Page 42 - 1957-02

t
Pag. 2
s7\ / / preşedintelui
fg -a le -n d c L F -u L ^de g<moscpnonNdSă~ri;e colectivă
Preşedintele gospodăriei colective
are un rol important tn organizarea
întregii activităţi a G-AC, Dacă
preşedintele ştie să organizeze bine
munca, dacă el cunoaşte ce trebuie
fâcut-în fiecare lună, în fiecare săp­
tămână şi în fiecare zi, atunci nici
un fel de greutăţi nu vor putea frî-
na succesul lucrărilor.
Enunţăm cîleva din sarcinile în­
spre realizarea cărora trebuie să-şi
îndrepte atenţia consiliile de condu­
cere ale gospodăriilor colective, în
luna februarie.
garcini organizatorice
Gospodăriile colective şi-au prevă­
zut în planurile de producţie o sea­
mă de sarcini destul de îndrăzneţe.
Realizarea acestora este posibilă nu­
mai prlntr-o bună organizare a mun­
cii .
In aceste zile, preşedinţii Vor tre­
bui să se îngrijească de întocmirea
planurilor de muncă pe întreaga
campanie de primăvară, planuri ca
re vor fl discutate şi aprobate de
adunarea generală. Planurile trebuie
să cuprindă date concrete în aşa fel
incît fiecare brigadă, echipă sau co­
lectivist în parte să ştie care-i sînt
sarcinile şi pînă la ce dată vor tre­
bui realizate. Sarcina preşedinţilor
G.A.C. este de a se îngriji ca pla­
nul de muncă al brigăzii de cîmp
să se îmbine cu cel al brigăzilor de
tractoare pentru C'â astfel, maşinile
şi tractoarele S.M.T. precum şi ate­
lajele gospodăriei să -poată, fi folo­
site în rr.odul cel mai raţional
Preşedinţii trebuie să se îngrijea­
scă ca discutarea şi aprobarea nor­
melor de către adunarea generală
precum şi repartizarea suprafeţelor
de teren pe brigăzi, echipe şi colec­
tivişti, să se facă cit mai repede şi
cu multă chibzuinţă.
Întrecerea socialistă are-, un rol
uriaş "în mobilizarea colectiviştilor la
realizarea fără întîrziere şl la un
înalt nivel calitativ a lucrărilor a-
gricole. întrecerea socialistă stimu­
lează aflttnarea şi dezvoltarea ini­
ţiativelor creatoare care. duc nemij­
locit la întărirea dfgartizaloHco-eco-
nomică a' G.Â.O. De aceea, consiliile
de conducere, ajutate de organiza­
ţiile de bază, Irebuie să se ocupe
cu toată, răspunderea de organiza­
rea întrecerii socialiste între bri­
găzi, echipe" şi între colectivişti. Ten­
dinţa subaprecierii importanţei şi
forţei întrecerii socialiste trebuie
combătută în toate gospodăriile co­
lective.
ÎNGRIJIREA a n im a lelo r
trebuie să preocupe
In lunile de iarnă, atît în
cîmp cît şi în gospodărie, sînt
multe de făcut. Ca şi alţi gos­
podari, în acest timp eu dau tofi fierţi (sau sfeclă) ameste­ bocanci şi stofă pentru un cos­ ca noi membri în colectivele cit şl colectivele sportive pre-
mare atenţie nu numai lucrărilor caţi cu tărîţe. Hrănind şi îngri­ tum de haine.
de pregătire a însămlnţărilor jind bine cele două vaci. obţin Pentru ca în anul acesta şi 2.300 tineri şi vîrstnici.
de primăvară ci şi bunei îngri­
jiri şi hrăniri a animalelor. In
gospodăria mea am 2 vaci de
rasă Simentai, 2 vitei, 1 tăuraş
şi 2 cai. încă din toamnă am
asigurat furajele necesare — fîn
natural, trifoi, cartofi, sfeclă
furajeră, porumb, ovăz, coceni
de porumb şi paie. In baza con­
tractului pentru predarea lap­
telui pe care l-am încheiat cu
statul, am primit ţările de grîu frumos, scot animalele afară ca
pe care vitele le mănîncă cu sa facă mişcare în aer liber.
multă plăcere.
Hrana vitelor o dau în 3 tai­ dus venituri însemnate. In anul
nuri. Dimineaţa le dau coceni
de porumb, paie amestecate cu
tărîţe opărite şi sare şi apoi fîn
natural sau de trifoi, după care
le dau apă. La amiază, le dau
fîn de trifoi şi le ladăp din nou..
