Page 41 - 1957-02
P. 41
Pr o l e t a r i d in t o a t e ţ ă r il e , u n iţ i-vă i TELEGRAMĂ
Adunările săteşti şi generale Celui de al XVl-lea Congres
ale cooperativelor de consum Naţional al Partidului
Comunist din S. U. A.
Comitetul Central al Partidului Mun
citoresc Romîn trimite un cald şi fră
In Rezoluţia plenarei Comitetului chiziţiile capătă o şi mai mare dez ţesc salut celui de-al XVI-lea Congres
Centrai al P.M.R. din 27-29 decem voltare. Naţional al Partidului Comunist din
brie 1S56, se arată că, „Cooperativele Statele Unite ale Americii şl urează
O altă problemă importantă pe ca succes deplin lucrărilor sale.
de consum vor putea să-şi îndepli
nească cu succes roiul mare pe care-I re trebuie să o dezbată membrii coo ORGANALCOMITETULUI REGIONALRM.R. HUHEQOARASI AlSFATULUIPOPULARREGIONAL Vă urăm să obţineţi succese în lupta
au în valorificarea produselor agri perativelor în adunări este întărirea voastră pentru creşterea şi consolidarea
cole şi în aprovizionarea satului cu economică şî financiară a unităţilor, continuă a rîndurilor partidului, sub
produse industriale numai dacă ele steagul marxism-leninismului, pentru
se vor sprijini în întreaga lor muncă mărirea rentabilităţii lor. Aici trebuie unirea tuturor forţelor progresiste din
pe masa cooperatorilor, pe activa S.U.A. în vederea apărării cauzei pro
participare a acestora la activitatea să se discute felul cum conducerea Anul IX . Mr. 676 Miercuri, 13 februarie 1957 4 pagini 20 bani gresului social şi a păcii.
cooperaţiei, numai dacă se va res şi organele cooperativelor au muncit
pecta şl dezvolta democraţia coope COMITETUL1 CENTRAL
ratistă şi se vor atrage masele de pentru aplicarea sarcinilor izvorite AL PARTIDULUI MUNCITORESC
cooperatori la controlul asupra acti
vităţii unităţilor cooperatiste". din documentele celui de al 11-lea ROMÎN
Cel mai bun mijloc pentru atra Congres al P.M.R. cu privire ia re cA n w e & ţu d In înfîmpinarea „Zilei ceferiştilor" Ossi U. R. S. S. continuă
gerea maselor de cooperatori în ac ducerea cheltuielilor de. circulaţie. T ^m iă m h i(ă s d lt
tivitatea cooperaţiei de consum, in să sosească
sprijinul şi controlul asupra activi Apoi, nu poate fi vorba de întări mari cantităţi de cereale
tăţii unităţilor cooperatiste, este or rea cooperativelor dacă încasarea
ganizarea adunărilor săteşti şi a a- Prin staţiile de frontieră Larga-Ga-
dunărilor generale la cooperative. părţilor sociale subscrise de membri — Alo, redacţia. ?...« Fruntaşi de la Atelierele C.F.R. Simeria laţi, Socola Roşie şl Sighet continuă
nu se face la timp. — Da, redacţia. să sosească zilnic în ţară cantităţi tot
La cooperativele din regiunea noas — Aici Sfatul popular al ora Turnătorul Victor Surdu complicitate, adaugă în şoaptă: — Bine Ilie, dar de tine de mai mari de grîu şi orz, livrate de
tră a început pregătirea şi desfăşu Păstrarea avutului obştesc, .care şului Sebeş. Vă rugăm notaţi Uniunea Sovietică In baza acordului
rarea adunărilor săteşti şi a adună este un bun ai tuturor membrilor, cele ce urm ează: In dimineaţa — Nu-i sănătos dacă are ce nu spui că ai primit insig încheiat la Moscova, la sfîrşitul anu
rilor generale. trebuie să preocupe îndeaproape pe zilei de 11 februarie mai mulţi lui trecut.
toţi membrii cooperativei. Pentru a- ţărani muncitori' din Sebeş au V a turnătoria Atelierelor lingă el numai unul sau doi cu na pentru „Merit ceferist" ?
