Page 4 - 1957-02
P. 4
Pas 4.' ¦*nr*ri'wwVff"¦ DRUMUL SOCIALISMULUI S~ Kt 666
i Din R. P. Albania
încheierea tratativelor
sovîeto-cehoslovace
între 25 şi 29 ianuarie 1957 întreaga lume ar fi crearea u cu o declaraţie a purtătorului de cuvin!
au avut loc la Moscova trata nul sistem eficace de securitate
tivele dintre delegaţia Uniunii colectivă în Europa. Cele două rw jrw ir auaBaJWMHauwni » B . v g c «M za mm.*— jttegaagnjztz rrjuan— — an«B— » u n m cm ¦ im j-m r j»v iw n «.iiu n e a » — ——
Republicilor Sovietice Socia părţi sînt convinse că. în con
liste şi delegaţia Republicii diţiile situaţiei create în Eu al Departamentului da Sfii a! S. U. A.
Cehoslovace, care a sosit în ropa, Tratatul de la Varşov/a
Uniunea Sovietica intr-o vizită este o garanţie de nădejde a L.a 24 ianuarie, purtătorul de lor din Statele Unite ale Ame- «dresată de p«reşedin«tele Eisen- Studioul cinematografic „Albania Nouă“.
oficială. securităţii popoarelor din Eu cuvînt al Departamentului de ricii şi Republica Populară Ro- hower organizaţiei aşa numite
ropa şi a păcii din lumea în Stat, dl. Lincoln White, a făcut mînă ca o acţiune în^ interesul „Cruciada pentru libertate“, in Politica externă a S. U. A.
In declaraţia comună dată treagă. Cele două părţi sînt presei americane o declaraţie cunoaşterii reciproce în scopul care elogiază activitatea pos-
ferm hotărîte să facă din Tra cu privire la faptul că guver îmbunătâţirii relaţiilor între ce- tului de radio „Europa Liberă“ va f i supusă unei anchete
publicităţii lia încheierea trata tatul de la Varşovia un instru nul romîn nu a acceptat vizita le două ţări, o acţiune care să şi îndeamnă la continuarea ac-
tivelor, declaraţie semnală de ment eficace al securităţii şi în R. P. Romînă a trei repre aibă loc în condiţiile respectu- tivităţii „mai importante ca WASHINGTON (Agerpres). tu! Alabama) şi Estes Kefauver
N. A. Bulganin şi V. A. S«i- capacităţii de apărare împotri zentanţi americani cu ocazia a- lui mutual şi neamestecului în oricînd“ a acestui post care, Reunite într-o şedinţă comu (statul Tennessee) s-au alăturat
roky, se arată că între cele va oricăror eventualităţi şi ac legerilor ce vor avea loc la 3 treburile interne. după cum se ştie, a avut un nă, la 29 ianuarie, comisiile se acestor critici şi au sprijinit o
două ţări există o unanimitate ţiuni neaşteptate. februarie a. c. rol principal în organizarea natoriale pentru afacerile exter
deplină în înţelegerea sarcini In examinarea chestiunii vi putchului contrarevoluţionar ne şi serviciile armate au votat cerere anterioară prezentată de
lor care decurg din situaţia in In cursul tratativelor au fost In legătură cu această de zitei unor reprezentanţi ai Sta- din Ungaria, în unanimitate pentru efectuarea senatorul democrat Fulbright
ternaţională actuală. Părţile discutate şi examinate sub toate claraţie, Ministerul Afacerilor telor Unite ale Americii cu o- unei anchete asupra politicii ex de a se deschide o anchetă „a-
consideră că datoria lor princi aspectele toate problemele de Externe al R. P. Romîne a au Opinia publică romînă nu terne a S.U.A. din ultimii 11 ani. profundată“ în legătură cu po
pală este de a contribui la uni cea mai mare importanţă pri torizat Agenţia Agerpres să cazia alegerilor din 3 februarie poate ignora activitatea aces- litica externă americană.