Hrana de seară este. aceeaşi oa
şi cea de dimineaţă. Ţin să vă
spun că iam grija să nu dau a-
nimalelor şi în special celor Res­
tante apă prea rece. Pentru a-
ceastia, o duc de seara în gnajd.
Le ţesăl de două ori pe zi şi tot
de două ori pe zi le schimb şi
aşternutul.
Vacile le mulg de 3 ori pe zi. fuse de piele şi 4 kg bumbac.
Noul sistem de contractare de animale
Noua hotărîre a Consiliului de Mi­ Producătorii deţinători de terenuri a-
niştri cu privire la extinderea şi îm­ gricole, în suprafaţă de peste un ha.
bunătăţirea sistemului de contractare precum şi crescătorii de animale be­
şi achiziţii de animale, acordă avan­
taje importante contractanţilor de a-
nimâle, faţă de avantajele cuprinse
în sistemul din anul 1956. In anul
1957, se pot contracta şi ovine, miei excepţia ovinelor şi mieilor.
şi viţei. Reducerea din cota obligato­
rie de carne se exprimă în hotărîrea
pentru anul 1957 în procente fixe cal­
culate la cantitatea de carne, predată
la contract.
Se acordă prime de ia 0,50—0,80
lei/kg. pentru predările de animale în
trimestrul 1, 111 şi luna octombrie
1957. Producătorii care livrează porci
la contract în primele 8 luni ale anu­
lui, pot să cumpere pe bază de bonuri
eliberate, diferite materiale de ia co­
merţul de întîmpinare.
Producătorilor care nu posedă teren
agricol sau care deţin pînă la un
ha. şi care predau animale pe baza
de contract, li se acordă prime de la
100—200 lei pentru fiecare animal
predat cu excepţia ovinelor şi mieilor.
DRUM!.'! SOCIALISMULUI Nr. 676
==
Se încheie trime&tpul a l 2-lea 0 comisie permanentă inexistenţă
Preocupat, cu ochii pierduţi în zare, Mitrofan, directorul căminului cul­
1» vh RR >,v cu figura acră, un om se gîn d ea: tural din Ilia care i-a spus cam aşa:
„Harap Alb a căutat apă vie şi şi eu fac parte din activul lărgit al
Incepînd chiar din momentul de obţine sporuri mari tn producţia la comisiei şi, odată, cînd am trecut în-
apă moartă — . taman unde se bat
faţă, pteşfcdinţii trebuie să vegheze hectar. Numeroase gospodării colec- tîmplător pe la sfat, cîţiva tovarăşi
munţii în capete — şi a găsit. Argo­ — (cred că erau din comisia cultu­
ca la fermele de animale-să se ţină tive din regiune ca cele din Pricaz,
nauţii au porriit în lume să caute „lină
o strictă evidenţă a laptelui, mei- Şibot. Rîu-Bărbat; Berlu, Miercurea,
de aur“ şi au găsit-o... Da, da .. De
lor, purceilor, etc. De" asemenea tre- Pianu de Jos şi altele, au posibili- aceea, au dreptate bătrînii cînd spun: rală) m-au oprit să discutăm „ce­
cine ce caută, găseşte. Şi... totuşi nu
buie avut grijă să se ţină o strictă tăţi să facă acest lucru. Ele pol iriga e chiar aşa. De Cîte ori nu aleargă va“. Cînd a fost, nu ştiu şi nici ce
unii în zadar, rupind opinci cu tal­
evidenţă a zllelor-muncă efectuate în acest an suprafeţe mai mici de pă de oţel, după cîte o fantomă sau s-a discutat. De altfel nici nu prea
după cîte o „fată morgană“. Ba al­
de colectivişti.v porumb cu -titlu l de experienţă. Aju­ ţii căutau pe vremuri şi pasărea fe­ cunosc pe membrii comisiei. De pil­
ricirii, să le tămăduiască amarul şi
Consiliul de conducere va trebui tate de inginerii agronomi, consi­ nenorocirile... Şi gîndurile-i fug mai dă de pe lista ce-mi arătaţi, nu cu­
departe. Se vedea pe el, alergînd de
să instruiască pe brigadieri, şefi de liile de conducere vof trebui Ra fi­ la sfat la magazinul de confecţii şi nosc decît puţin. De tovarăşii Suciu
de aici la şco a lă ; de la şcoală la Lazăr şi Lazăr Iosif n-am auzit ni­
echipă, magazioneri, responsabili de- xeze de pe acum suprafeţele ce se căminul cultural, doar, doar va
prinde pe cineva din comisie. Apoi,
ferme, etc. asupra felului cum trebuie pretează pentru a fi cultivate cu po­ în capul lui începu a se petrece o ciodată Comisia e formală ca şi
dedublare, o frămînlare contradicto­ planul ei de muncă, care nu ţine
ţinută o strictă evidehţă a zilelor „ rumb irigat’ şi" să facă pregătirile ne­ rie pe tema existenţei şi a activi­ seama de problemele noastre.