Adunarea sătească, conform statu ceasta, este necesar un control siste început însămînţările de primă Numai în zilele de 7, 8 şl 9 februarie
tului, este organul superior de con matic atît din partea comisiilor de vară. Au fost însămînţate în C. F. R. Simeria intil- zineţi. Zice că decît să pierdem Nu eşti tu acela care te îngri au intrat în ţară, din U.R.S.S., aproape
ducere al unităţilor cooperatiste să revizie, cît şi din partea tuturor mem semnate suprafeţe cu orz şi 3.800 tone de grîu.
teşti dintr-un sat, iar adunarea ge brilor cooperativei prin adunările să ovăz. Ţăranul muncitor Nicolae neşti mulţi lucrători cu me timpul toată ziua alergînd jeşti să avem totdeauna cuzi
nerală este organul superior de con teşti şi generale. Lupta pentru stîr- D<? la începutul livrărilor şl pină
ducere al întregii cooperative. Ele pirea hoţiilor şi fraudelor este o ches rite. Unul e fruntaş în produc după piese, mai bine să avem neţi ? acum au fost recepţionate în ţara noas
dau putinţa membrilor să controleze tră aproximativ 16.000 tone de grîu şl
activitatea organelor de conducere tiune de mare importanţă la care tre Tincu, de exemplu, a însămînţat ţie, altul a făcut o inovaţie la îndemînâ, chiar dacă mai Aşa am aflat că Ilie Vasiu, 14.000 tone de orz.
precum şi a întregului aparat şi să buie să participe întreaga masă a 0,87 ha. cu orz. In ziua de 12
ia măsuri pentru bunul mers al coo cooperatorilor. februarie numărul ţăranilor sau un altul a calificat pe mai rătnîn pentru ziua următoare... pentru conştiinciozitatea de Sînt aşteptate să sosească trans
perativei. muncitori care au ieşit la însă porturi masive, urmînd ca pină la
Pentru ca adunările săteşti şi ge mulţi tineri... Dintre toţi, mi-a Aşa am aflat una dtn cali care a dat dovadă în muncă, sfîrşitul lunii iunie să fie primită în
Atît adunările săteşti cit şi adu fost recomandat un tînăr mo tăţile montatorului Ilie Vasiu. a primit pe lingă insignă un treaga cantitate de 450.000 tone de
nările generale trebuie să dezbată pe nerale care se desfăşoară în această mînţat a fost mult mai mare dest, despre care ziarele n-au Şi în timp ce-l aşteptam, mă carnet de călătorie pe C.F.R., grîu şi 60.000 tone de orz livrate sub
larg felul cum au muncit consiliile formă de împrumut de Uniunea So
săteşti, consiliile cooperativelor şi perioadă să-şi atingă scopul, să ducă faţă de cel din ziua precedentă. prea vorbit, şi care anul aces gîndeam că poate de aceea îşi clasa l-a, şi că el este unul din vietică.
salariaţii, pentru buna aprovizionare
a satelor, pentru realizarea planului la o îmbunătăţire radicală a muncii _ 0- ta a împlinit abia 20 de a n i: îndeplineşte el sarcinile de fruntaşii secţiei montaj. (Agerpres)
la achiziţii, pentru creşterea renta
bilităţii unităţilor, prin reducerea în unităţile cooperatiste din regiunea Cocs mai mult turnătorul Victor Surdu de plan. .. Responsabilul ii 50-a Ă IP E R S M E
cheltuielilor de circulaţie, precum şi noastră, este necesar mai întîi ca a- prin părţile Olteniei. De mic Nu-mi terminasem gîndul
preocuparea lor de a atrage noi mem a răscoalelor ţărăneşti
bri etc. ceste adunări să fie temeinic pregă- şi mai bun copil, el a plecat de la casa cînd cel cu care stătusem de brigăzii u T t T m .
t:te. din 1907
In acelaşi timp, adunările săteşti părintească, să-şi caute de luc vorbă mă anunţă că vine.
