Page 38 - 1957-02

•a*
O holărîre cu privire !a contractarea
plantelor tehnice necesare
industriei alimentare
In aplicarea Rezoluţiei plenard tracte cu gospodăriile agricole colec­ cu condiţia ca să cultive anumite ca­
C. C. al P.M.R. din 27—29 decem­ tive, cooperativele agricole de produc­ tegorii de suprafeţe.
brie 1956 privind dezvoltarea econo­
miei naţionale şi ridicarea continuă a
nivelului da trai al celor ce muncesc
pentru specializarea producătorilor în
cultura de plante tehnice, obţinerea u-
nor producţii mărite la hectar şi cre­
şterea cointeresării producătorilor şi
in vederea asigurării unei cantităţi
sporite de materii prime necesare in­
dustriei alimentare, Consiliul de Mi­
niştri al R. P. Romîne a dat de curînd
o Hotărire privind regimul de con­
tractare a plantelor tehnice necesare pentru zona a Il-a.
industriei alimentare.
Faţă de. hoţărîrile anterioare, recen­ specializării producătorilor în cultura
ta Hotărire prevede o serie de avan­
taje în ceea ce priveşte majorarea u-
nor preţuri de contractare, sporuri
pentru cel care contractează mai mul­
te recolte, majorarea cantităţilor de
alte produse pe care le vor primi gra­
tuit contractanţii, livrarea gratuită
sau cu împrumut către contractanţi
a materialului de înmulţire, îngrăşă­
mintelor bacteriene şi inserito -fungi­
cidelor, folosinţa gratuită de utilaj,
credite sporite şi în condiţii lesni­
cioase şi altele.
Ministerul Industriei Alimentare,
prin unităţile sale, va încheia con­
Pentru o producţie de sfeclă
de zahăr obţinută :
De la 200—250 tone = şi (3.A.P.:
De la 251—350 tone ™ 10 Ie!
Peste 351 tone = 25 lei
Producătorii contractanţi vor primi
in mod gratuit pentru fiecare tonă de
sfeclă de zahăr predată următoarele
cantităţi de zahăr:
— gospodăriile agricole colective şi
cooperativele agricole de producţie—
10 kg.
— întovărăşirile agricole—8 kg
— asociaţiile de cultivatori—7 kg.
— gospodăriile agricole individuale
- 5 kg.
SOIUL Super, şl I-a şi sub II III IV V
înveliş, ţig. înveliş, ţig.
foi lei/kg foi lei/kg lei/kg. lei/kg.’ lei/kg. » lei/kg.
Drăgăşani şi Djebel 44,00
Molovada . şi Poruştiţa 34,00
Ghimpaţi, Tămăşeşti şî Băneasa —
Virginia uscat la soare — 14,00 12,50
Banat — 13,00 11,00
Burley — 1,00
Havana 22,00
Ialomiţa şi Bărăgan "—
Satmărean 20,00
Virginia verde •©v ri’l.»
Producătorii din comunele unde se
cultivă pentru prima dată tutunul vor
primi în primii doi ani credite pe
termen lung, reprezentînd 50 la sută
din valoarea producţiei, calculată la
preţul de bază, cu dobînda redusă la
jumătate.
Producătorii pot cumpăra pentru
fiecare 100 kg. tutun predat urmă­
toarele cantităţi de produse agricole
şi industriale:
Cîte 4 kg. de fire bumbac şi 150
kg. porumb pentru soiurile Drăgăşani
şi D jebel; cîte 2,5 kg. fire bumbac la cerere, prin sucursalele Bănciî A culturii şi sfaturile populare organi­
şi 90 kg. porumb pentru soiurile Mo-
lovada şi Poruştiţa; cîte 1,2 kg. fire
bumbac şi 75 kg. porumb pentru soiu­
rile Virginia uscat la soare, Ghim­
paţi, Tămăşeşti şi Băneasa; cîte 1 kg.
fire bumbac şi 50 kg porumb pentru
soiurile Banal, Burley, Havana, Ialo
miţa, Bărăgan, şi Sătm ărean; cîte
0,2 kg. fire bumbac şi 12 kg. porumb
pentru soiul Virginia verde.