muncă, a seminţelor, a materialelor i cesare Iii", această privjnţă. „• .!!!*, ¦„ tăţii comisiei permanente de învăţă-
r V‘ V*f':i 1' mînt şi cultură de pe lîngă . sfatul
sa'U a producţiei,'^¦deinondrîndu-le ÎŢn g rVi.j-i.r e a popular comunal Ilia. A mai vorbit cu iov. Crişnn Vio-
practic cum şi cînd se completează
Comisia a găsit-o constituită în rel, directorul căminului cultural din
sem ănăturilorfişele de zile-muncă, registrul de dosarul „1/6“, dar păcatul e că nu Bretea Mureşană. Mi-a apus cam a-
există decît pe hîrtie. In dosar este
magazie, sau alte scripte. înşirată forma organizatorică, acti­ celeaşi lucruri: „situaţia e clară, co­
vitate însă n-are şi deci nu tră­
Desfăşurarea în bune condiţiuni a d e ? o a m n S Au mai rămas puţine zile pînă la 15 februarie, cînd se încheie cel ieşte; şi. dacă nu trăieşte, atunci misia nu are activitate. Prin iulie
de al U-lea trimestru al anului şcolar 1956-1987. In acest timp, elevii nu există, A găsit acolo planurile de
învatamintului agricol şi organiza- ------- -S-----------—r r se pregătesc cu sîrguinţă pentru lucrările scrise şi pentru răspunsurile muncă din 1956. Erau. Dar ce pla­ 1956 a fost vorba că vine o brigadă
orale. Ei vbr să încheie şi acest trimestru, cu note bune. nuri pot fi dacă problemele sînt în­ de control de la sfatul popular re­
rea unei intense activităţi cultural- Se iau probe dlti clmp pentru a se scrise în ele „în general", fără date, gional şi alunei în grabă s-au apu­
educative, trebuie să-! preocupe în­ vedea care este starea semănăturilor În clişeu : O elevă de la şcoaln medie nr. 1 din Deva, rezolvind Ia fără termene şi acţiuni concrete; a-
deaproape pe toţi preşedinţii G.A.C. cu scopul de a se iua "măsurile ne­ tablă o problemă de matematică, poi planurile sînt vechi, din trimes cat tovarăşii de la Ilia să încropea­
trele III şi IV 1956. Cel din trimes­ scă faimoasele planuri de muncă ce
cesare din timp ’ în vederea evitării trul III, adevărat că este ceva mai
Pregătirea campaniei golurilor. Această lucrare se face cu complect (pentru că prevede 6 sar­ se găsesc la dosar".
cini mari şi... tot generale), iar ulti­
de primăvara ajutorul şi supravegherea inginerilor Adevărul e că de muncit s-a mun­
şi tehnicienilor agronomi. Culturile mul plan este cu mult mai „mo­
Spartachiada de iarnă a tineretului dest“. Are înscrise numai trei acţi­ cit şl rezultate frumoase sînt Fie­
uni şi mai generale şi mai vagi.