vind relaţiile sovieto-cehoslo- facă cunoscut urm ătoarele: 1957, guvernul romîn nu poate tui post care profesează calom- Această hotărîre survine după
rea prin toate mijloacele a for vace. să nu ţină seama de declara- nia şi insulta la adresa poporu- criticile aduse în ultimele zile de La 28 ianuarie încă un sena
ţelor lagărului socialist pe ba- Purtătorul de cuvînt al De ţiile recente făcute de conducă- lui, guvernului şi statului ro- mai mulţi senatori democraţi tor democrat, Clark, a cerut de
Cele două părţi declară cu partamentului de Stat şi gaze tori şi persoane oficiale ameri- mîn politicii duse de secretarul de misia iui Dulles, declarînd că
zia învăţăturii marxism-leninis- satisfacţie că baza trainică a re tele americane care au repro cane, care constituie manifes- stat John Poster Dulles. acesta „a pierdut“ încrederea
mului, la dezvoltarea şi întări laţiilor dintre Uniunea Republi dus susmenţionata sa declara Toate aceste declaraţii şi ac- Congresului.
rea prieteniei dintre statele so cilor Sovietice Socialiste şi Re ţări ale politicii de amestec în ţiuni constituie în mod evident La 27 ianuarie senatorul de
cialiste în conformitate cu prin publica Cehoslovacă a fost, este ţie au prezentat în mod tenden treburile interne ale Republicii manifestări ale politicii de în mocrat Hubert Humphrey (sta Ziarul „New York Herald Tri
cipiile leniniste ale egalităţii în şl via fi marea prietenie a popoa Populare Romîne, precum şî tervenţie în treburile interne tul Minnesota) a declarat că în
drepturi şi colaborării frăţeşti relor frăţeşti, consacrată prin ţios faptele, cu scopul de a as de propaganda ostilă dusă de ale Romîniel, o încălcare făţişă ce priveşte politica S.U.A. în bune“ scrie că „atitudinea os
dintre popoare. tradiţia istorică şi cimentată cunde publicului american mo agenţiile oficiale ale guvernu- a dreptului de suveranitate a Orientul Mijlociu „ni se admi tilă faţă de Dulles şi faptul că
prin sîngele vărsat de cei mai tivele pentru care guvernul ro lui american sau sprijinite de nistrează un medicament greşit
Cele două părţi declară că ţe-< buni fii ai Uniunii Sovietice şi mîn nu a acceptat vizita repre acesta. popoarelor, consfinţit de drep şi mi-e teamă că va trebui să senatul tărăgănează discutarea
Iul principal al politicii exter Cehoslovaciei în luptele crînce- zentanţilor americani schimbăm medicul“. Humphery „doctrinei Eisenhower“ pentru
ne a guvernelor sovietic şi ce ne împotriva cotropitorilor fas In aceste condiţii, guvernul tul internaţional şi Carta Orientul Mijlociu nelinişteşte
hoslovac este menţinerea păcii cişti. După cum se ştie, în octom O.N.U, l-a comparat pe Dulles cu An- guvernul S.U.A.“. Ziarul scrie
şi slăbirea încordării interna brie 1956 guvernul romîn şi romîn este pus în situaţia de a thony Eden, afirmînd că, la fel
ţionale, consolidarea tuturor Ţinînd seama de dorinţa gu guvernul american au căzut de considera vizita susmenţionată Ele nu au nimic de-a face cu ca şi omul de stat britanic, John de asemenea că Eisenhower spri
forţelor iubitoare de pace în vernului cehoslovac, guvernul so acord asupra unui schimb de ca nefiind actuală“. respectul mutual şi înţelegerea jină cu hotărîre pe Dulles şi că
«lupta pentru pace, împotriva vietic a consimţit să livreze în vizite ale unor delegaţii cu pri reciprocă necesară în relaţiile Foster Dulles „nu mai poate „în curînd va da să înţeleagă
aţîţătorilor la război. mod suplimentar în 1957 Repu lejul alegerilor din cele două După ce Departamentul de normale dintre state şi jignesc servi“ interesele ţării sale. că nu intenţionează să cedeze
blicii Cehoslovace 250.000 tone ţări. Guvernul romîn a accep Stat a luat cunoştinţă de acea profund demnitatea naţională actualelor sau viitoarelor cereri
Declaraţia subliniază că cele cereale, 9.500 tone aluminiu, tat să trimită la alegerile pre stă comunica-re, purtătorul său a poporului romîn care şi-a cu- In aceeaşi şedinţă senatorii ale democraţilor de a-1 înlocui