Gospodăriile agricole colective şi
cooperativele agricole de producţie
vor putea cumpăra cantităţile de
produse industriale şi agricole prevă­
zute mai sus majorate cu 30 la sută,
întovărăşirile agricole cu 20 la sută,
iar la asociaţiile de cultivatori cu 15
la sută.
Producătorii vor primi la cerere,
prin sucursalele Băncii Agricole, cre­
dite pentru producţie reprezentînd 15
la sută din valoarea producţiei tutu­
nurilor contractate a se preda uscate
la soare şi 25 la sută pentru tutunu­
rile contractate de a se preda verde.
Gospodăriile agricole colective şl
cooperativele agricole de producţie
care contractează şi cultivă tutun pe
bază de contracte încheiate pe mai
mulţi .ani vor primi prin sucursalele
Băncii Agricole credite pe termen
lung în condiţii avantajoase pentru
construirea de uscătorii şî magazii,
iar prin unităţile contractante mate­
riale de construcţii în limita reparti­
ţiilor.
La orez, preţul de contractare se
fixează la 3000 lei pe tona de orez
brut (nedecorticat) cu greutate heclo-
litrică de 50 kg., 3 la sută corpuri
străine şl 14 la sută umiditate.
Producătorii vor primi la cerere
prin sucursalele Băncii Agricole cre­
dite pentru producţie reprezentînd
35 la sută din valoarea producţiei
contractate calculată la preţul de bază.
Acesie credite se vor acorda în mod
eşalonat în cuantumul şi termenele
ce se vor stabili de Banca Agricolă
împreună cu Ministerul Industriei A-
limeniare.
La plante oleaginoase, preţurile de
contractare se stabilesc astfel :
— la ricin lei 4,80 per kg, sămînţă
decapsulală,
— la in — ulei Iei- 3,70 per kg.
— la răpită lei 2,60 per. kg.
Producătorii contractanţi pot cum-
i murirea ţărănimii muncitoare în
ţie, întovărăşirile agricole, asociaţiile
de cultivatori şi gospodăriile agricole
individuale, pentru cultivare^ sfeclei
de zahăr, seminţei de sfeclă de za­
hăr, cicoarei, ' tutunului, orezului, ar­
deiului de boia, ricinului, inului de u-
lei, rapiţei, mentei, şi coreandrului.
La sfecla de zahăr, de exemplu,
Hotărîrea prevede că preţul pe tonă
se stabileşte în funcţie de condiţiile
naturale în mod diferenţiat pe regiuni,
la 250 lei pentru zona I-a şi 300 lei
In vederea măririi, suprafeţelor şl
sfeclei de zahăr din zona de aprovi­
zionare a noii fabrici. Livezi, preţul
de contractare se stabileşte la 350 Iei
tona, pentru această zonă
Producătorii care vor încheia con­
tracte pe maî mulţi ani şî cel puţin
pentru anumite categorii de suprafeţe,
vor primi un spor de 50 lei pentru
fiecare tonă de sfeclă de zahăr pre­
dată.
Gospodăriile agricole colective şi ta repartiţiilor, insecto-fungicide, care
cooperativele agricole de producţie
vor primi un spor la preţul de bază
in raport cu cantitatea predată, după
cum urmează :
Pentru flecare tonă de sfeclă
de zahăr predată d e : GA.C.
50 lei
Producătorii contraotanţî vor primi
la cerere, prin sucursalele Băndt A-
gricole, credite pentru producţie repre-
zentînd 30 la sută din valoarea can­
tităţii contractate la culturile obiş­
nuite şi 50 la sută la culturile Irigate.
La tutun, preţul de contractare se
fixează pe soiuri şl calităţi după cum
urmează:
Calităţi :
38,00 32,00 26,10 22,00 10,00
21,00
29,00 26,00 12,10 17,00 10,00
15,00 13,50 13,00
17,00 15,00 12,00 9,00 6,00
15,00 13,00 10,50
10,50 10,00 6,00
18,00 12,50 9,50
10,00 Oo
16,00 10,00 9,50 7.90 CD
0,80
— 6,00
7,90 6,00
7,70 5,50
8,70 5,50
. .fzr.jjute ___
para, lai preţul de vînzare cu amă-
nuntul. următoarele cantităţi de ulei
com estibil:
Pentru fiecare 200 kg. sămînţă de
in-ulei şi rapiţă sau pentru riecare 300
kg. sămînţă ricin predată, G.A.C. şi
cooperativele agricole de produclie
vor primi cîte 3 litri de ulei come­
stibil. întovărăşirile agricole şî aso­
ciaţiile de cultivatori cîte 2,5 litri,
iar gospodăriile agricole individuale
cîte 2 litri.