şi generale trebuie să ducă Ia o îm Convocarea adunărilor trebuie să Ultimele zile au adus cocsari- ru. A intrat vînzător de ziare — Tovarăşul Vasiu ? — îi JUTc/c ce poartă denumirea Constituirea Comisiei regio
bunătăţire radicală a a c t iv it ă ţ i uni nale pentru coordonarea
tăţilor cooperatiste. In primul rînd, se facă în conformitate cu prevede lor hunedoreni bucuria unui în la un patron din Arad. ieşii eu în întîmpinare. * •* de „Secţia cazangerie", manifestărilor ce vor avea
trebuie să ducă la îmbunătăţirea a-
provlzionării cu mărfuri industriale rile statutare, să se arate ordinea de ceput promiţător. . . . Au trecut ani de atunci. — D a i Aveţi ceva cu mine ? vuia de păcăniturile ciocanelor loc cu prilejul celei de-a 50-a
a populaţiei din satele noastre. Pen zi, data, era şi locul unde se ţine Bilanţul fiecărei zile a adău La început greu, după aceea — vrea să stăm puţin de pneumatice. Neobişnuit cu a- aniversări a răscoalelor
tru aceasta, membrii cooperativelor adunarea, să fie pe larg popularizate tot mai uşor. Dar Victor Sur vorbă. Şi-l informai că sînt de cest zgomot, nici nu auzi ce ţărăneşti din 1907
prin staţiile de radioficare, prin afi gat la realizările zilelor anteri du, adevărata viaţă a începu la ziar. vorbesc oamenii. Şi cu impre
trebuie să pună în discuţia adunării şe, lozinci, pentru ca întreaga masă Zilele trecute <a avut loc şedin
felul cum s-a făcut aprovizionarea de membri să ia cunoştinţă din timp oare, noi tone de cocs peste plan. t-o abia în 1950, cînd a intrat — Nu ştiu dacă să mai stau, sia că toţi au aceeaşi senza ţa de constituire ia Comisiei re
pînă acum, dacă mărfurile aduse sînt şl să se poată pregăti în vederea In 8 zile numai, planul de pro în şcoala profesională de pe sau nu, de vorbă — răspunse ţie, ca să te faci auzit, strigi gionale pentru coordonarea ma
potrivite cu cerinţele, nevoile şi gus acestor adunări. lingă uzinele „Oţelul roşu" din el, de data aceasta nepriete cu toată puterea plămînilor. nifestărilor ce se vor organiza
turile locuitorilor, dacă au fost de ducţie a fost depăşit după cum Aşa am făcut la început, iar cu prilejul celei de-a 50-a ani
bună calitate. De asemenea să arate Pentru a crea o bază largă de dis urmează : la cocs metalurgic cu Caransebeş. Şi-a ales meseria nos. versări a răscoalelor ţărăneşti
cum au fost păstrate mărfurile, cum cuţii in cadrul adunărilor, conduce 16,16 ta sută, la cocs mărunt de turnător. Maistrul său a vă După felul cum îmi vorbise muncitorul căruia mă adresa din 1907.
