Page 39 - 1957-02

Nr. 675
Inovatorul luliu Schicht, de la autobaza l.R.T.A. Petroşani, a construit un aparat pentru încercat şi veri­
ficat sistemul de aprindere la motoarele cu combustie internă: bobine de inducţie, bujii, capace delco, distribui­
tor lulea, condensatori.
Avantajele acestui aparat cons tau în faptul cfi, înlătură cazurile de a da drept defecte bobine de inducţie,
bujii, condensatori, capace delco, distribuitoare, care în realitate erau bune.
Un alt avantaj constă în fap tul că acest aparat face posibilă recuperarea bobinelor, condensatorilor, dis­
tribuitorilor, etc., date Ia magazie ca defecte şl care în realitate sînt bune şl pot fi folosite.
Acest aparat de control este astfel construit încît se lucrează uşor şi rapid, iar rezultatele obţinute dau in-
dicajii precise, evitîndu-se pierderile inutile din timp pentru descoperirea defectelor sistemului de aprindere.
In concluzie aparatul dă posibi litatea de a se face un control rapid şl sigur sistemului de aprindere, adu-
cînd importante economii prin reducerea timpului de imobilizare în reparaţii, mărirea productivităţii muncii e-
chipelor de electricieni auto, cît şl prin micşorarea consumului de conductori, bobine de inducţie, distribuitor, etc.
In clişeu : inovatorul luliu Schi cht, în faţa aparatului al cărui autor este.
INOVATORI Dispozitiv pentru polizarea
FRUNTAŞI cilindrilor de locomotivă
Inovatorii, prin gîndirea lor crea­ Combustibilul formează una
toare, fac ca tehnica să progreseze din cele mai importante cheltu­
necontenit şl prin aceasta să se ob­ ieli pentru calea ferată, fiind
ţină in..t..r-un ti•*m•••p- c/î-t• mai scur"t, f'pPro- consumat în cantităţi foarte mari talică oare se fixează în
duse mai multe şi mai ieftine. pentru producerea aburilor în
Dăm mai jos portretele cîtorva cazanul locomotivelor. Randa­
Inovatori fruntaşi: mentul slab al locomotivelor cu
aburi se datoreşte, printre alte­
le, şi pierderilor de aburi în me­
canismul motor. Astfel, între
suprafaţa interioară a cilindru­
lui, sertar şi segmenţi se produc
scăpări de aburi din cauza unei
prelucrări necorespunzătogre a,
>o oglinzii cilindrului sau sertaru-
•lui, ... .........
Prelucrarea suprafeţii Interi­
oare a cilindrilor se executa
pînă nu de mult prin strungire,
cu un strung special, în două
|P operaţii: o degrosare şi apoi o
WOivV.VAV.,.V.V.^A,.v&v: finisare. Deşi finisarea se făcea
cu un avans foarte mic, pe oglin­
LEONIDA DAVIDESCU da cilindrului rămîneau şanţuri,
Şef de schimb la furnalul 6 C.S.H. e adevărat foarte mici, de ordinul
sutimilor de mm, care permiteau
totuşi scăparea aburului între
oglinda cilindrului şi segmenţi mia de combustibil se realizea­
pistonului.
Pentru eliminarea acestei de­
ficiente, Ministerul Căilor Ferate
a lansat ca temă de inovaţie pe
întreaga ţară „Polizarea cilin­
drilor de locomotivă“. Tema a- Această inovaţie poate fi ex­
IOAN HAŞU ceasta l-a frămîntat şi pe mon-
Mecanic şef la furnalul 0 C.S.H, tatorul loan Trufaş de la Ateli­
erele C.F.R. Simeria, care, luc-
şm e tiS P 's w rînd la cilindrii de locomotive,
cunoşteia toate deficientele de ex­
NICOl.AE COSTEA
prim furnalist, furnalul 6 C.S.H. ploatare din cauza prelucrării
lor necorespiţnzătoare. Consul-
tîndu-se cu tehnicienii din sec­
ţia locomotive, tovarăşul Trufaş
a dat o soluţie pe cît de simplă
pe atît de eficace, rezolvînd tema
lansată de Ministerul Căilor Fe­
rate.