două părţi, sprijinind cu hotă 1.300 tone ferocrom. de cuvînt a declarat la 24 ia cerit prin jertfe grele şi prin democraţi John Sparkman (sta- pe Dulles în postul de secretar
rîre (guvernul revoluţionar zidenţiale lamerioane o delega luptă îndelungată libertatea şi de stat“,
muncitoresc-ţărănesc ungar, îl Atribuind o mare însemnătate ţie care a vizitat cu acest pri nuarie presei că „nu are idee“ independenţa naţională,
vor ajuta în întărirea orînduirii folosirii energiei atomice în sco lej S.U.A. Lăsînd la o parie la ce declaraţii ale conducăto- Siria va acorda Iordaniei
democrat-populare în interesul puri paşnice, pentru binele o* felul în ca«re s-a desfăşurat a- rilor americani se referă gu- Este evident de ce aceste ma- un ajutor financiar
asigurării independenţei şi se menirii, guvernele Uniunii So ceastă vizită, despre care se vernul_ romîn, deşi aceste de- nifestări nu au putut crea con-
curităţii Ungariei democrat- vietice şi Republicii Cehoslovace pot spune multe lucruri, fap claraţii^ sînt de notorietate pu- diţii pentru o vizită prietenea- DAMASC (Agerpres). — Iordaniei, Egiptului, Arabiei
populare, vor acţiona şi în vi au avut un schimb de păreri a- tul esenţial este că astfel de blică şi au fost. făcute_ de per- scă a reprezentanţilor ameri- După cum s-«a mai anunţat, l«a Saudite şi Siriei care după cum
itor împotriva, oricăror încercări supra unei largi colaborări în vizite nu pot fi concepute decît soanele cele mai autorizate ale Cani la alegerile din 3 februa- 28 ianuarie reprezentanţi ai gu- se ştie, stipulează acordarea u-
ale forţelor agresive externe de domeniul folosirii energiei ato ca prilejuri prieteneşti, care au guvernului Statelor Unite. r ie, vizită care să promoveze vemului sirian şi ai celui iorda- nui ajutor financiar Io«rd-aniei
a se amesteca în afacerile in mice în scopuri paşnice. A fost ca scop îndeosebi dezvoltarea nian au semnat la Damasc un timp de 10 ani.
terne ale Ungariei. realizat un acord potrivit că unor bune relaţii între cele Astfel, secretarul _Departa- relaţii de înţelegere între cele
ruia Republica Cehoslovacă va două ţări. meniului de Stat, J. F. Dulles, două ţări. acord care prevede că Siria va Un purtător de cuvînt al gu-
Prin acelaşi eşec ca şl a- livra şi pe viitor Uniunii Sovie pune, timp de 10 ani, 2,5 milioa vemului iordanian a declarat că
ventura contrarevoluţionară din tice minereu de uraniu. Chiar în nota guvernului a- în declaraţiile sale din 27 oc Reprezentantul Departamen
Ungaria s-«a «terminat şi «agre merican din 20 septembrie tombrie şi din 18 şi 31 decem ne lire sterline anual la dispozi Egiptul şi Arabia Saudită vor
siunea imperialistă împotriva La rîndul ei, Uniunea Sovie 1956, prin care se propunea a- tului de Stat a arătat în de ţia Iordaniei, pentru a înlocui
Egiptului. Cu toate că complo tica v«a livna Cehoslovaciei u- cest schimb de vizite, se spu brie 1956, vicepreşedintele Ni- claraţia sa de presă că guver subsidiile primite de această ţa plăti, la rîndul lor, în conformi
tul, îndreptat spre restabilirea tilajul necesar, îi va acorda aju nea că guvernul Statelor Uni nul S.U.A. regretă hotărîrea ră din partea Angliei. Acest a
robiei coloniale în ţările Orien tor tehnic în construirea unei xon, precum şi preşedintele cord este o urmare a recentului tate cu acordul menţionat, echi-
tului Apropiat şi Mijlociu a centrale electrice, a unui insti te invită guvernul romîn să tri Eisenhower şi alţi lideri ame guvernului romîn de a n«u ac-
eşuat, popoarele nu au motive tut de fizică nucleară şi va co mită doi sau trei reprezentanţi ricani, în declaraţiile şi dis- cepta vizita delegaţilor ameri- acord semnat de conducătorii valentul a cinci milioane lire
să-şi slăbească eforturile lor în labora strîns cu Cehoslovacia în Statele Unite, „în interesul cursurile lor au prezentat ţă- cani la alegerile din 3 februa- sterline anual.