au fost ele desfăcute către cumpă rile cooperativelor trebuie să prezinte cu 15,20 ta sută, iar la gudron zut că are voinţă şi dragoste la început, şi după ce a aflat sem a tresărit, parcă speriat
rători. Nici cea mai mică îngăduinţă în faţa membrilor dări de seamă care cu 21,82 la sută. In ce priveşte de meserie şi l-a îndrăgit. O- de unde sînt, mi-am dat seama de strigăt. Din comisie fac parte condu
să nu se arate faţă de vînzătorii ne să dezbafă pe larg atît realizările cît că are ce are cu ziariştii. în — Pe Suciu ? întrebă el cători ai organelor regionale de
cinstiţi, care au folosit diferite şiret şi lipsurile unităţilor cooperatiste. A- numărul piloţilor, planul a fost dată chiar i-a sp u s: partid, de stat, economice, in
licuri pentru înşelarea cumpărătorilor cestea trebuie să fie concrete şi să îndeplinit în proporţie de 101,43 telectuali şi alţi oameni ai mun
sau care au adus fraude cooperativei. la sută, iar indicele de utilizare — Victore, să ştii că-mi pla cepui să-l descos. încet, de am ghicit mai mult cii din regiunea noastră.
al agregatelor a crescut cu 16,17
Acelaşi interes trebuie să-l depu ce cum lucrezi. O să iasă din — De ce să nu mai vorbiţi ? după mişcarea buzelor. Şi m-a Ca preşedinte al comisiei a
nă membrii cooperativelor pentru dis arate clar membrilor cooperativei ca la sută. — Apoi uite ce-i. Au mai condus la Constantin Suciu, fost ales tov. Ootavian Flooa,
cutarea modului cum s-a desfăşurat tine turnător nu glum ă... directorul !muzeului regional Hu
munca de achiziţii şi contractări, cum re este situaţia reală a cooperativei Colectivul cocseriei a fost pre Şi Victor Surdu şi-a îndoit venit la mine vreo trei de ta despre care fusesem informat nedoara-Deva.
s-a desfăşurat munca de lămurire din
paftea conducerilor şi organelor coo respective. ocupat şi de problema calităţii eforturile. In 1952 a luat exa ziare. Dacă nu mă înşel unul că se numără printre fruntaşii Citiţi în pag. IV-a
peratiste în rîndul ţărănimii munci
toare pentru a-şi valorifica şi con Cu ocazia desfăşurării acestor a- cocsului. Incărcînd cuptoarele menele pentru doi a n i: anul era de la dumneavoastră, nu secţiei. Despre cîte mi-a po Uniunea Sovietică
tracta produsele prin cooperativă,
dunări, o atenţie deosebită trebuie a- conform graficului şi compri- II şi III. După şcoală, a fost ştiu cum îi zice. Destul că vestit Suciu, se poate scrie propune îmbunătăţirea
cum s-au cîntărit şi cum s-au plătit relaţiilor dintre
cordată stimu'ării celor mai buni mînd piloţii la timpul stabilit, repartizat la Simeria. Iar a- m-au ţinut de vorbă cîte o ju mult. Aici amintesc doar, că
produsele achiziţionate, etc. Totodată membri ai cooperativei; fruntaşilor s-a ajuns la o rezistenţă medie cum, a devenit unul dintre cei ma de oră şi de scris n-au brigada U.T.M. pe care o con U.R.S.S. şi R. F. Germană
să se arate cum au sprijinit mem în valorificarea şi contractarea pro de 272. Aceste succese s-au da
brii cooperativelor realizarea planu duselor prin cooperative, acelor care torat în bună parte şi faptului mai buni turnători aj, secţiei. scris nimic. Nu că aş vrea să duce, lucrează la ţevile fierbă- — Mesajul lui N. A.
lui la achiziţii. Să-i critice pe acei mă văd eu la ziar, dar avem toare. Lucrînd la cazanele lo Bulganin către Konrad
care merg la cooperativă numai cind au efectuat transporturi voluntare, ca că în această perioadă, prin a- Vâzîndu-l cu troila sau lanţe- în echipă montatori buni care comotivelor 324.375 şi 324.331,
îi vorba să cumpere, petrol, chibrite, re sînt fruntaşi în achitarea părţilor tribuirea unei locomotive coc- ta în mină, aplecat deasupra Adenauer —
stambă, încălţăminte şi atîtea altele, formei, nu se poate să nu-i ad fac treabă. .. care erau în reparaţie genera
iar cînd este vorba să-şi vîndă pro sociale, etc.
dusele se duc cu ele pe piaţa neor serişi, s-a rezolvat problema miri repeziciunea şi priceperea — Se mai întîmplă — îi lă, brigada şi-a terminat luc
ganizată. In acţiunea de pregătire şi desfă transportului, problemă care în cu care lucrează. Lună de tună răspund eu — (ce era să zic ?) rul cu 5 zile mai repede.