Producătorii contractanţi vor primi,
gricole, credite pentru producţie re­
prezentînd 15 la sută din valoarea
producţiei contractate.
Creditele se vor acorda a stfe l:
— la rapiţă în întregime, după
identificarea culturilor (martie-apri-
lie), iar la in-ulei în întregime, după
însămînţare:
— la ricin în două tranşe egale,
prima la contractare, iar a doua după
efectuarea praşilei a doua.
La capitolul DISPOZ1ŢIUN1 GE­
NERALE hotărîrea prevede ca pro­
ducătorii contractanţi de tutun, plan­
te oleaginoase, orez şi ardei de boia,
care vor încheia contracte pe mai
mulţi ani, precum şi producătorii de
sămînţă de sfeclă de zahăr şi plante
aromate (mentă şi coreandru) care
vor încheia contracte pentru mai mul­
te recolte, să primească următoarele
sporuri, calculate la preţul de bază,
In Editua de stat pentru literatură politică
— E BUSUIOCEANU : -
Munca politică de masă pentru
transformarea socialistă a agri­
culturii in regiunea Constanţa
(Colecţia „Din experienţa mun­
cii de partid“).
In paginile lucrării sînt prinse
într-o formă accesibilă şi atrac­
tivă aspecte interesante din ex­
perienţa Comitetului regional de
partid Constanţa în munca de
atragere a ţărănimii muncitoare
pe făgaşul socialismului.
Prin experienţa pozitivă pe
care o cuprinde, broşura ajută
activiştilor de partid şi de stat,
agitatorilor ca şi fiecărui comu­
nist în parte, care munceşte în
agricultură să folosească cu mai
multă pricepere mijloacele mun
cii politice de masă pentru lă­
vederea atragerii ei pe făgaşul
socialismului.
120 pag. lei 1,75
DRUMUL SOCIALISMULUI
— gospodăriile agricole cio
lective şi cooperativele a-
T grfcole de producţie 20%
.— întovărăşirile agricole şi
asociaţiile de cultivatori 15%
— gospodăriile agricole indi­
viduale 10%
. Sporurile prevăzute în prezenta ho-
tărîre pentru contractele pe mai mulţi
ani se vor calcula din primu} an, iar
plata se va efectua în anul al doilea
de cultură după însămînţare.
Producătorii care vor tntheia con­
tracte pentru cultura plantelor tehni­
ce. prevăzute în prezenta hotărire vor
primi de la unităţile contractante, în
afara celor arătate mai sus, în mod
gratuit: material de înmulţire pentru
culturile de sfeclă de zahăr, cicoare,
tutun, ardei de boia şi plante aroma­
te, precum ' şi sămînţă elită pentru
producerea seminţei de sfeclă de za­
hăr i îngrăşăminte bacteriene în limi­
se dau în cazul atacului de dăunători
de către Ministerul Agriculturii, prin
unităţile contractante. , asigurîndu-se astfel în acest an incu­
— cu împrumut: material de în­
mulţire pentru cultura orezului, inu­
lui de ulei, rapiţei şi ricinului.
—- In folosinţă gratuită pe termen
limitat: maşini de semănat, conform
graficelor întocmite de către între­
prinderile contractante, în limita dis­
ponibilului, aparatura pentru comba­
terea dăunătorilor, de către Ministerul
Agriculturii, prin unităţile contractan­
te ’ răsadniţe pentru tutun şi ardei de
boia.
Unităţile contractante vor înlesni
producătorilor contractanţi procurarea
de îngrăşăminte chimice la preţul re­
dus, de stat, în limita repartiţiilor tu
cordate.
In afara creditelor pentru producţie,
producătorii contractanţi vor primi, la
cerere, credite pentru procurarea de
unelte agricole şi credite pe termen
lung pentru amenajarea sistemelor de
.irigaţie şi procurarea de materiale.
t *Producătorii contractanţi sînt obli­
gaţi a executa la timp şi în bune
condiţii lucrările de pregătire a tere­
nului, însămînţare, întreţinerea cultu­
rilor, folosind în acest scop creditele
de producţie, precum şi îngrăşămin-
tele şi ; insecţo-fungicidele, în cazul a- bert Lamoureux. Cu o profundă
tacului de dăunători.
