii mari la hectar la toate autocamion şi s-a reparat ru­
îmbunătăţi interpretarea, forma­ U.R.S.S. de plan cu 20-40%; planul sec­ oare lucrează la reparatul plu­ culturile. Şi aceasta datorită tierul.
mai departe activitatea lor. • Noutăţi ştiinţifice sovietice.
ţiile artistice din Bretea Mure­ ţiei a fost depăşit cu peste 18%. gurilor de tnactor. Această echi­ faptului că am însămînţat la
In programul ei, echipa de şană, fac schimburi de expe­ • Din ţările de democraţie popu­ Echipa de legumicultori a or­
teatru cuprinde problemele oare rienţă şi cu formaţiile artistice lară. I. CRAŞCA pă şi-a realizat de asemenea timp şi am îngrijit bine semănă­ ganizat răsadniţele ce vor fi în-
frămîntă pe colectivişti ş> oaută din alte sate, cum este, de exem­ sămînţate zilele acestea. In timp
să lămurească şi- pe individuali plu, echipa culturală din Boz pe corespondent voluntar planul cu 12 zile înainte de data turile. In anuj acesta, vrem să ce unii colectivişti lucrează la
pregătirea seminţelor, alţii dau
despre foloasele muncii coleotive. oare o vizitează şi de oare sînt e®®eeeeee»e®5)©®®ee«s®®eseeeeeo»e®»®9ee»®®®®®®o®®e s ®®®®®®*®®®®8®®e ®®®®®®®«*<»®®®»e®®@®®o®eeea®®ee®«e®®e©a zor cu transportul gunoiului la
cîmp. Şi aici se vede pricepere
în anul trecut, au prezentat pie­ vizitaţi. Consiliul de Mi­ D in experienţa unei gospodării colective fruntaşe „Petofi Sandor" din şi spirit de buni gospodari. Gu­
Deva a obţinut
sa „Zestrea Ilenutei“ şi altele. C. GH. I niştri al R.P.R. a producţii mult su­