şurare a adunărilor săteşti şl genera el îşi întrece norma cu 17-20%. Totuşi, vă rog să-mi spuneţi si Cum de a reuşit ?
Măsurile ce vor fi luate în adună le trebuie atraşi toţi membrii consi «•»trecut a dus la dese strangulări La acest rezultat, ajunge dato mie ceva despre munca dum — In fiecare dimineaţă —
rile cooperativelor vor trebui să ducă liilor de conducere a cooperativelor, în producţie. După rezultatele
a comisiilor de revizie a consiliilor obţinute, fruntaş pe cocserie este rită simţului său de bun orga neavoastră. spune Suciu Constantin —
săteşti, toţi lucrătorii unităţilor coo schimbul condus de'tov. Traiian nizator la locul de muncă, pri S-a învoit. Astfel, mi-a con repartizez sarcinile pe oameni.
ceperii şi disciplinei ce-l ca firmat că datorită bunei orga Cînd vreunul termină operaţia
peratiste, precum şi masa' de membri Vasiu, urmat de schimbul con nizări a muncii, echipa din ce o are, vine şi cere altceva
cooperatori. dus de tov. Constantin Dudaş. racterizează. care face parte, a reparat lu de lucru. In timpul acesta,
Membrii cooperatori trebuie să în —o— Montatorul Ilie Vasiu nile trecute cîte o locomotivă trec pe la fiecare şi îi arăt cum
ţeleagă că, cooperativa este un bun
al lor al tuturor şi că pe drept cu- C olecîiviştii peste plan (ta ateliere, cînd o să lucreze, iar dacă are nevoie
vînt se poate spune că soarta coo contractează cu statul p e montatorul Ilie Vasiu îl locomotivă intră în reparaţie de scule îl ajut să şi le pro
•* cunoaşte fiecare munci generală sau capitală, trece pa. cure. ..
perativei, conducerea ei, se află în tor din secţia montaj, aşa că la mai multe echipe printre ca Pe lîngâ faptul că îşi depă
inîinile membrilor cooperatori. In cadrul unei adunări gene nu a trebuit să-l caut prea re şi echipa care montează cu şeşte cu regularitate sarcinile
rale, colectiviştii din Ilia au ho- mult. Totuşi, cînd am ajuns zineţi de osie). Despre el n-a de plan, Constantin Suciu,
In urma dezbaterilor ce se vor fa tărît să vîndă statului pe bază
ce, adunările săteşti şi generale tre
buie să ia hotărîri care să ducă Ia de contract 3.000 kg. grîu, 2.000 la locul de muncă al echipei prea vorbit, dar despre tova căutînd să îmbunătăţească
din care face parte, ia-l pe răşii săi de muncă nu mai con condiţiile de muncă, a făcut
traducerea în viaţă a sarcinilor ce re kg. porumb, 1.000 kg. orz, 15 Vasiu de unde nu-i. Un tova tenea să le arate meritele. Ho- pînă acum trei propuneri de
vin unităţilor cooperatiste din Rezo porci graşi şi două perechi de răş de-al lui mă inform ă: tărît, este un om modest. To inovaţii dintre care două s-au
luţia plenarei C. C. al P.M.R. din boi îngrăşaţi. De asemenea, co
27-29 decembrie 1956. lectiviştii s-au angajat oa sur — S-a dus la strungărie să tuşi, pînă la urmă cînd a in şi aplicat, iar a treia este în
Aceste hotărîri trebuie urmărite cu plusul de cereale ce-1 vor primi ia nişte cuzineţi — şi făcînd- trat în vorbă şeful de echipă, experimentare. ~ R. BUDIN
stăruinţă zi de zi de către organele pentru zilele-muncă să-l valon du-mi cu ochiul în semn de am aflai cîte ceva şi despre el.