Unităţile contractante vor stabili în
fiecare an grafice de predare a pro­
ducţiei, pe care le vor. comunica din
timp producătorilor.
In caz de întîrziere în. predarea sau
preluarea recoltei contractate, părţile
vor stabili prin contract penalizări
pentru fiecare zi de întîrziere, care
însă nu vor putea depăşi. 10% din
valoarea produsului nepredat sau ne­
preluat în termen, socotit la preţul de
bază.
Hotărîrea mai prevede sarcini pri­
vind livrarea de către Ministerul In­
dustriei Petrolului a carburanţilor şi
lubrefianţilor necesari, sprijinul pe
care trebuie să-l dea Ministerul Agri­
zaţiilor contractante pentru realizarea
planului de producţie, fondurile pe
care le va pune la dispoziţje Mini­
sterul Finanţelor, plata transporturi­
lor efectuate de producătorii contrac­
tanţi, ajutorul tehnic şi material pe
care trebuie să-l dea unităţile contrac­
tante producătorilor.
Ministerul Industriei Alimentare va
elabora instrucţiuni pentru aplicarea
prezenţei hotărîri şi va întocmi con­
tracte tip pentru cultura plantelor teh­
nice, în termen de 10 zile de la data
hotărîrii.
Dispoziţiile prezentei hotărîri se a-
plică pentru toate contractele de cul­
turi încheiate, începînd cu anul 1957.
Contractele pe mai mulţi ani în curs
de executare rămîn valabile pînă la
executarea lor, contractanţii beneficiind
şi ei de avantajele prevăzute în pre­
zenta hotărire. (Agerpres)..
— VICTOR RUSU — Teme­
lia puternică a economiei sovie­
tice.
In paginile sale broşura pre­
zintă într-o formă accesibilă ma­
selor largi marile succese repur­
tate de industria sovietică, suc­
cese care au făcut posibilă tran­
sformarea Uniunii Sovietice din-
tr-o ţară cu o industrie şi agri­
cultură înapoiată într-o mare
putere economică. Cu deosebire
sînt scoase în evidenţă perspec­
tivele pe care realizarea sarcini­
lor celui de-al Vl-lea cincinal le
deschide oamenilor sovietici. Nu­
meroase fotografii şi grafice vin
să întregească materialul, aju-
lîndu-i pe cililor să înţeleagă
mai lesne grandoarea real !zări-
lor poporului sovietic în dome­
niul industriei a cărei dezvoltare
asigură înflorirea întregii econo­
mii.
88 pag. 1,25 lei
' "v': " f •.'V„ . ¦' r •
Nr. 675
WMNMgirHI
Măsuri TRIBUNA PROPAGANDISTULUI
pentru dezvoltarea Pregătirea temeinică a lecţiilor — chezăşia succesu'ui
creşterii animalelor
Ministerul Agriculturii a elaborat Ara început să duc munca de tră ..primim şi indicaţii preţioa­ fapte legate de întreprinderea
propagandist de abia în anul se asupra felului cum trebuie să noastră „Horea“ — sectorul II
recent, în lumina prevederilor Rezolu­ acesta. Mărturisesc că nu mi-a pregătim şi să predăm lecţia Sebeş, care în trecut era slab
fost de loc uşor. Primele lecţii sau să conducem o discuţie. dezvoltată. Astăzi ea creşte :cu
ţiei plenarei C.C. al P.M.R. din 27—29 n-au fost lipsite de emoţii, de
neîncredere în puterea de a or­ Partea cea mai importantă — fiecare zi ce trece şi îşi măreşte
decembrie, o serie de măsuri pentru ganiza temeinic învăţătura în după părerea mea — în pregă­ capacitatea. La pregătirea lec­
cercul politic. tirea unei lecţii o constituie ţiei a 6-a am folosit prilejul să
dezvoltarea creşterii animalelor, îmbu­ studiul individual. Am observat arăt cursanţilor cum, prin lupta
Cunosc îndeaproape pe fie­ că atunci cînd am studiat în partidului, a fost refăcută eco­
nătăţirea raselor şi mărirea producţiei care din cei 11 tovarăşi înca­ fugă, cu cîteva zile înainte de nomia naţională distrusă de răz­
draţi în cursul seral anul II pe predarea lecţiei, lecţia a fost boi şi apoi cum s-a dezvoltat
animale. Printre măsurile luate se pre­ care-1 conduc. Setea de cunoş­ mai seacă, mai puţin documen­ an de an.