In această privinţă se va avea o ce Vor ieşi viguroase din iarnă ce Altceva nu a găsit. N-a găsit pro- care director de şcoală cu colectivul
cese-verbale dresate în şedinţele co­
mare grijă faţă de asigurarea can­ vor grapa cu o grapă uşoară cu misiei, n-a găsit nici „studii“ asu­ său de cadre didactice şl fiecare di­
pra problemelor, nici propuneri con-
tităţilor de seminţe necesare, faţă dinţi, atunci cînd pămînlul s-a zvîn- Rezultatele pot fi şi mai bune ciete adresate comitetului executiv rector de cămin cultural cu activul
aşa cum era promis în o serie de respectiv au muncit destul de bine
de condiţionarea şi tratarea lor. In- ţat şi nu se mai lipeşte de colţii gra­ aliniate ale pomenitelor planuri. Ni­
trueît s-a dovedii că sămînţa de po pei. Grîul însămânţat în rînduri în ­ Zilele trecute comisia regiona­ iau contribuit Dumitru Giur­ mic, — nimic — nimic. şi cu spor, dar, legătura dintre ele,
coordonarea lor şi ajutor In rezol­
rumb hibrid asigură un mare spor crucişate se grăpează de-a curniezl lă de organizare a Spartachia- giu, Dumitru Străut şi alţii. La A auzit pe tovarăşul vicepreşe­ varea problemelor din partea comi­
dinte al sfatului — Bulgăr Alexe — siei nu au primit. Aceasta nici nu
în producţia la hectar, consiliile de şiil rîndurilor. dei de iarnă a analizat felul cum fel au fost confecţionate garni­ cînd afirma că şedinţe... „s-au cam
ţinut dar... cam de multişor“ însă
conducere ale gospodăriilor colective Semănăturile ieşite descălţate (dez­ se desfăşoară această competiţie turi de şah (70), 175 săniuţe, activitatea comisiei şi a muncii cul­
turale nu le prea cunoaşte. ,Nu-i
care au avut cultivat porumb hi­ rădăcinate)' din iarnă, vor fi tăvălu în regiunea Hunedoara. 85 perechi schiuri în comunele bai astea, lasă că le ştiu ei directorii cunoaşte ce s-a realizat.
brid vor trebui să identifice şi sp gîte cu tăvălugul de lemn pe care S-a constatat că unele colec­ din raionul Haţeg. S-au amena­ căminelor culturale. ...Obosit de muncă şl de alergătu­
tive sportive au desfăşurat o jat piftii de schi) iar la Orăştie A mai întîlnit pe iov. Constantin
plină la o parte întreaga producţie se înfăşoară şîrmă ghimpată. In ca­ bogată activitate, obţinînd re­ a fost terminat un frumos pati­ ră omul amărît, cu figura acră, se
de porumb hibrid, cU scopul de a fi zul cînd semănaturile de toamnă au gîndea la toate acestea şi-a aprins
ţigara şi din încolăcirea fumului al­
folosită pentru sămînţă. ieşit slăbite din iarnă, va trebui să zultate frumoase. Astfel, au noar pe .oare s-au desfăşurat
Gospodăriile colective care nu au li se administreze cca. 4.000-5.000 kg fost mobilizaţi în întreceri spor­ concursurile. băstrui i se părea că mult căutata
comisie permanentă prinde viaţă şi
sămînţă de porumb hibrid trebuie mranlţă, sau 80— 100 kg. azotat de tive un număr de peste 130.000 Cu toate rezultatele obţinute membrii ei se pornesc inimoşi la
să se îngrijească pentru a şi-o pro­ amoniu la hectar. participanţi la cele 7 discipline pînă în prezent, fată de posibi­
cura din timp, pe bază de schimb, * prevăzute în regulamentul spăr- lităţile existente în regiunea lucru.
de la gospodăriile colective care aii
Tn această perioadă mai Sînt iz ?
surplus de asemenea seminţe sau de făcut şi alte lucrări în gospodăriile tăchiadei, evidenţiindii-se corni- noastră, se putea face şi mai Ce părere au despre gîndurile a-
cestui om tovarăşii din comisia per­
la . bazele de recepţie. colective. Trebuie organlzaie şi în- siile raionale de organizare din mult atît pe linia confecţionării manentă învăţămînt şî cultură din
Ilia, în frunte cu preşedinta acesteia
Puierea de îrtcolţire a fiecărei sămînţate răsadniţele, se verifică şl Brad, Alba Iulia, Hunedoara şi de materiale sportive cît şi în Ileana Mihăilescu, secretara A^a
Peica, vicepreşedintele Pavel Mag ia
specie de sămintă trebuie încercată " se aăcut aracii necesari culturilor de Haţeg. La combinatul siderur­ ce priveşte mobilizarea tineretu­ şjjfrtoţi ceilalţi membri? Ce părere
au oare despre felul în care ei îşi
tn toate gospodăriile colective pe ba­ roşii şi în vie, se asigură telul, nu- gic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ lui la această spartachiadă. fac datoria în această comisie com­
plect lipsită de activitate?