lupta pentru pace. în domeniul studierii probleme promovării înţelegerii recipro rile de democraţie populară din rie.
lor de folosire a energiei ato Europa ca ţări lipsite de liber- Uniunea Sovietică a transferat Iranului drepturile sale
Pornind de la măreţele prin mice în scopuri paşnice. ce“. Trebuie spus că în ceea ce-I de participare la societatea petroliferă „Kevir-Hurian*
cipii leniniste ale recunoaşterii Or, în perioada care a ur tate, ţări „satelite“. v priveşte, guvernul romîn a
şi respectării drepturilor po Părţile au constatat cu satis După cum a declarat preşe- mers şi merge mai departe con- TEHERAN (Agerpres)1, — Societăţii petrolifere naţionale
poarelor ma«ri şi mici la o dez facţie colaborarea pe plan cul mat acestei invitaţii, numeroa secvent pe drumul dezvoltării TASS transm ite: iraniene, iar din partea sovie
voltare independentă, guvernele tural care se dezvoltă şi se în se manifestări ale S.U.A. faţă dintele Eisenhower la 1 noiem- colaborării internaţionale, al tică — de V. I. Priar.iţ-nikov,
Uniunii Sovietice şi Cehoslova tăreşte tot mai mult între Uniu de Romînia au fost cu totul brie 1956, S.U.A. „urmăresc li- In legătură cu renunţarea de director ad-interim al societăţii
ciei sprijină ţările din Orientul nea Sovietică şi Cehoslovacia. contrare „promovării înţelege bertatea“ acestor popoare, deşi întăririi relaţiilor comerciale, către Uniunea Sovietică în fa pe acţiuni „Kevir-Hurian“,
rii reciproce“ de care vorbea nici unul din aceste popoare nu culturale, politice cu toate ţă voarea Iranului, la drepturile
Apropiat şi Mijlociu în năzuin Guvernele Uniunii Sovietice nota ..susmenţionată a guvernu rile, inclusiv cu Statele Unite sale care decurg din participa M AGAZIN
ţa lor de a dejuca toate planu şi Republicii Cehoslovace sînt lui american. Odată cu dez .a dat «mandat cercurilor impe rea la societatea pe acţiuni so-
rile „vechi“ şi „noi“ ale colo ferm convinse că tratativele oa lănţuirea putchului contrarevo ale Americii, pe baza principii vieto-iraniană „Kevir-Hurian“, SIMBATA 2 FEBRUARIE 1957
nialiştilor, în năzuinţa popoa luţionar din Ungaria, declara rialiste americane să se ocupe din nordul Iranului, şi la partea
relor. acestor ţări de a dezvol re au avut loc la Moscova, ţiile conducătorilor americani, de soarta lor pe care şi-o fău lor, de respect şi avantaje re ce-i revine din bunurile acestei Spectacole cinematografice
ta o viaţă liberă şi independen schimbul de păreri prietenesc şi propaganda oficială americană, resc ele însele.. ciproce, de, deplină egalitate îft societăţi, la 28 ianuarie a avut
tă, în care să-şi rezolve singu sincer, vor contribui la întărirea precum şi tot mai multe acţi drepturi şi de neamestec în tre loc la direcţia Societăţii petro DEVA: Muzică cu bucluc (film
re treburile. continuă a prieteniei frăţeşti şi uni instigatoare au susţinut o Posturile de radio „Vocea lifere naţionale iraniene din Te so vietic); ALBA IULIA: Dansează,
a colaborării strînse dintre Uniu politică de intervenţie în tre Americii“ şi „Europa Liberă“ burile interne. heran semnarea documentului mică doamnă (film e n g le z ); PETRO