lata în ce consta
inovaţia
După ce oglinda cilindrului a
fost strungită (degroşată şi fini­
sată), în locul cuţitului de strung
se fixează un dispozitiv. Dispozi­
tivul e compus dintr-o carcasă
metalică de formă dreptunghiu­
lară, :în interiorul căreia se
găsesc ¦ două arcuri spirale
IOAN DUDAŞ NICOL.AE PILLY
Maistru-turnător,
uzina „Victoria" — Călan Şef de schimb la secţia furnale,
uzina „Victoria" — Călan
aşezate între două plăci. Pes­
te una din plăci e aşezată o
bucată- de piatră de polizor.
Caroasa este legată de o tijă me­
strung, în locul cuţitului. Prin
ceîe două şuruburi de reglare
se poate regla presiunea pietrii
de polizor pe oglinda cilindrului.
Pentru polizare se dă strungu­
lui turaţie maximă iar piatra de
polizor, prin frecare pe peretele
inferior al cilindrului, netezeşte
rizurile rămase după finisare la
strung. Prin aceasta se obţine
o suprafaţă perfect şlefuită,, fă­
ră nici1' ;o uitnă : de ' 'cuţit" de
strung.
Inovaţia se aplică din luna
decembrie 1956 şi dă rezultate
excelente. Pierderea de aburi în
mecanismul motor s-a redus cu
8%, reducîndu-se consumul de
cărbuni cu 72 tone pe an, reali-
zîndu-se astfel o economie de
cca. 15.800 lei pe an pentru o
locomotivă. In afară de econo­
ză şi o micşorare a uzurii seg-
mentilor de piston. Despre pre­
lungirea vieţii segmenţi lor nu
avem încă date, deoarece inova­
ţia e aplicată numai de o lună
şi ceva.
tinsă. Cabinetul tehnic a dat in­
dicaţie inovatorului de a gene­
raliza inovaţia la polizarea că-
m“şuielilor de sertare şi a pom­
pelor de iaer, bine înţeles în iafiară
de regiunile cu orificii mari, un­
de inovaţia nu se poate aplica.
De asemenea acest dispozitiv
poate fi folosit şi la polizarea pe
strung a părţii frontale a seg-
menţilor, ceeace va duce la mic­
şorarea şi mai mult a pierderilor
de aburi între segmenţi şi cilin­
dru sau sertar.
Inovaţia e aplicată deocamda­
tă numai în Atelierele C.F.R.
Simeria şi a fost propusă pentru
generalizare la toate Atelierele
C.F.R. din tară. Ea poate fi în­
trebuinţată însă şi la alte între­
prinderi, unde trebuie obţinută o
suprafaţă interioară cilindrică
perfect şlefuită.
Ing. IULIU VERNICI-IESCU
Atelierele C.F.R. Simeria
Ing. IOAN STOICOI
Şef adjunct al secţiei furnale,
uzina „Victoria“ — Călan
drumul sn ciA u sM u n n
GIND1REA C REATO AREl l
<JOOOOOOOOC<OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC<OOOO o < o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
in sl uj ba p r o g resul ui tehnic
oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo >ooooooox>ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo
- • Valoarea economiilor rea- ţa de Jos un cuptor, de var tip pietrii, aşezarea combustibilului de cenuşă. Tinajul ioacă un rol
>Uzate, prin aplicarea inova-
’ fiilor la Atelierele C.F.R. Si-
! meria, în anul trecut, se ci-
\ frează la suma de 34.317 lei.