za Indicaţiilor date de inginerii a- iel ele (răchita) şl uneltele necesare din Hunedoara au fost mobili­ Trebuie arătat că unele comi­
zaţi peste 1.300 participanţi, la sii raionale, ca cea de la Sebeş, Se impune să termine cît mai cu-
gronoini. lucrărilor în grădina de legume, în Lupeni peste 1.400 participanţi, IHa sau Deva, nu au ur­ rînd cu nepăsarea şi condamnabila
la Vulcan *1.300. comoditate de care au dat pînă acum
Este bine ca preşedinţii să ceară . vie şi în livada de pomi. mărit cu interes organizarea dovadă.
ajutorul inginerilor şi tehnicienilor în v\ In livezile de pomi se execută lu­ C. SOARE
ce priveşte iarovizarea seminţelor de crările de curăţire şi stropire. La în­ De asemenea, rezultate fru­ spartachiadei de iarnă în raioa­
orz, ovăz, sfeclă de zahăr şi car­ ceputul lunii martie se văruiesc lul- moase au fost' obţinute şi în nele respective. Mai există în
tofi, Prin această lucrare- se scur- \ pînele pomilor, se face săpatul in mediul sătesc. La NâLaţi-Viad au regiune colective sportive ca
tează mult perioada de vegetaţie la jurul lor sau se ară printre rînduri participat pînă în prezent 468 Flamura Roşie şi Progresul din
tineri la Jeledinţi 346 par­ Sebeş, Energia Cugir, Progre­
culturile respective şi se asigură şi se îngraşă cu gunoî de grajd
sporirea producţiei la hectar. Consiliile de conducere ale G.A.C ticipanţi, la Şibot 276, precum sul dkq Hqnedoara, Energia Lo-
In fiecare gospodărie colectivă tre­ au datoria să muncească zi1 de zi şi în comunele Apoldu de Sus . nea. şi altelş, care n-au luat mă­
buie continuat transportul gunoiului pentru realizarea acestor sarcini şl a Miercurea, Ungurei din raionul surile corespunzătoare pentru ca
Sebeş. spartachiada să fie mai bine or­
de grajd la cîmp şl aşezarea lui în. altora care se cer, fiindcă de rea­ ganizată şi să se obţină rezul­ Club fără activitate
La concursurile ce au fost or­
platforme. lizarea lor depinde întărirea gospo-
Experienţa înaintată ne dovedeşte . dariei colective ş i venitul colectiviş­
că prin irigarea porumbului se pot tilor. ganizate în cadrul spartachiadei tatele doritp. La Gura Barza — să tot fie torită acestui fapt,
de iarnă, ipi număr de peste O serie de comisii pe locali­ un an de atunci — s-a 'înfiin­ este vizitat de tineri.
6.900 tineri din regiune şi-au tăţi sau comune nu au luat mă­ ţat un club muncitoresc bine do­ Tovarăşul Ilie Vlas responsa­
trecut normele complexului spor­ suri de organizarea concursuri­
tiv G.M.A. La gimnastică şi sohi. lor, invocîrad diferite motive, fié tat cu bibliotecă, mese de şah bilul cultural de la Gura Barza
etc. Dar dirr neglijenţă !astăzi trebuie să-şi schimbe neîntîrziat
Desfăşurarea'"SpâHadiiadei"de că. nu sînt mingi de ping-pong". felul de muncă de pînă acum, iar
pe fiecare gospodar iarnă a tineretului a contribuit materialele sînt răspîndite, in- comitetul de intreprindere e da­
fie că pij sînt schiuri, etc.
In timpul mulsului de diminea­ Predînd animalele frumoase şi şi la întărirea organizatorică a In sctipui asigurării succesului complecte şi deteriorate, iar pro­ tor să urmărească îndeaproape
ţă şi seara, le mai dau un supli­ de bună calitate, am primit ca colectivelor sportive din regiu­ deplin al spartachiadei de iar­ gramul, nu este respectat. Da­ munca acestui club.
ment de hrană compus din car­
prem ii: 500 leii, o pereche de ne, Înscriindu-Se pînă în prezent nă, organizaţiile de bază U.T.M.