Guvernele Uniunii Sovietice nea Sovietică şi Cehoslovacia burile interne ale ţărilor socia şi-au intensificat campania De aceea, guvernul romîn cu privire la transferarea gratui ŞANI: Prietene de noapte (film fran
şi Republicii Cehoslovace sînt liste, de încălcare a drepturilor cez) ; S E B E Ş : Roşu şl Negru, seria
ferm convinse că acordurile cu spre binele popoarelor celor două lor suverane. duşmănoasă şi de incitare îm consideră şi el regretabil faptul tă de către Uniunea Sovietică I (film francez)! HAŢEG: Mama
privire la reducerea forţelor ar potriva regimului democraţiei către Iran a drepturilor sale şi (film sovietic): SIMERIA: Alberg ex
ţări, spre binele întăririi păcii şi Aceste acţiuni au făcut inac că vizita susmenţionată nu a părţii ce-i revine din bunuri pres (film austriac): ORAŞTIE: A-
mate şi armamentelor, l«a inter tuală şi nepotrivită vizita unor populare din Romînia şi din poate avea loc în condiţiile ac le societăţii menţionate facerea protar (film rom înesc); BRAD:
zicerea armei de exterminare securităţii în lumea întreagă. delegaţi americani în R. P. Ro celelalte ţări democrat-popu- tuale. Dansează, mică doamnă (film englez) j
în masă, la lichidarea bazelor mînă la alegerile din 3 februa Din .partea iraniană documen
militare de pe teritoriile străine încheierea tratativelor sovieto- rie a. c., fa.pt care a fost adus lare. Ele duc o campanie fără Dar nu se poate ignora că tul a fost semnat de Fatholla
din Europa, precum şi cu pri la cunoştinţa legaţiei Statelor precedent de amestec grosolan aceste condiţii a«u fost create
vire la reducerea substanţială cehoslovace este salutată cu căl Unite, la 19 ianuarie a.c., prin- în treburile interne ale acestor Nafisi, membru al conducerii
a forţelor armate ale marilor tr-o notă a Ministerului Aface ţări. tocmai prin acţiunile guvernu
puteri, ar contribui la însănăto dură de toţi oamenii cinstiţi rilor Externe cu următorul con lui S.U.A., contrare intereselor
şirea întregii situaţii interna ţinut : La 10 ianuarie, ziarul „New păcii şi colaborării internaţio
ţionale, la întărirea încrederii din lumea întreagă, aceasta York World Telegram and
intre state. „Ministerul Afacerilor Exter nale.
constituind o nouă verigă în ne aminteşte că guvernul Re Sun“ a publicat scrisoarea a-
Guvernele Uniunii Sovietice publicii Populare Romîne a
şi Republicii Cehoslovace con strîngerea legăturilor frăţeşti considerat şi considera un Succesele industriei carbonifere din Iugoslavia
sideră că garanţia cea mai si schimb de reprezentanţi ai ce
gură a păcii în Europa şi în dintre popoarele lagărului socia lor două ţări cu ocazia alegeri- SARAJEVO (Agerpres) Ta- te minele au depăşit planul lor
niug transm ite: In cursul anu de producţie, deşi în primele
list. lui 1956, Bosnia şi Herţegovina, luni ale anului s-a constatat o
cele mai importante regiuni mi încetinire în mersul producţiei
niere ale Iugoslaviei, au produs din cauza frigului aspru.
6.700.000 tone de cărbune, ceea
Producţia însemnată de căr
ce reprezintă aproape întreaga
bune realizată în 1956 a permis
producţie a Iugoslaviei dinainte
acoperirea în întregime a nece
de război. Cu mici excepţii, toa-
sităţilor interne.