elaborat la 17 ia­

nuarie 1953 hotă- Organizarea muncii— factor important în întărirea perioare sectorului noiul putred este dus la tarlalele
început bun rîrea cu privire la individual. Astfel unde vor fi cultivate legumele,
cartofii şi porumbul, iar cel care
Pînă nu de mult, tinerii din votăm“, „Mărgineneie“ , „Mă- măsurile ce trebuie activităţii gospodăriilor agricole colective la grîu a obţinut nu este îndeajuns fermentat, este
satele Boiu de Jos şi Boiu de rioară“, „Doruleţ, doruleţule“. luate pentru îmbu­ 1.700 kg. la ha., făcut platformă şi acoperit cu
Sus simţeau lipsa unei forme or­ pămînt la capul tarlalelor ce ur­
ganizate pentru desfăşurarea ac­ Echipa de teatru a pus în sce­ nătăţirea organiză- _ _. , recoltatul griului 36 braţe de muncă la porumb 4.000 kg. mează a fi însămînţate cu grîu
tivităţii culturale. O hotărîre co­ nă piesa „In familie“, iar soliştii ia ha., la orz 3.042 kg. la ha., la în toamna viitoare,
mună a unit pe aceşti tineri, ca­ vocali au pregătit bucăţile „Greu zării şi retribuirii muncii în G.A.C. ^ p ă cum urmeaza: suprafaţa de 55
re, sub îndrumarea tovarăşilor Măsuri pentru extinderea
e dorul“ şi „Bulgăraş de gheaţă Această hotărîre a fost luată în ur­ ha. însămînţată cu grîu pe trei tar­ străine, care au costat 7.800 kg. grîu, cartofi 12.756 kg. la ha. Acest lucru suprafeţelor cultivate
învăţători Titus Mlădinescu şi rece“. In mod deosebit s-au evi­ ma unei analize a lipsurilor consta­ lale a fost repartizată celor două bri­ iar pentru recoltatul sfeclei de zahăr a dat posibilitatea să se repartizeze
denţiat artiştii amatori Gheor- tate în organizarea şi retribuirea găzi de cîmp, care au cîte trei echipe de pe 10 ha. s-a plătit suma de 5.600 colectiviştilor la zi-muncă peste 11 cu legume şi zarzavaturi
Ana Stratan, au început o mun­ ghiţă Andrica. Virgil Dimper. muncii, lipsuri care au frînat creş­ compuse din cîte 11 oameni. Repar­ lei, recoltatul porumbului făcîndu-se kg. cereale boabe, 6 kg. cartofi, şi
Ioanichie Brăileanu, Norica An­ terea productivităţii muncii şi dezvol­ tizarea suprafeţei s-a făcut pînă jos prin muncă voluntară, executată de diferite ale produse, precum şi suma In scopul extinderii suprafe­
că însufleţită. A fost formată o drica, Lenuţa Popia Perşi de, tarea proprietăţii obşteşti a gospodă­ la om, revenind fiecăruia cîte 0,84 salariaţii din Deva. de 14 lei. ţelor cultivate cu legume şi zar­
riilor colective. ha. cu grîu. Adunarea generală a zavaturi în aşa măsură în'cît pro­
echipă de cor din 25 de persoa­ Ioan Bolea, Silvia Ciurlea şi al­ stabilit ca pentru plivitul şi strînsul In anul 1956 în urma organizării Noul consiliu de conducere ales de ducţia obţinută de pe acestea să
Folosind experienţa bogata a col­ snopilor de pe un ha. cu grîu să se muncii în felul arătat, s-a reuşit ca adunarea generală în ziua de 7 fe­ poată satisface cerinţele mereu
ne, care a pregătit bucăţile „Noi ţii. hozurilor din Uniunea Sovietică şi atribuie 33,15 zile-muncă. Astfel, fa­ recoltatul griului în loc de 3-4 săp- bruarie a.c. trebuie să ceară un spri-, crescînde ale centrelor muncito­
experienţa gospodăriilor fruntaşe din miliei colectivistului Mihali Pali, com­ tămîni, cît a durat în anul 1955, să jin tovărăşesc vechiului consiliu, să reşti din jur, Sfatul popular al
Ipsosarii la lacra ţara noastră, Hotărîrea a indicat mă­ pusă din trei braţe de muncă, i s-au se facă în numai 6 zile, iar recol­ tragă serioase învăţăminte din meto­ comunei Petreşti a luat o serie
surile prin care pot fi lichidate lip­ repartizat de pe lucrările de între­ tatul sfeclei de zahăr de pe aceeaşi dele biine folosite de aceasta în or­ de măsuri. In primul rînd a fost
surile ce au existat în organizarea ţinere şi strînsul snopilor de pe 2.52 suprafaţă să se termine în numai 5 ganizarea muncii şi să treacă cu ® delimitată zona legumicolă oare
muncii, şi a elaborat principiile fun­ ha. grîu, pontîndu-i-se 84,54 zile- zile, faţă de 21 cît a durat în anul toată hotărîrea la punerea ei în viaţă. ® va ocupa o suprafaţă de peste 9