Printre inovatorii fruntaşi de
; aci, se num ără: Vasile Pe-
traru, Ioan Covic, Oliver Paş-
ca, Sabin Suciu, care au fie­
care mai mult de două inova­ înlocuirea lemnului cu cărbune mensiuni mai mici sau mai înălţimea de 3 m. a canalelor
ţii aplicate.
• Inovatorii de la Combi­
natul siderurgic Hunedoara,
au desfăşurat în cursul anu-
; lui trecut o activitate rodni­
că. Valoarea economiilor rea-
\ Uzate în urma aplicării ino-
' vaţiilor în combinat este ega­
lă cu valoarea a 1.000 pal-
, toane bărbăteşti, 1.000 costu-
Jme bărbaţi, 600 aparate de
' radio „Zvezda", 100 de locu- (
1infe individuale, 100 garnituri >
dormitoare tip „Dunărea", ?
1100 maşini de gătit cu ara- )
! gaz complecte, 1.000 ceasuri S
' de mină „Pobeda"i 1.000 de
>perechi de pantofi bărbăteşti nelui ducea la arderi incomplec-
! „Pomarta", 1.000 maşini de te, la blocarea focului şi crea
\ spălat rufe, 100 aparate de mari greutăţi de reluare norma­
' fotografiat „Zorki" şi 22 mo­
tociclete I. J. de 350 cm. cubi.
• Iată bilanţul muncii co­
lectivului de inovatori al în ­
treprinderii 'de construcţii si-
!derurgice Hunedoara, pe anul
' 1956 :
Inovaţii depuse — 116;
inovaţii aplicate — 86; eco­
nomii realizate — 3.000.000;
recompense acordate — 68.000
lei. Cele 3.000.000 economii,
echivalează cu costul unei su­
prafeţe locuibile de 21.739
m.p. Fruntaşi pe colectivul de
inovatori: inginer Ştefan
1Pădvan, maistrul strungar
Gheorghe Soldsi, montorul
Teodor Malancea şi brigada
de tineret de la complexul
hidrotehnic.
Inovaţia cu denumirea: „D ispozitiv de verificat aparatul de înscriere în curbă a locomotivelor se­
ria 324", a fost realizată de inovatorii Oliver Paşca şi Sabin Suciu, montatori la Atelierul C.F.R. Sime­
ria. Ea îmbunătăţeşte calitatea lucrului şi asigură o echilibrare de înscriere în curbă a locomotivelor,
ceea ce măreşte siguranţa circulaţiei.
In clişeu: inovatorul Paşca O liver în faţa dispozitivului de verificat aparatul de înscriere în curbă acest sector s-au propus 28 de
a locomotivelor cu seria 324.
Codificarea cutiilor
de grâsime la vagoneţi
Pe tovarăşul Ioan Biadiu, şe­
ful depoului de ta exploatarea
Teliuc, l-a frămîntat de multă
vreme modificarea cutiilor de
grăsime de ta vagoneţii tip E.
Şi era normal acest lucru, în-
trucît şurubul de fixiare al cutiei
se lovea de pietrele de pe linie,
degradînd astfel cutta şi sco-
ţînd vagonetul din circulaţie.
Cum a procedat inovatorul
Badiu pentru îniăturareă aces­
tui neajuns ? A prins cutia în
două şuruburi laterale, cu aju­
torul cărora a ridicat-o cu 200
mm. mai sus de ta sol. Pentru
evitarea deformării tijei de sus­
pensie de ta cutie, a complec­
tat-o cu două margini, asigu­
rînd astfel o mai bună suspen­
sie. Şi, astfel, a fost înlăturat
un mare neajuns, în urma că­
ruia parcul de vagoneţi al mi­
nei Teliuc se va mări simţitor.