de conducere ale unităţilor coopera iioe prin cooperative.
tiste, iar membrii cooperatori au da
la sporirea achiziţiilor. Aceasta cu toria să sprijine organele de condu Angajamente în cinstea „Z ilei ceferiştilor" Cîniă fla iera şii
atît mai mult cu cît în urma hotă- cere în realizarea acestor hotărîri.
rîrii luate de partid de a se desfiinţa GHEORGHE JIBOTEAN In şedinţa sindicală operativă nul de reparaţii oapitale a va dicale vor face economii de ma Sute de mii de auditori, tresar la nlzarea concursurilor artistice, stimu-
cotele obligatorii la majoritatea pro membru în comitetul de condu care a avut loc în ziua de 6 fe goanelor. teriale şi manoperă în valoare auzul programului executat de echi lînd pînă în cele mal îndepărtate
duselor agricole, contractările şi a- cere al U.R.C.C. Hunedoara-Deva. bruarie, colectivul sectorului de de 2.100 lei. Colectivele acelo pa de fluieraşi din comuna Jina, ra colţuri ale patriei, cele mai talentate
vagoane de la Atelierele C.F.R. Acest colectiv s-a mai anga ionul Sebeş, cînd aceasta cîntă la pos elemente, care au dat la iveală ne
O ficiu poştal fruntaş Simeria, s-a angajat oa în cins jat să efectueze peste planul lu raşi grupe s-au angajat să pres bănuitele comori artistice ale poporu
tea zilei de „16 Februarie“ să nar, reparaţia periodică a două teze 2.120 ore de muncă volun turile noastre de radio. lui nostru.
HAŢEG (de Ia subredacţia noastră /Merită să fie evidenţiaţi pentru mun realizeze în proporţie de 70 la vagoane. In cinstea aceleeaşi
voluntară) In urma unei munci sus ca lor tovarăşii Roman Pelian, Sabin sută planul de reparaţii perio zile, se vor colecta însemnate tară pentru curăţirea şantierelor Dacă regimul burghezo-moşleresc a Echipa de fluieraşi din comuna
ţinute pentru colectarea abonamentelor Mara, Iulian Dobrel, Ioan Ciot şi dice a vagoanelor de marfă şi cantităţi de material vechi fe de lucru. Jina, raionul Sebeş, prin executarea
la presă, oficiul poştal din Pui a fost Mihai Pelian. De asemenea, se re în proporţie de 55 la sută pla frinat ieşirea Ia iveală a bogăţiilor frumoaselor cintece ciobăneşti, a reu
declarat oficiu P.T.T.R. fruntaş pe marcă activitatea depusă în această ros şi neferos, iar grupele sin folclorului nostru, regimul democrat- şit să obţină de patru ori premiul
raion în această acţiune. Lucrătorii de privinţă de tovarăşele Maria Duţ, Cor întîî pe ţară, cultninînd cu frumosul
aci, în luna ianuarie, au realizat pla nelia Motoc, Ana Almaş, Magdalena CONSTANTIN IONESCU popular a dat posibilitate de afir titlu de laureată a celui de-al IV-lea
nul în proporţie de 112%, iar în luna Fabian, dc la centrala telefonică şi concurs al echipelor artistice pe ţară.