damentale în problema organizării şi muncă. La prăşilul porumbului s-a 1955. Acest lucru a permis ca toate ha. teren. După .aceea, s-au în­
retribuirii muncii în G.A.C. ţinut cont de nevoile forjelor de lucrările din campania de toamnă să Organizaţia'de bază trebuie să ajute w tocmit planurile de cultură şi
muncă bărbăteşti pentru cositul fu­ fie terminate la sfîrşitul lunii octom­ noul consiliu ales pentru'. a perlec- © s-au înmînat producătorilor.
Consiliile de conducere din majo­ rajelor. Suprafaţa semănată cu po­ brie, în loc de decembrie, cum s-au ţiona ş i ,mai mult această metodă tg
ritatea gospodăriilor agricole colecti­ rumb s-a repartizat numai braţetor de terminat în trecut. de organizare a muncii, găsind noi ® Datorită faptului că zona le­
ve din regiunea noastră s-au stră­ muncă inapte pentru cosit (femei şi stimulente, individuale pentru colee- § gumicolă a fost delimitată din
duit să aplice în viaţă prevederile vîrstnici), revenind fiecărui colecti­ Numai recoltatul porumbului a durat tivişti. timp iar producătorii au primit
H.C.M. nr. 141 cu privire la organi­ vist suprafaţa de 0,57 ha. Adunarea în anul 1955 peste 6 săptămîni, pe planurile de cultură, cooperati­
zarea şi retribuirea muncii, şi sti­ generală a stabilit să se ponteze 33 cînd în 1956 doar 3 săptămîni. Comitetul orăşenesc de partid Deva va a putut încheia contracte cu
mularea creşterii producţiei. zile-muncă pentru un hectar p-ăşit. trebuie să sprijine şi pe mai departe ţăranii muncitori în vederea
Aceeaşi metodă au folosit-o şi la ce­ Stind de vorbă cu cei doi briga­ iniţiativa colectiviştilor în vederea
Felul în care s-a organizat şi re­ lelalte prăşiloare, repartizînd pe fa­ dieri ai gospodăriei, tovarăşii Szok găsirii şi a altor forme de organi­
tribuit munca în gospodăria colec­ Ladislau şi Sebeştyen Silvestru, ne­ zare a muncii la grădina de zarzavat
tivă „Petofi Şandor“ din Deva, în am convins că dacă în trecut au exis­ şi la celelalte ferme anexe.
tat greutăţi în mobilizarea colectiviş­
Comitetele raionale de partid au cultivării de legume şi zarza­
anul 1956, este demn de urmat şi de milii şi braţe de muncă întreaga su­ tilor la muncă, în anul 1956 aceasta datoria să studieze în fiecare G.A.C. vaturi. Pînă în ziua de 5 februa­
alte gospodării. Consiliul de condu­ prafaţă, în afară de purtătorii de nu a mai constituit o problemă pen­
rie, au fost încheiate un’ număr
cere al acestei gospodării, studiind atelaje şi braţele bune pentru coasă. tru gospodărie, deoarece fiecare fa­ din raza lor de activitate posibilita­ de 27 contracte între cooperativa
posibilităţile stimulării individuale Această metodă de organizare a milie în cadrul echipei sale şi-a tea aplicării acestei forme de orga­ „1 Mai“ şi ţăranii muncitori.
a colectiviştilor, după cantitatea şi cunoscut sarcinile ce le are pe întreg nizaré a muncii şi chiar altele mai Tovarăşii Simion Rotar, Ilie Cio-
muncii a făcut ca în anul 1956, munca anul, precum şi cîte zile-muncă pri­ bune şi să trimită în schimb de ex­

calitatea muncii, a trecut Ia repar­ în această gospodărie să se desfă­ meşte pentru întregul ansamblu de perienţă brigadierii • la G.A.C. din rogar, lacob Barbu şi Avram

ha noul local de cultură din Hunedoara — „Clubul—cinemato­ tizarea suprafeţelor de teren pe bri­ şoare mult mai bine ca în anii tre­ lucrări. Deva, unde să înveţe practic cum 8 Fulea au încheiat printre primii

g r a f _ Care va fi dat în curînd în folosinţă, se fac ultimele lucrări. găzi şi echipe, iar în cadrul echipe­ cuţi. Astfel în anul 1955, G.A.C. „Pe­ Cu toate că anul 1956 a fost un trebuie organizată munca. contracte- cu cooperativa pentru
In clişeu: ipsosarii Ioan A ntal şi Iosif Centric execută ultimele o- lor, pe fiecare colectivist în parte tofi Sandor" din Deva a folosit la an, în general, nefavorabil, G.A.C. TRAIAN CRICOVEANU cultivarea de legume şi zarza­

peraţiuni de finisaj din interiorul parterului. 8 vaturi.