tinţe, interesul deosebit pentru tată şi interesul cursanţilor mai
vede continuarea şi definitivarea în a- tot ceea ce este legat de viaţa scăzut. Dimpotrivă, atunci cînd După citirea întregului mate­
noastră nouă, de dezvoltarea ei, mă pregăteam temeinic, zi de rial bibliografic, a literaturii be­
cest an a lucrărilor de raionare a ra­ interesul pentru evenimentele in­ zi, eram mai stăpîn pe proble­ letristice legată de problema pe
terne şi internaţionale manifes­ me, expuneam idrile cu mai mul­ care o tratează lecţia şi după
selor de animale pe teritoriul R. P. tate de cursanţi, au făcut mun­ tă siguranţă şi interesul cursan­ culegerea exemplelor din între­
ca mea mai perseverentă şi mai ţilor creştea. prinderea noastră, încep să re­
Romîne. Vor fi stabilite cele mai indi­ plină de bucurii, mi-au întărit dactez lecţia. Ştiu că citind lec­
încrederea în reuşita muncii. Iată, de pildă, cum m-am pre­ ţia şi nu expunînd-o liber nu
cate rase ,de animale' ,şi de păsări pen­ gătit pentru lecţia a 6-a intitu­ reuşesc să atrag suficient aten­
Cu toate că la început lecţiile lată : „Organele puterii de stiat ţia cursanţilor. Neavînd însă ex­
tru a fi crescute în vederea' obţinerii pe care le predam nu erau des­ şi ale administraţiei de stat din perienţă ca să predau liber lec­
tul de atrăgătoare, vii, totuşi R.P.R.“. ţiile, mă străduiesc să citesc în
maximului de randament în diferite nu s-a întîmplat niciodată să aşa fel incit să întipăresc în
nu avem asigurată frecvenţa'de înainte de a începe să stu­ mintea cursanţilor ideile cele
zone ale ţării. cca. 90 la sută. Cei care lip­ diez, am citit cu atenţie noti­ mai principale.
Pentru grăbirea îmbunătăţirii şepte- seau, erau motivaţi. Atitudinea ţele luate la cursul de instruire
conştiincioasă a cursanţilor mi-a a propagandiştilor. Apoi am îm­ Lecţia astfel redactată o pre­
impus o mai temeinică pregă­ părţit întregul material biblio­ zint întotdeauna, cu cel puţin
lului se va organiza şi extinde con- tire. Tocmai .despre acest lu­ grafic indicat pentru lecţie, ast­ două zile înainte de ţinerea şe­
fel incit am reuşit să-l conspec­ dinţei de cerc, secretarului or­
trolul producţiei animale şi se vor în­ cru, despre felul’ cum mă pre­ tez în 6 zile. ganizaţiei- de bază, tov. Miron
Pruteanu, care mă ajută la cla­
fiinţa registre genealogice de stat în gătesc, aş vrea să mă ocup in Pentru a face cursurile- mai rificarea unor probleme.
vederea selecţionării animalelor cu o rîndurile ce urmează. Interesante folosesc la predarea Dar pregătirea mea nu se o-
preşte aici. Cu o seară înaintea
productivitate ridicată. Am arătat încă de la început lecţiilor exemple din literatura lecţiei, eu verific pentru ultima
oară notiţele. Recitesc din nou
De asemenea, se prevede, printre că am îritîmpinat unele greutăţi beletristică. La această lecţie conspectul, fac ultimele însem­
nări pe textul lecţiei, explic în­
altele, să se organizeze în gospodării în pregătirea . şi predarea lec­ am -găsit mai puţin material din ţelesul unora din cuvinte şi ex­
presii care n-ar putea să fie în­
colective ferme elită pentru a produce ţiilor. Multe dintre greutăţile în- literatură, dar am folosit exem­ ţelese de cursianţi. Aşa mă pre­
animale de prăsilă cu înaltă produc­ tîmpinate le-am înlăturat prin ple din Constituţia R.P.R. gătesc eu pentru buna desfăşu­
rare a învăţămîntului politic.