In atenjia abonaţilor noşfri
sportive, un număr de peste oum şi toţi tehnicienii, profeso­
rii de „educaţie fizică, instruc­ Intrucît ziarul nostru, incepînd cu sfîrşitul lunii februarie: cel care au
în anii ce vin, să dobîndesc cîş- data de 24 Ianuarie a. c„ apare zil­ achitat abonamentul pe semestrul 1
de la ele în fiecare zi (în perioa­ tiguri şi mai mari, mă voi stră­ Au fost confecţionate materi­ torii sportivi din regiunea noas­ nic, iar costul abonamentelor, este vor primi ziarul pînă la sfîrşitul lu­
da, de lactafie), cîte 25-30 litri ale sportive din resurse locale tră, trebuie să treacă neîntîrzi- de ,5 Iei pentru abonamentele indi­ nii martie, iar cel care au achitai
de lapte. dui să dau o şi mai mare atenţie şi prin muncă voluntară, evi- at lia organizarea competiţiei în viduale şi 4 lei pentru cele colec­ abonamentul pe Întreg ailul 1957 vor
îngrijirii şi hrănirii animalelor, denţiindu-se în această proble­ tive, abonamentele contractate şi a-
Viţeii îi las să sugă pînă la să cresc mai multe animale de mă tinerii, din comunele raionu­ cadrul etapei l-a a spartachia­
vîrsta de 8 luni după care îi în- rasă şi să contractez cu statul dei, acolo unde ele pînă în pre­
ţârc. Din hrana cailor înlătur
furajele suculente şi le înlocuiesc în acest an un tăuraş, 2 vitei, lui Brad unde s-au confecţionai zent nu au fost organizate, mo- chitate pe anul 1957 se anulează primi ziarul pînă la sfîrşitul lunii
cu concentrate (porumb şi ovăz). 1.500 litri de lapte, iar din re­ 692 săniuţe, 115 perechi de schi bilizînd cît mai mult tineret după cum urmează: mai.
colta de cereale să vînd statu­ şi 26 garnituri de şah. Numai la pentru a participa la aceste con­
Grajdul mi-e construit din că­ lui cel puţin 1.000 kg grîu. Bulzeştii de Sus au fost termi­ cursuri. Cel care au achitat costul abona­ Pentru a putea primi neîntrerupt
rămidă, este călduros şi bine lu­ mentului pe trlm. 1 1957 (după ve­ ziarul „Drumul socialismului", re-
minat. Totuşi în zilele cu timp IENAŞEL LADA
ţăran întovărăşit din comuna nate 26 perechi schiuri, 35 săni C. POPANDRON chiul tarif) vor primi ziarul pînă la înnoiţi-vă din timp abonamentele!
Toteşti raionul Haţeg uţe şi 30 cutii de şah lia oare tehnician C.C.F.S. regional
Creşterea animalelor mi-a a-
trecut, de exemplu, am contrac­ In aceste zile se desfăşoară la sate Ului, desigur că acum nu s-ar putea
tat două vitele pentru care am scrie: „în cea mai mare parte din rei
primit 5.200 lai,, şi 1 porc pe faza. a Il-a a festivalului filmului, or­ giune nu s-au organizat standuri de
cărţi cu ocazia festivalului filmului de
oare iam luat 1.700 lei. Am mai ganizat. .d,e Ministerul Culturii în co­ Festivalul film ului la sate la sate“. Ne întrebăm de asemenea,
ce sarcini a trasai direcţia regională
vîndut 2 armăsari pentru mon­ laborare cu Ministerul Agriculturii. agricolă secţiilor agricole raionale în
tă cu 13.000 lei şi o vacă pe pi­ privinţa organizării expoziţiilor ? Cum
aţa liberă. Pe lîngă acestea, am Pentru o mai bună desfăşurâre a lui se explică lipsa de interes pe care o
contractat cu statul 1.200 litri de manifestă şefii punctelor agricole faţă
lapte, care mi-au adus un venit şi pentru ca scopul urmărit să fie a- ¦ ---- - FAZA a II-A = ------- ---------- -- de organizarea festivalului ? La fel
de 1.560 lei, plus târîtele cuve­ de slab şi-a adus contribuţia şi Con­
nite. tins :dih plin, au fost constituite co­ siliul regional A.R.L.U.S. Din cele 10
expoziţii pe care le-a promis, doar
Contractînd aceste animale am misii raionale şi săteşti, cu - menirea .- . La fel de slab a fost aportul pe comisiei. Aceasta se datoreşte faptului de cărţi, o expoziţie de produse agri­