februarie — pînă în prezent — au în de la ghişete, corespondent mare a acestor bogăţii, prin orga-
deplinit sarcinile de colectare a abo Pentru popularizarea pe mai de
namentelor în proporţie de 119,8%. IOAN DOBRE ¦* / —»/ —' r — r- *r->r-*r—*r 'r*' /—*/—'/—1/—'i—'r parte a acestui folclor, în anul 1952,
corespondent sub conducerea tov. director Lazăr
Amurgul unei seri reci de lamă. OAMENI ŞI FAPTE 3 Dumitru, care prezintă un interes
Peste tot, oamenii se pregătesc deosebit pentru tinerele vlăstare, a
pentru od-hna binefăcătoare <• 3 luat fiinţă în şcoala de 7 ani din
nopţii. Doar în anticamera sălii 3 comuna Jina o echipă de fluieraşi
de operaţii a Spitalului unificat compusă din 15 elevi — intre 7-15
4 0 0 .0 0 0 aparate de radío din Haţeg, pregătirile se fac pen Un nou semn şi cei doi medici de apă distilată. Se pregăteau trecut încă. E posibil însă să se 3-, ani. Această echipă, care într-un vii
fabricate îra fără tru cu totul altceva. Doi bărbaţi se apleacă peste cîmpul operatorie. pentru o intervenţie chirurgicală. întâmple, pentru că lingă leagănul 'TJJ tor apropiat va putea înlocui cu suc
între 32-35 de ani, îşi spală m îi- Dibăcia mîinilor şi bisturiul pnnd în care creşte micul Valeriu Du 3 ces formaţia mai in vîrstă, a prezen
nile la robinetul cu apă distilată. a-şi spune cuvîntul. E vorba de o — Ce doriţi ? au întrebat medi moni din Păucineşti, mama lui 3 tat cu succes frumoasele cintcce
Nu vorbesc nimic. De altfel vor operaţie de hernie strangulată, de cii Strauss şi Alicu. i3 populare, la diferite concursuri pe
Zilele acestea, la fabrica „Radio Din anul 1951 a început fabricarea bele sînt de prisos căci muncind primă urgenţă, care necesita o centre de comune şi raion, reuşind
Popular“ din Capitală a părăsit banda în ţară a pieselor pentru aparatele de ani la rînd împreună, au ajuns să grabnică intervenţie deoarece pri- — Am venit să vă mulţumesc J să obţină prin merite deosebite de
¦rulantă al 400.000-lea aparat de ra radio. In prezent la întreprinderea „Ra se înţeleagă fără a-şi vorbi. In timp mejduia viaţa micuţului. pentru viaţă — le-a răspuns tî- execuţie locul intii.
dio fabricat în ţara noastră. Din anul dio Popular" se fabrică difuzori, trans ce-şi îmbrăoau halatele de un alb nărul — pentru cei 20 de ani pe 3
1949, cînd s-a realizat aparatul de formatori de reţea de joasă şi medie imaculat, dincolo de uşă, în sala ...Au trecut cîteva zile. Liniştit care i-am împlinit şi pe care-i da 3 Ascullînd cîntecele executate de
radio „Record“, primul fabricat în ţară, frecvenţă, bobinaje de înaltă frecven de operaţii, surorile Valerica Cio- dar vioi, în pătucul lui stă micul torez priceperii dumneavoastră. 3 această mică echipă, vezi pe chipurile
şl pînă astăzi, lucrătorii din industria ţă, condensatori fixi cu hîrtie. Gom- rogaru, instrumentară, Maria Mar- Valeriu Dumoni din Păucineşti, pe j micilor ciobănaşi, cu faţa îmbujorată
noastră radio-tehnică au produs 24 ti parativ cu anul 1950, producţia de tun soră prim ă la sala de operaţii care moartea cu ghearele ei era Şi cum medicii se priveau ne 3 şi ochii sclipitori, expresia celor mai
puri aparate de radio, din care 4 ti aparate de radio din acest an este cu şi Constanţa Galan, soră şefă a să-l răpească cu puţin timp în dumeriţi, s-a recomandat scu rt: 3 frumoase sentimente de bucurie, pe
puri la baterie. 250 la sută mai mare. In acest an spitalului, fac să răsune clinchetul . urmă. 3 care ei le simt odată cu executarea
se vor produce cu peste 35.000 mai metalic al instrumentelor chirur — Valeriu Dumoni 1 frumoaselor cîntece.