Lacătul diavolilor“ — aşa nu re aici se numeşte „ochii dragonu nu sînt comestibile dar sîmburii lor 35 kg. Fructul de bolomi este foarte Mai mult decît orice sînt apre oameni împreună cu braţele larg LONEA: Tar şl dulgher (film ger
meau în vechime chinezii insula Hai* lui", pare acoperit cu boabe de cris sînt pentru locuitorii insulei ceea ce hrănitor, dar este aşa de dulce încîl ciaţi, bine înţeles, coralii. Cîte for deschise... man în culori) ; ZLATNA: Cavalerul
nan, situată lingă litoralul Chinei tal. Plantaţiile de ananas se întind sînt seminţele de floarea soarelui pen nu poţi minca prea mult din el din- me şi culori pot avea coralii! Albi, fără lege (film italian ): TE1UŞ: Pa
de sud. In sens figurat această nu în linii drepte, geometrice. Bananie tru ucrainieni. Totuşi aceste seminţe nu tr-odată. Sîmburii fructului se pol de culoarea coceanului de varză, In pădurile de munte ale insulei pa dolar (film maghiar) t ILIA: Se
mire vroia să însemne „un loc deo rii in formă de evantai, dumbrăvile constituie numai o distracţie pentru prăji şi astfel preparaţi ei au gust verde deschis, ca nişte ciuperci fan Hainan este dezvoltată vînătoarea. renada străzii (film germ an ): APOL-
sebit de periculos". Aici, în înde de portocali, trestia de zahăr, timpul liber ci şi o trataţie foarte de castane coapte Pe drept cuvînt tastice, galbeni-roz şi răsuciţi ca Pentru aceasta sînt condiţii dintre DU de SUS : Moştenirea însîngerată
aleasă In trecut cei bogaţi numeau giganticul fruct bolomi este numit nişte coarne de cerb. Scoaterea la cele mai favorabile. Aici sînt nume (film so vietic): BARU MARE : Giu-
părtata margine a Chinei, erau exi In China se spune că insula Hai- aceste seminţe „fructul săracilor", „regele fruclelor". suprafaţă a plantelor şi vietăţilor roşi urşi de Himalaia şi şerpi veni sepe Verdi (film italian).
laţi pe vremuri criminalii. Tot aici nan este o uriaşă grădină de pomi marine este o meserie periculoasă. noşi, porci mistreţi, cerbi frumoşi şi
îşi petreceau restul vieţii demnitarii „La capătul lumii“ maimuţe jucăuşe, între care şi mai S elecţiuni
care cădeau în disgraţia împăratului. fructiferi. Asia este insula în reali INSULA. HAINAN Cu totul altceva este strînsul scoi muţa cea mai mică, a cărei mărime din programul de radio
tate. In luna ianuarie aici poţi găsi cilor. Chiar şi copiii le strîng în tim nu depăşeşte mărimea unui pumn.
Pe litoralul de sud at insulei, în pepeni verzi, în aprilie — fructele (JJcţiortaf din NJ. f). Qhineză pul refluxului. Programul ! — 6,25 Emisiunea de
apropiere de golful Iuilingan, se în al zemoase de lieijă. in trecut aceste Locuitorii insulei flainan vinează cîntece „înfloreşte ţara m ea"; 6,30
ţă muntele Ţziuelin. Pe acest munte fructe dulci şi aromate erau consi- vrînd să spună că eie sînt mîncate Darurile mării Marea este un meşter priceput. Ea îndeosebi cerbi, in luna decembrie, >T< Sfaturi pentru apicultori i Cum îngri
au fost săpate două ieroglife. Sen dera«te ..delicatese pentru împărat". numai, de oamenii simpli, de jos. creează încet şi cu grijă scoicile. cînd înfloreşte ochiul boului sălba jim mătcile de albine; 6,45 Emisiunea
sul lor e s t e ; „La capătul lumii". Se Ele erau aduse pe continent Ia co Litoralul insulei Hainan are o Lustrul natural este atît de fin în- tec, printre prăpăstii şi povirnişuri îl pentru copii şi tineret: „A sosit poş
crede că această inscripţie a fost fă manda specială a împăratului şi a Nu este întîmplălor însă că locui lungime de 800 km. Este firesc deci cît îţi vine greu să crezi că nu a apar, însoţiţi de cîinî de vînătoare, taşul": 7,10 Din dansurile popoarelor:
cută de cunoscutul poet chinez Su curteniior. torilor insulei le plac aşa de mul«t ca pescuitul să fie una din princi fost dat de mîna omului. In unele vînătorii cu puşti de tip vechi pe 7.35 Concert- de dimineaţă j 9,30 Emi
Dun-po. Acum opt secole Su Dun-po, aceste seminţe. Ele sînt foaite folosi palele ocupaţii ale locuitorilor insu- scoici te poţi privi ca în oglindă... umăr. Locuitorii din munţi aprovi siunea pentru copii şi tineret: „Gute-!