avut posibilitatea să cumpăr de care l-a dat reprezentantul secţiei a- că unii membri ai comisiei, (de pildă cole etc. Ceilalţi membrii ai comisiei,
la comerţul de întîmpinare 2 de a se ocupa îndeaproape de buna gricole raionale. Urmarea s-a văzut reprezentantul secţiei agricole raio­ putem spune că s-au mulţumit să ia
m. c. cherestea, 1,5 kg talpă, 8 numâidecît, jos,' la comisiile săteşti, nale, tovarăşul Borza), nu . au luat doar cunoştinţă de sarcini, să le în­
desfăşurare a festivalului. ni unde şefii punctelor agricole au or- parte la constituirea comisiei raiona- registreze şl apoi să aştepte ca lucru­
ganizat slabe expoziţii agricole, sau . le, iar alţii s-au mulţumit să-şi rio- rile iă se facă singure. La Orăştioa­
Despre munca unor comisii nu l®iău făcut de loc. Exemplu con-, teze problemele de care răspund, fă* ra de Jos de asemenea, a muncit doar
^ ¦/raionale
La Orăştie( pe la începutul luiiii "creţ îl constituie şeful • punctului .a- sîndu-ie apoi să se rezolve singure. operatorul Florin Feneşan. Tovarăşul două au fost puse la dispoziţia pu­
ianuarie a. c„ a fost constituită o gricol din Orăştioara de Jos, care a Lucrul acesta ş-a resimţit şi asupra co­ Feneşan, folosind elevii şcolii din lo­ blicului. Se pare că tovarăşul Nelega
comisie de organizare a festivalului adus doar "materialele . pentru expqzi- misiilor săteşti unde.au muncit în cea calitate, a reuşit să facă o frumoasă a uitat că la constituirea comisiei
filmului, la sate. Din această' comisie ţie (grîu, porumb şi alte seminţe), le-a mai mare . parte doar operatorii ci­ popularizare a filmului, participînd regionale a sp u s: „Sigur, noi o să
fac' parte un reprezentant al secţiei pus pe masă, fără să le aranjeze şi, nematografelor şi directorii căminelor peste 200 de spectatori la festival. A dăm toate aceste expoziţii 1“.
culturale raionale, un reprezentant al să le pună etichete cu explicaţii, Cons- .culturale. In nici un loc nu au fost organizat de asemenea un program O altă greşeală a membrilor co­
învăţămîntului', unul al cinematogra­ tithie oare acesta un mod serios de a organizate expoziţii de produse agri­ artistic bogat, la care şi-a dat con- misiei regionale a fost şi aceea că, pe
fului, unul al secţiei raionale agricole, lucra? Poate oare constitui un astfel cole. Comisia raională,’ nu a făcut ctirsul şi o echipă de tineret din lîngă faptul că nu fiecare membru s-a
neficiază de prime de 100—200 lei etc. Sarcinile au fost împărţite concret, de amalgam de produse agricole o pînă acum nici o analiză. pentru a Beriu. Ce frumos ar fi fost dacă şi ocupat îndeajuns de sarcinile pe care
pentru fiecare animal predat la con- . expoziţie edificatoare pentru ţăranii vedea în ce comţiţiuni se .desfăşoară ceilalţi membri ai comisiei ar fi mun­ Ie-a avut, comisia nu s-a mai întrunit,
Iract începînd de la al IV-lea animal' pe fiecare membru al comisiei. Cu muncitori din . Orăştioara de Jos? festivalul., Cît despre măsuri nici nu cit cu aceeaşi însufleţire şi dragoste aşa cum era prevăzut în plan, pentru
ce se predă în cursul anului 1957, cu toate aceâtea, din cele 6 comisii să­ S-au convins ei oare în felul acesta poate fi. Vorba. a urmări felul în care se desfăşoară
teşti, cîte trebuiau organizate, numai
trei au luat fiinţă. Aceasta se dato­ de avantajele aplicării regulilor agro­ de muncă. Nepăsarea însă şi comodi­ concursul şi a interveni acolo unde
Producătorii care predau vite mari reşte faptului că unii membrii ai co­ tehnice înaintate, ori de avantajele Comisiile săteşti urmează tatea şi-au spus cuvîntul şi aici. Ca lucrurile merg prost.