tivitate . participarea la cursurile de in­ Citirea zilnică a presei şi mai
La dezvoltarea creşterii păsărilor va AUREL M1HAILESCU
struire a propagandiştilor de pe ales a „Scînteii“, îmi ajută la
ajuta simţitor extinderea incubaţiei ar­ propagandist
lingă cabinetul de .partid din actualizarea problemelor pe ca­
tificiale. Se va lărgi reţeaua actuală
Sebeş. Aici, pe lingă faptul că re le tratez.
de staţiuni de incubaţie • şi vor intra
noi propagandiştiiJămurim mul­ In pregătirea unei lecţii caut
în funcţiune 4 centre avicole regionale,
te lucruri din activitatea noas- să culeg întotdeauna date şi
baţia a peste 3.000.000 de ouă. Gos­
podăriile. colective, întovărăşirile agri­
cole şi ţăranii muncitori cu gospodării
individuale vor primi pentru creştere
peste 2.000.000 pui de găină de o zi
şi boboci de raţă.
Totodată se prevăd măsuri pentru
îmbunătăţirea bazei furajere, pentru
îmbunătăţirea asistenţei tehnice, asigu­
rarea sănătăţii animalelor, răspîndirea
în masa crescătorilor a regulilor mi­
nime zootehnice etc. (Agerpres).
„Qjata, m am a O A m M jw , it& o A tim t
neaaita #t ea“
Felceriţa Domnica Munteanu
‘ , *I
Pe ecranul cinematografului miilor şi miilor de familii bur­
„Filimon Sîrbu“ din Deva, via gheze din Fnanţa ş> desigur din
rulia de lia 9—13 februarie a.c., toate ţările capitaliste, în care
filmul „Tata, mama, nevasta şi omul e preocupat 'de ziua de
eu“, producţie >a studiourilor miine şi lupta pentru existenţă,
Poate aţi auzit de ea, poate Felcera nărăvaşă, afirmă cu
că tiu. Dar persoane care să-i orice prilej, folosindu-le şi
franceze. contsituie grija, sa permanentă. semene mai sînt, din păcate, pentru a intimida şi ca să se
Filmul este interpretat de o Familia devine din ,ce în ce şi desigur le-aţi remarcat. De laude, următoarele cuvinte:
echipă de artişti de talent în mai mare. Soţia lui Roberţ năs- altfel, ele însăle, caută să se „Mie n-are nimeni ce-mi face
frunte ou Gaby M orky şi Ro- cînd de două ori cîte doi ge­
meni, spaţiul apartamentului lor •facă remarcate prin diferite şl nu-mi pasă de nimeni".
limpezime şi cu o adîncă pu­ din Paris e tot mai mic. Neîn­
tere de pătrundere, el reuşeşte ţelegerile şi certurile devin din mijloace. îşi dau aere, folosesc S-ar părea că are dreptate.
diferite şiretlicuri (bătătoare la Cazul următor, parcă vine să
ochi), sau pur şi simplu prin *confirme lăudăroşenia ei F.sle
să redea viaţa unei familii mic- cuvinte grosolane, jignesc pe ¦vorba despre următorul fapt
burgheze din Franţa, cu micile
ce în ce mai mari. Filmul e îm­
marile ei bucurii,- cu frămîn- pănat şi cu multe momente de
tările din fiecare zi, aspiraţiile humor. Soţia lui Robert de'pildă tovarăşii lor de muncă sau pe petrecut cu cîlva timp în urmă.
pentru ca să dea un aer de mis­ acei pe care trebuie să-i deser­ Oficianţii 'sanitari Niţu de ia
şi dezamăgirile suferite cotidian. ter în căsnicie şi oa să menţină vească. De data aceasta, vă Zlatna şi Iacob Lazăr de la
După ce Jean Paul le Chanois gelozia soţului său, foloseşte prezentăm pe felcera Domnica dispensarul medical C.F.R., au
Munteanu şi năravurile ei. S-ar observat că felcera Domnica
ne-a introdus în această am­ nişte nevinovate buchete de flori putea ca asemenea persoane, Munteanu, locuind în incinta
bianţă prin filmul care l-a pre­ trimise mamei' sale de un ado­
cedat şi am făcut deci. cunoş- ¦ rator anonim. In momentul cînd cu asemenea „purtări alese" să dispensarului, îşi însuşeşte din
mai întîlniţi cîteodatâ.