care nu era pe placul curţii imperia Pe insula sînt însă enorm de mulţi toare : deschid pofta de mîncare. a- tei. 200.000 de pescari nu este o ci zionează celelalte regiunii ale insulei zăforii" i 11,45 Curăţirea tablourilor}'
le, a fost exilat, în această insulă. El cocotieri şi palmieri areca. Nucile pără dinţii împotriva cariilor, au fră m ică ! Dar peştele nu este sin Nu toate scoicile sînt însă netede. cu piei de cerb, cu carne şi grăsi 13.10 Concert de prînzţ 14,45 Muzică
s-a stabilit în apropierea muntelui. proprietăţi curative. De aceea în pre gurul dar pe care marea îl face Unele sînt umflate cum este carapa me. Coarnele cerbilor conţin o pre uşoară romînească j 17,45 Cronica e-
Odată poetul căzut în disgraţie stă de cocos constituie unul din produ harnicilor locuitori ai insulei Hai cea broaştei ţestoase, altele sînt a- ţioasă substanţă medicinală, folosi lectorală de Victor Botez: 18,40 Mu-j
tea pe mal şi admira marea. Deo sele de bază ale insulei, ca dealtfel zent seminţele palmierului areca sînt nan. Există încă o meserie, nu maî coperite cu picăţele negre, castanii, tă în tratamentul bolilor de nervi. zică uşoară şi populară la cererea as
dată începu furtuna şi ei tretrui să se ale tuturor ţărilor tropicale. Ulei şi trimise în numeroase regiuni ale puţin periculoasă decît pescuitul la glabene. Mărgelele şî colierele din cultătorilor; 19,10 Muzică uşoară şi
adăpostească în spalele uneî stîncî. spirt, săpun şi luminări, produse za R. P. Chineze. mari depărtări de ţărm. Aceasta este scoici sînt podoabele preferate ale Dintre celelalte produse obţinute populară la cererea ascultătorilor (con
Uraganul se înteţi. Se părea că pa- haroase —- fot ce vrei poţi să pre vînătoarea de plante marine. tinerilor făcînd parte din populaţia prin vînătoare pot fi enumerate gră tinuare) ; 19,55 Emisiunea „Noapte
mîntul şi marea s-au contopit. A* pari din sucul şi făina nucii de co Fructul palmierului areca este ser de pe insulă — minorităţile naţio simea de maimuţă, blănurile, pielea bună, copii": „Cămila şi cerbul" —
tunci poetul, înmărmurit do măreţia cos! Dar coaja nucii de cocos! în vit oaspeţilor în semn de respect. In Zece şi uneori douăzeci de metri nale Li şi Miao. Meşterii populari, de şarpe şi... labele de urs, din care poveste mongolă ; 20,00 Pagini de sa
stihiei dezlănţuite, a scris pe piatră magazinele din oraşe şi în micile ziua nunţii mirele trimite miresei în atinge adîncimea de la care „vînă- folosind culoarea naturală a scoici- se pregăteşte o friptură foarte gus tiră şi um or: „Alegerile din trecut"
cuvintele „La capătul Uimii" Mai tîr* prăvălii de la safe pot fi văzute ser dar seminţe de areca, aşa cum în toru! de mare“ scoa«te ramura de lor, cizelează pe suprafeţele lor mi (spicuiri din revistele vremii) ; 20,15
ziu aceste ierogliie au fost săpate vicii de ceai, scrumiere şi lulele. alte regiuni ale Chinei în acest scop fragil „pin marin“ sau de „pom de nunate peisaje. toasă. i Muzică de dans. Programul II —