Dezvoltarea pe care a luat-o fabrica multe aparate de radio şi cu 90.000 gicale. Se pregătesc de o operaţie Cei doi medici s-au întîlnit de ? 3
„Radio Popular", înzestrarea ei cu mai multe difuzoare decît în anul tre pe care n-ar fi dorit-o, mai ales atunci zi de zi. S-au întîlnit poate Încrezători in puterile lor, plini
maşini şi aparate moderne şi ridicarea cut. că cel ce urma să facă cunoştinţă şi la un pahar cu vin şi-au ciocnit ...Aţi ghicit desigur că cele rela 3 de vigoarea tinereţii, ei vor conti
continuă a calificării profesionale a în această seară cu masa de ope în sănătatea micului pacient pe tate în ultima parte, nu s-au pe- 1 nua să dezvăluie în faţa ascuitălori-
muncitorilor au dus la sporirea neînce Pînă la sfîrşitul acestui an se va raţii, era un copilaş în vîrstă nu care operîndu-l îl smulseseră lor nepreţuita comoară de cintece,
tată a producţiei şi la îmbunătăţirea asigura producerea aparatelor de radio, mai de trei luni. morţii, au ciocnit în sănătatea 3 care a însoţit în decursul veacurilor
calităţii aparatelor fabricate. De la cu excepţia lămpilor, din piese reali 3 sufletul încercat al ciobanilor noş
tipuri de aparate de radio cu perfor zate în ţară. Tot în cursul acestui an ...De o parte şi de alta a mesei miilor de operaţi. 1 tri.
manţe reduse, constructorii au rea vor fi realizate şl primele aparate de de operaţii, cei doi medici, Ladis-
lizat în ultimul timp aparate de ra radio prevăzute cu unde ultra-scurte. lau Strauss şi Victor Alicu, sînt ? J Dragostea cu care ii înconjoară
dio cu trei lungimi de undă, cu to gata să înceapă operaţia. Se mai Au trecut ani. Oamenii sînt partidul nostru, Ie dă încredere îti
nalitate perfectă, amplificare mare, so întreprinderea Electromagnetica din privesc odată, şi din ochi — sin aceiaşi, locurile aceleaşi. înfăţişa 3
noritate şi selectivitate bună cum s în t: rea şi-au schimbat-o în să : oamenii ¦3j puterile lor, făcîndu-i să tresalte
aparatele de tipul „Armonia", „Electro Capitală a contribuit cu cîleva zeci de gurii ce se văd de sub masca ce sînt mai tăcuţi, în vîrstă-¦şi părul
magnetica", „Mureş", „Simfonia” şi le pare nins. Locurile s-au trans 3 de bucurie, la gîndul că şi ci de
„Victoria". mii de aparate de radio la cele 400.000 le acoperea faţa — se înţeleg ce format şi ele. Pe poarta spitalidui 3
a intrat un tînăr ce vrea să vo r j mici, pot să prezinte in faţa publi
de aparate fabricate pînă acum în aveau să facă. bească urgent cu medicii chirurgi.
I-a găsit în Iantecamera sălii de va pomeni mereu numele celor ce 3ij cului frumoasele lor cîntece.
|ară: fuf uJuj w7bJhJU I'—7iJUUv operaţii cu mîinile sub robinetele l-au salvat de la pierzare. Şi odată 3
făcut mare, flăcăul va voi desigur 3 TANŢA COCOŞ
să-i cunoască pe cei care l-au re 3 corespondent
3
dat vieţii. De la un capăt la altul 3
3
al Haţegului, numele medicului 3
Ladislau Strauss a adus faima sec 3:
3
ţiei chirurgie şi a spitalului uni 3
ficat din Haţeg. 3
3
PETRE FARCAŞ1U
T
1U U U u/U u/i_I