bunurile destinate pentru îngri­
tinţă cu „Tata“, cu „mama“, cu necunoscutul încetează de a mai Domnişoara felceră (Dom- jirea bolnavilor. Oameni cins­
„Borna” şi — eu, — ni se con­ trimite flori şi le cumpără ea
tinuă povestirea de . data asta şi face ca buchetele să-i parvină ¦nicăi Munteanu, îi place să i tiţi, ei n-au vrut să ascundă
se spună astfel) lucrează la acest lucru şi au sezisat pe
ou personaje , n6i, soţia tînăru- în continuare. dispensarul medical din comu­ cei în drept. Ca primă măsu­
lui şi copiii săi.
La un moment dat cearta din­ na Teiuş, raionul Alba. N-are ră pentru ca felcera amintită
Toate acţiunile se petrec du­ tre bătrîni şi tineri e atît de a- mai mult de 25 de ani dar... e să nu se mai înfrupte din bu­
pă o veche tradiţie în aceste cută, incit ajung să constate că cea mai teribilă dintre toate. nurile dispensarului, medicul 1
familii mic-iburgheze — familii Cel puţin aşa se socoteşte ea. şef al raionului, Petre Horla,
fără orizont şi fără imaginaţie.
Deşi realizatorii filmului nu stă­ nu mai pot convieţui şi se hotă­ La început nu-i dai crezare. a dat dispoziţie scrisă ca să fie
ruie în detalii mărunte, sînt răsc să se despartă definitiv
Dar cînd o vezi mergînd pe mutată din incinta dispensaru­
Şi... nu-şi mai vorbesc o zi. Dar
drum cu nasu-n vînt, cînd o lui. Dar... dispoziţia a rămas
prinse instantanee semnificative totul nu a fost decit o furtună auzi cum vorbeşte cu bolnavii scrisă. Felcera Domnica Mun­
pentru stilul de viaţă- al unei intr-un pahar de apă. Aşa după pe care-i îngrijeşte, atunci te teanu locuieşte tot în incinta
pături intelectuale care mai păs: cum s-au burzuluit se şi împacă convingi că felcera Domnica dispensarului. Şi nu că n-ar a-
Munteanu e într-adevăr... te vea unde să se mute. Pentru
ribilă ...teribil de nesuferită. asta sfatul popular ii face re­
trează atîtea şi atîtea prejude­ şi viaţa îşi reia din nou firul ei Dar nu pentru toţi. Cu unii se partiţie orieînd. Insă nu vrea.
căţi şi superstiţii ridicole (fapt obişnuit, monoton, cu neajunsuri
că încep călătoria de nuntă în şi bucurii şi azi'aa ieri şi mî'ne poartă oarecum atent, îi în­ Cum să plece ea de acolo cînd
vagonul „rar. 13“ indispune eroii oa azi. Viaţa continuă obişnuită; grijeşte bine, iar pe alţii nu-i are şi lemne (bine înţeles lem­
ce nu sînt însă lipsiţi de un viaţă burgheză, lîncedă şi fără
oarecare grad de cultură). Ş i- sens, cu singura preocupare — serveşte decît cu... vorbe gro­ ne destinate dispensarului) şi
solane. Vorba ceea : „pentru u- tot ce-i trebuie ? A spus feirera
de aici în colo asistăm la o existenţa — preocupare ce ab­ nii mumă, pentru alţii ciumă''. ,,N u!" şi aşa a fost. Nici pînă
Şi e. vai de acela care în­ acum nu s-a muiat.
succesiune de intîmplări banale soarbe pe individ şi îl stăpî- cearcă sâ-l arate că n-are o
comportare cuviincioasă. Ii fa­
din viaţa acestei familii, aidoma neş-te pînă la obsesie. ce atîtea zile fripte, că e nevoit Pe scurt, asta se cheamă căl­
să se lipsească de îngrijirea ei. carea unei dispoziţii dată de
Cetăţeanca Maria Costea îi cu­ organul superior atît de către
noaşte bine acest capriciu. Cu­ felcera Domnica Munteanu, cit
noaşte şi puterea pe care o are şi de Lucaci Simian, medicul
felcera, de a jigni pe bolnavi. dispensarului. Nu ştim dacă cu
voia, sau fără voia lui. Se poa­
Că doar de aceea a plecat ea te întîmpla ca el să nu ştie ni­
din casa de naştere, numai du­ mic de dispoziţia medicului şef
Concurs de lupte clasice pă două zile de la naştere. N-a (ceea ce e greu de crezut). Dar
mai putut femeia suporta in­
sultele murdare ce ieşeau din asta ne-o poate spune nu­
mai el.