în stîncă. Cutii pentru ceai, pentru dulciuri, se folosesc nucile şi ţzaor — „curma fier“ Acestea sînt numirile pe care In trecut o importantă parte din 14.03 Prelucrări de folclor ale compo
pentru şah, din coaje de nucă ele co lul chinezesc". Ie dau localnicii unor plante di% Scoicile din insula Hainan sînt cu zitorilor noştri; 15,15 Muzici uşoară ;
Sînt de domeniul trecutului acele cos, împodobite cu încrustaţii şi. care fac diferite podoabe. noscute în întreaga Chină. vînat trebuia predată stăpînilor mun 15.35 Muzică populari romînească;
timpuri grele. Astăzi insula Hainafi mai rar, acoperite cu o sculptură Pe insula Hainan creşte încă un 18.10 Muzică de estradă Ia cererea as
nu mai poale ii numită nici „lacătuî fină. Sînt înfăţişate păsări, anima copac curios — este arborele de pli Inotălorul trebuie să fie agil, a- Cînd înfloreşte ţilor — moşierilor. Cealaltă parte o cultătorilor; 19,00 Muzică de dans;
diavolilor", nici „căpătui lum ii'. Bo le, peisaje, Pe unele obiecte-suveni- ne sau bolomi. Fruclele lui au gust tent şi sănătos, pentru a putea ră- cumpărau negustorii, la preţuri foar 20.03 „Concert ghicitoare" : Romanţe :
găţiile ei naturale aparţin oamenilor ruri sînt inscripţii lipsite de origina de pepene galben şi de ananas. A- mîne sub apă cîteva minute. ochiul-boului sălbatic te mici. Vînătorii duceau o viaţă mi 22,30 Cîntece şi jocuri populare romî-
muncii, iar locuitorii insulei, împre litate, dar cu totul explicabile în ce ceste fructe sînt de mărimea unui zeră. Uneori ei erau nevoiţi să-şi neşti.
ună cu întregul popor chinez, con priveşte sensul, ca, de pildă „Suve copil de 3-4 ani şi au o greutate de In centrul insulei se înalţă cele
struiesc o viaţă nouă. nir din insula Hainan 1". intr-ade cinci culmi ale lanţului muntos Uci- facă îmbrăcăminte din frunze de co Buletine de ştiri
văr cel care vizitează insula Hainan jişan. Ele par cinci' degete De alt- paci.
„împărăţia fructelor1‘ nu va uita niciodată frumuseţile şi' fel „Ucijişan" înseamnă tocnial 5,30; 7,00; 8,15; 11,00; 13,00: 15,00:
bogăţiile ei naturale. „Cinci degete". Pantele munţilor După eliberare în munţi a pătruns 17,00; 19,00; 22,00 ; 23,52 (Programul
Copacii — hurma, cu fructele ca sînt acoperite cu copaci înalţi. Trun- o viaţă nouă. In 1952 au fost create I) — 14,00; 16,00: 18,00; 20,00:
nişte dovleci. sînt parcă încărcaţi cu Cea inaî iubită' mîncare a minori chiuriie acestor copacî bătrîni de cooperative pentru colectarea coar-
felinare verzi. Alunul chinezesc-, ca- tăţilor naţionale Li şi Miao — popu cîte 700 de ani sînt aşa ,de groase nelor de cerb, care sînt plătite !a
laţia de bază' a insulei — sînt se preţuri acceptabile,
minţele palmierului areca. Fructele îneît abia pot ii cuprinse de "10-15
In munţii Ucijişan a fost constru-
, ită o şosea care leagă îndepărtatele
regiuni muntoase de celelalte regiuni
ale Insulei.
21,00 şi 23,00 (Programul II).
Redacţia şi adm inistraţia z k n iiu t sir. 6 Martie nr.9, Telefon: 188—189. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din Ş noiembrie 1949. Tiparul Întreprinderea Poligrafică de Stat Deva.