Asemenea oameni — inova­
tori şi raţionalizatori — care
se preocupă zi de zi pentru gă­
sirea de noi soluţii tehnice în
scopul perfecţionării producţiei
şi uşurării muncii, sînt mulţi şi
la Trustul minier Hunedoara, ca
de altfel în toate Întreprinderile
din regiunea noastră,
Folosirea cărbunilor în cuptoarele de var
întreprinderea de indiistrie lo­ cu cărbune, trebuie ţinut sea­ să se rţnguiiască pînă ba vatră
cală „1 Mai“ Deva. are în Va- ma de : materia primă, aşezarea pentru desfundarea buchinilor
„Hoffman“. Acest cuptor folo­
sea drept combustibil lemnul,
consumînd anual 600 tone lem­
ne de foc. Cuptorul a consumat
în 10 ani 6.300 vagoane lemne
de foc.
In anii democraţiei populare
a fost o preocupare a multor in­
gineri şi tehnicieni, deoarece ar­
derea varului cu lemne de foc
este o problemă extrem de gre­
oaie şi costisitoare. Cantităţi e-
norme de lemne trebuiau tăiate,
transportate pînă în incinta fa­
bricii, după care urma o serie
de. manipulări intermediare.
S-au făcut unele încercări
pentru înlocuirea lemnului de
foc cu cărbune însă rezultatele
au fost slabe. Din cauza cenu­
şii, tirajul nu era suficient, lip­
sa de oxigen îri arderea cărbu­
lă a circuitului de ardere. Cărj
bunele care se folosea era în
cantităţi procentuale mici, folo-
sindu-se mai mult tot lemnul de
foc.
In cadrul secţiunii de indus­
trie locală a sfatului popular
regional, această problemă con­
stituia o preocupare tot mai
mare. Un grup de tehnicieni, în
frunte cu ing. Cornel Joca, in­
giner şef al secţiunii de indus­
trie locală, au reuşit să găsea­
scă o metodă de înlocuire a
lemnului cu cărbune, în propor­
ţie de 70 la sută cărbune şi 30
la sută lemn de foc.
Principiul acestei metode
La utilizarea acestui sistem
de ardere în cuptorul Hoffman,
M odificarea flu xu lu i tehnologic
la in stalaţia de m ăcinat talc
Pînă nu de mult, fluxul teh­
nologic la instalaţia de măci­
nat talc, era defectuos şi nu co­
respundea cerinţelor actuale alo
tehnicii. Dezavantajul vechiului
flux tehnologic, consta în faptul
că legăturile dintre liniile de
măcinare se influenţau reciproc,
ceea ce dădea naştere la nume­
roase perturbaţii. In afară de
asta, piaful rezultat de la măci­
narea talcului era în cantităţi
destul de mari, lucru ce dăuna
sănătăţii Fluxul tehnologic mo­
dificat, al cărui autor este tov
Schema noului flux tehnologic a instalaţiei de măcinare
:i talcului.
Legendă: 1. Multicicloane. 2. Melc vertical. 3. Clasoi pneu­
matic. 4, Filtre cu saci.
şi conducerea focului. Piatra de
calcar trebuie să aibă un conţi­
nut de minimum 90 la sută cal­
car, iar dimensiunile pietrii să
fie între 15-35 cm. Bucăţile mai
mari vor fi folosite ca bolţi la
canalele de vatră, iar cele de di­
mari, sînt contra indicate.
Aşezarea pietrii este opera­
ţiunea cea mai importantă, ea
asigurînd succesul metodei. Ca­
merele de încărcare vor fi bine
curăţate de resturile de var ră ­
mase în urma arderii, iar cana­
lele de pe vatră trebuie să co­
respundă cu rîndurile de buchi-
Secţiune prin cuptorul de var Hoffman, din care se vede
noul sistem de aşezare a pietrei de var şi a cărbunilor în cuptor.
ne chiar şi în părţile curbe ale
canalului. Lăţimea canalului pe
vatră va fi de 20-30 cm. şi se
va urmări cu atenţie ca aces­
ta să nu fie înfundat cu piatră
în timpul aşezării pietrii pentru
ardere.