In cadrul preliminariilor pen­ Categoria 57 k g .: 1 — Adial-
tru cupa „16 Februarie“ la lupte
clasice, a avut loc un concurs bert Fiilop Energia (C.S.H.) ;
organizat la Hunedoara, cu piar-
tioipiarea echipelor: Energia 2 — Nicoliae Contu (C.S.H.) ; „gingaşa guriţă" a felceriţei. Că felcera încă nu s-a mutat
C.S.H. — Energia construcţii,
Energia (Minerul) Petroşani şi 3 — Francisc Vzesek (C.S.H.). Năravurile domnişoarei felcere se face vinovat şi medicul şef
Energia I.C.S.H.
Categoria 62 k g .: 1 — Iulian le cunoaşte bine şi fiica facto­ al raionului, Petre Horia, care
Condiţiile de organizare şi rului poştal Iile Lazăir, care a s-a mulţumit doar să dea o dis­
popularizarea acestei competiţii Bivolaru (C.S.H.) ; 2 — Ladi- plecat din dispensar tot din poziţie, însă n-a mai controlat
au atras peste 500 spectatori.
Clasamentul final se prezintă sliau Fiabian (Energia Petro­ dacă este îndeplinită sau nu.
astfel :
şani)) ; 3 — Ioan Popa cauza ei.
I. Energia C.S.H., II. Ener­
gia construcţii, III Energia (Mi­ (C.S.H). "1 Tovarăşa Lucia Topor, moa­ A venit de mult timpul ca să
nerul) Petroşani, IV, Energia
I.C.S.H. Categoria 67 k g .: 1 — Teodor şe la acel dispensar, ştie şi ea se ia măsuri pentru curmarea
Primele locuri în cadrul cate­ Iancu (C.S.H.) ; 2 — Fnancisc de năravurile felceriţei Domni­ năravurilor felcerei Domnica
goriilor au fost ocupate de către
următorii: Pocol (Energia Petroşani) ; 3 ca Munteanu. Nu odată au jig- Munteanu. Nu-i tirziu însă nici
nito, şi încă destul de dureros,
Categoria 32 kg. : 1 — Nico- — S. Dumitru (C.S.H.). vorbele murdare ale felceriţei. acum. Răul trebuie¦înlăturat.
lae Morarii (C.S.H.) ; 2 — Ioan
Ştef construcţii ; 3 — Gheor- Categoria 73 k g .: 1 — Ioan Dar ce să facă ?
ghe Beşleagă (I.C.S.H.).
Ghibu (C.S.H.) ; 2 -A Nicolae R. BUDIN
Colţatu (Energia Petroşani).
Categoria 79 k g .: 1 — Osvald Facfor poşfal conştiincios
Klusch construcţii; 2 — A-
iexandru Biro (Energia Petro­ Zilnic, cetăţenii din Subcetale Răzvan, îndeplinirea sarcini!or
văd pe tovarăşul Petru Răzvan care le are este mai presus de
şani) . .t trecînd spre oficiu şi apoi mer­ orice. Distribuirea ziarelor, a
gînd spre satele respective cu scrisorilor şi plata pensiilor sînt
Categoria 87 kg. : 1 -r- Fnan­ geanta plină. Deşi deserveşte făcute cu multă conştiinciozitate.
cisc Bernard construcţii. comuna Subcetate şi satele Ba- Prin munca lui, tovarăşul Petru
Categoria g rea : 1 r - Tiberiu lomir şi Bucium, factorul poştal, Răzvan, se bucură de. aprecierea
Dobolv (C.S.H.), pe orice timp, este mereu la da­ şl stima locuitorilor din satele
torie. Pentru tovarăşul Petru pe care le deserveşte.
T. D.
corespondent
••