în greutate de peste 900 kg. bucata ş: misiei. nici nu au binevoit să ia par- lucrării în comun a pămîntului ? Nici pilda comisiilor raionale atare, nu s-a organizat stand de cărţi ?
te la şedinţa 'de constituire a comisiei de cum t iar expoziţia, după cum am arătat, a
de calitate extragrasă, primesc pre- Un astfel de exemplu negativ îl coris- Desigur că, dacă lucrurile nu por­ fost făcuta de mîntuiâlă. In curînd va începe faza a l!I-a
mii speciale de 500 Iei în unelte a- tituie tovarăşul Virgll Stîrc, respon- Sînt totuşi şi tovarăşi conştienţi de nesc cu cap de la început, merg rău a acestui festival. Este necesar ca a-
gricole pentru fiecare animal predat. D săbii la „Librăria Noastră“ din Oraş- însemnătatea pe care o prezintă acest şi pe parcurs. Aceasta se poate Ve­ Tonul l-a dat comisia regională ceastă comisie regională să se în­
tie. Tovarăşul Stîrc a refuzat catego­ festival al filmului şi care sprijină cu dea mai bine, dînd cîteya exemple trunească cît mai repede şi să ia în
Pentru stimularea ţăranilor munci­ ric să se deplaseze la unitatea unde însufleţire această acţiune. Astfel de despre felul în care au muncit unele Vinovată de această situaţie inad­ discuţie felul în care se desfăşoară
tori fruntaşi în creşterea şi îngrăşa- a fost -repartizat, invocîrid diferite exemple sînt tovarăşii Popa Ioan, ac­ comisii săteşti. La Geoagiu, de pildă, misibilă se face, în primul rînd, co­ festivalul, luînd totodată măsuri pen­
rea şl livrarea animalelor pentru stat motive. Ca urmare a lipsei de activi­ tivist al secţiei culturale raionale O- cu tot instructajul făcut de tovarăşul misia regională de organizare a festi­ tru înlăturarea lipsurilor semnalate.
se acordă acestora insigne, diploiiie tate a tovarăşului Stîrc, în întreg ra­ răştie şi Ioan Loiş — şeful secţiei În­ Popa — membru al comisiei raionale valului filmului la sate. Faptul că Lucrul acesta trebuie făcut şi de către
şi premii. ionul Oraştie, unde "s-a desfăşurat pînă văţămînt al raionului Orăştie, care — şi cu toate că sarcinile au fost nici la alcătuirea comisiei regionale nu comisiile raionale. Totodată Irebuie în­
s-au ocupat îndeaprpape de organiza împărţite pe oameni, pînă la urmă toa­ au luat ¦parte toţi acei care trebuiau tărit contColul din partea membrilor
Gospodăriile agricole colective, Coo­ f acum festivalul, nu s-a reuşit să se rea, instruirea şi îndrumarea comisii­ te lucrurile au fost făcute de opera­ să facă parte din ea, s-a răsfrînt şi comisiei regionale şi din partea ins­
perativele agricole de producţie şi gos­ lor săteşti de care au răspuns. torul Bclla Lugoji şi de inspectorul asupra celorlalte comisii. Dacă tova­ pectorilor de la „întreprinderea re­
podăriile anexe beneficiază de majora­ ^ organizeze standuri de cărţi. In felul răşul Vasiu — reprezentantul gională cinematografică". In felul a-
rea de preţ de 10 la sută, iar înto­ ^ acesta ţărariii muncitori din Geoagiu, Mult mai slab au muncit membrii întreprinderii cinematografice regiona­ C.L.D.C.-ului — ar fi luat cunoştinţă cesta se va ajunge ca festivalul să-şi
vărăşirile zootehnice, întovărăşirile a- comisiei raionale din Sebeş. Aici tre­ le, tovarăşul Emil " Ciblan. Dînşii au încă de la constituirea comisiei regio­ atingă cu adevărat scopul pentru care
gricole şi asociaţiile simple de pro­ Vaidei, Orăştioara de Jos şi alte cen- buiau constituite de asemnea 6 comi­ făcut aflşajul, au organizat un stand nale de sarcinile care revin 0.L.D.G.- a fost organizat.
ducţie, precum şi membrii gospodării­ ş tre, au fost lipsite de posibilitatea de sii săteşti. Din acestea însă, doâr
lor agricole colective beneficiază dr $ a cu(Vipara cărţi care tratează proble- două au fost organizate de membri T. BUD1U
o majorare de preţ de 5 Ia sută. ^ me ale agrotehnicii înaintate.