Arderea cu cărbune nu este
posibilă fără o conducere judi­
cioasă a focului. Focarul trebuie
inginer Gheorghe Nicorescu, de
la cabinetul tehnic al trustului
Teliuc, se deosebeşte de cel
vechi prin faptul că liniile de
măcinare sînt montate separat,
nemaiputîndu-se influenţa una
pe alta. Pentru înlăturarea pra­
fului, s-a montat la fiecare li­
nie, cîte un filtru care-1 captea­
ză automat. Pînă în prezent
noul procedeu dă rezultate foar­
te bune. De altfel în urma apli­
cării lui, se va obţine o econo­
mie antecalculată de 98.000 lei
anual.
important, el putîndu-se regla
prin deschiderea clopotelor de la
oapătul zonelor de preîncălzire.-
Combustibilul folosit este căr­
bunele brun din extracţie pro­
prie, din apropierea cuptorului,
cu o putere calorică mare. La
se aşează 5 straturi de cărbune
de 20 cm. grosime, cuprinzînd
prin intercalaţii calcarul din
cuptor.
Camerele din faţa cuptorului
fiind încărcate, gazele calde fac
o preîncălzire şi o ardere trep­
tată a cărbunelui, pregătind în
felul acesta calcinarea.
•P) sfof«frânt*
<*/<*/*
e*******
Această metodă reduce tim­
pul de ardere de la 4-5 zile, la
2 zile. Folosirea cărbunelui, ca­
re are o putere calorică mai
mare decît a lemnului şi un
preţ de cost mai redus, aduce o
economie, la producţia anuală,
de peste 1.300.000-lei.
Dacă această metodă ar fi
fost aplicată numai cu 10 ani
în urmă, s-ar fi realizat o eco­
nomie de cca. 13.000.000 lei.
Această metodă este experi­
mentată în prezent la fabrica
de var din Vaţa şi se va studia
aplicarea ei şi la cuptorul de
var din Dobra, iar după ce co­
lectivul va fi în posesia unor
date experimentale suficiente, se
va propune generalizarea ei în
industria republicană.
Ing. A. FILIP
întreprinderea de industrie locală
„1 Mai" — Deva
Din realizările unei
brigăzi de inovatori
In lupta pentru perfecţiona­
rea tehnicii şi a producţiei, pen­
tru creşterea productivităţii mun­
cii şi reducerea preţului de cost,
brigada de inovatori de la sec­
torul furnale al uzinei „Victo­
ria“ Călan, a obţinut realizări
importante în anul trecut. Ls
inovaţii, din care 12 au şi fost
aplicate.
Datorită aplicării acestor ino­
vaţii s-au făcut economii în va­
loare de 849.897 lei, iar inova­
torii au primit drept recompen­
să suma de 14.544 lei. Una dir
cele mai importante inovaţi
consta' în construirea unui în­
chizător hidraulic, pentru opri­
rea la nevoie a gazului dintre
cele două furnale, care a dus
la reducerea manoperii şi k
scurtarea timpului de oprire e
furnalelor, lichidînd totodată o-
peraţiile complicate care se fă­
ceau înainte. Această inovaţie
a fost realizată de tînărul ingi­
ner Ioan Stoicoi şi lăcătuşu
Nicolae Ispas.
Printre inovatorii fruntaşi de
la sectorul furnale se numări
tovarăşii Nicolae Pili, Romar
Pribil, Anton Răceanu, Emerit
Antal şi alţii.
Datorită realizărilor obţinute
de brigada de inovatori a sec
torului furnale, precum şi dc
ceilalţi inovatori din cadrul uzi
nei „Victoria“, cabinetul tehnic
a primit pentru activitatea des
faşurată în munca de inovaţi
diploma Consiliului sindical re­
gional şi a A.S.I.T.-ultii.
In prima lună a anului 1957
la sectorul furnale s-au înregis
trat 6 propuneri de inovaţii in­
teresante.
IOSIF CRAŞCA